tapiserii cu pleoape grele de lînă, săruturi roşii
de aţă mîini moi adormite în ramă
cum alergăm prin galerii chipuri rînjite în fugă
alai cu tobe şi fluier
sărbătoarea inocenţilor despică oraşul cu vuiet
trubaduri beţi tremură zurgălăi
rege în satin lucios şi coroana de brumă
în sutană încurcat popa cîntă şi duce cununa
saltimbaci merg cu capul în jos.
scuipă foc zdragon negru cu pieptul încins şi gol
pe sub fuste dantele îngheţate în amidon
ciucuri de ceaţă şi lătratul cîinilor
ridicăm cupe pline de vin
pîrîu roşu găseşte drum prin decoltee
cu gură deschisă în rîs mare spre cer.
cineva strigă: să bem!
nebunii fac cerc cu măşti asudate
aşa dănţuim noaptea toată
pe sub măslini mi-a zîmbit un chip
sau poate doar un vis trecut de la tine la mine
prin cap precum o scînteie
din vatra şamanului zburătăcit
şi gemma aleargă în somn lîngă picior
furtuna despleteşte eucalipţi în depărtare
alături macaraua scîrţie greu sub blocuri de granit
şi mă gîndesc cum s-ar risipi blocul şi lumea
de ar cădea precum un meteorit
peste noi.
bună-dimineaţa viaţă spun şoptit
trupul timpului nevăzut este
eternitate în culori.
