„Finlandezii vizitează bibliotecile mai mult decât oricare altă naţionalitate din lume”
Interviu cu SOFI OKSANEN, scriitoare proeminentă din Finlanda
Sofi Oksanen, născută în 1977 în Finlanda, este considerată cea mai importantă nuvelistă, în viaţă, din Finlanda. Cărţile ei au fost traduse în 38 de limbi. A studiat dramaturgia la Academia de Teatru din Helsinki şi literatura la universitatea din oraşul natal, Jyväskylä. Prima ei carte, „Vacile lui Stalin” a scris-o în 2003, nuvelă care a propulsat-o pe scena literară a Finlandei. De asemenea a scris romanul „Purificare”, pentru a fi pus în scenă de către Teatrul Naţional Finlandez. Un an mai târziu a dezvoltat această lucrare, devenită bestseller în Europa. Înzestrată cu abilitatea nativă de-a povesti, Sofi a avut amabilitatea să-mi răspundă, în mod degajat, la câteva întrebări:
Octavian Curpaş: – În momentul de faţă eşti în topul mai multor liste de bestseller din ţările nordice ale Europei, iar cărţile tale au fost remarcate de mass-media internaţională. Ai dobândit mai multe premii de anvergură, cum ar fi „The Finlandia Award” şi „Premiul Comitetului de Literatură” din ţările nordice, în 2012. În acelaşi timp, eşti cel mai tânăr autor care obţine astfel de premii. Care este cheia acestui succes?
Sofi Oksanen: – Scrisul.
O.C. – Ce limbă se vorbea în familia ta, tatăl tău fiind finlandez, iar mama estonă? Apropo, câte limbi cunoşti?
S.O. – Finlandeza şi estona. Vorbesc limba engleză, de asemenea, puţină franceză şi suedeză şi pot să citesc ziarul în limba germană. Engleza, franceza şi germana le-am învăţat la şcoală. De asemenea, şi suedeza, care este obligatorie.
O.C. – Am citit câteva statistici care dezvăluiau faptul că Finlanda are una dintre cele mai joase rate de emigrare din lume. Cum a fost să creşti într-o familie mixtă în Finlanda?
S.O. – Atitudinea faţă de emigranţi diferă în diverse părţi ale ţării şi în diferite cercuri. Avem şi oameni toleranţi. Şi este total diferit să locuieşti în Helsinki, unde sunt mai mulţi emigranţi decât în alte părţi ale ţării. Findandezii nu sunt obişnuiţi cu finlandeza stâlcită, aşa că orice accent atrage atenţia.
O.C. – Care este atitudinea finlandezilor faţă de educaţie?
S.O. – Dacă nu provine de la şcolile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin urmare, pentru un emigrant este destul de dificil să obţină un job mai bun, chiar dacă vine din Statele Unite, Anglia sau alte ţări vest-europene.
O.C. – Am aflat recent că romanele tale au fost traduse în 38 de limbi. Spune-mi, te rog, ceva despre prima ta carte, „Vacile lui Stalin”. Cât timp ţi-a luat să o scrii?
S.O. – Mi-a luat doi ani să o scriu. Cartea este despre emigraţie în Finlanda, dubla identitate, a doua generaţie de emigranţi. De asemenea, este o nuvelă „post Gulag”.
O.C. – Prin ce se diferenţiază ţările scandinave de celelalte ţări din Europa?
S.O. – Ţările din Europa de Vest sunt diferite de cele din Europa de Est, aşa că se poate face o comparaţie între Scandinavia şi ţările est-europene şi Scandinavia şi ţările vest-europene. În Scandinavia, noi avem mare libertate de exprimare, nivel de corupţie scăzut, conştientizare a nevoii de protecţie a mediului înconjurător, iar nivelul de „egalitate” este mai mare decât în multe alte ţări.
O.C. – Te rog acum să-mi spui câteva similarităţi şi diferenţe între ţările scandinave.
S.O. – Suedia, Norvegia şi Danemarca aparţin aceluiaşi grup lingvistic. Finlanda este ca o fiică vitregă a ţărilor nordice. Finlandeza este o limbă foarte diferită şi nu e o limbă oficială în Consiliul Nordic (spre deosebire de suedeză, norvegiană şi daneză). Cu toate acestea, împărtăşim aceleaşi valori, cum ar fi: nivel înalt de libertate de exprimare, egalitate etc.
O.C. – Ce anume este unic în Finlanda şi la finlandezi? Ce locuri merită văzute în ţara ta?
S.O. – Îmi place Helsinki, capitala ţării. Turiştii, de obicei aleg Lapland. De asemenea, unii turişti se bucură de faptul că avem patru anotimpuri.
O.C. – Ce fel de cărţi citeşte de obicei omul de rând din Finlanda?
S.O. – Cel mai mult romane. Multe romane pe teme istorice, mai mult de ficţiune decât non-fiction, şi mai mult scrise de autori indigeni decât de autori traduşi. Finlandezii citesc. Finlandezii vizitează bibliotecile mai mult decât orice altă naţionalitate din lume.
O.C. – Ce anume presupune să devii un scriitor de succes?
S.O. – Nu există nicio „cărare” pentru aceasta. Toţi autorii sunt diferiţi.
O.C. – Ce state ai vizitat în Statele Unite? Ai vizitat Statul Marelui Canion? Ce anume îţi vine în minte când te gândeşti la Arizona?
S.O. – Arizona este un loc pe tabla de joc a copiilor Este foarte popular în Finlanda sau cel puţin a fost, când eram copil. Nu am vizitat Arizona, încă. Am vizitat New York City, Pittsburgh, Buffalo, Washington D. C. şi alte câteva oraşe.
O.C. – Ai vizitat şi România. A fost prima ta vizită în această ţară? Cu ce impresii ai rămas despre români?
S.O. – Românii sunt oameni ca toţi oamenii din lume. Îmi dă de gândit însă situaţia politică din România, o ţară marcată de corupţie şi cu tradiţie de corupţie. Lumea politică este coruptă „la greu”.
Interesul Sofiei Oksanen pentru ţările postcomuniste din Europa a început cu mulţi ani în urmă. Fiind jumătate finlandeză şi jumătate estonă, ea s-a situat undeva la graniţa dintre Vest şi Est. În anul 2009 a fost declarată „Persoana anului” în Estonia. Sofi Oksanen este, probabil, singura scriitoare din Vestul Europei care accentuează faptul că Europa de Vest nu înţelege istoria Europei de Est pentru că nu a experimentat anii de guvernare totalitară. Evidenţe incredibile despre acele timpuri odioase sunt descrise de către scriitoarea scandinavă în romanul ei de succes „Purificare”, care a apărut în aproape 40 de ţări.
Octavian D. Curpaş
Phoenix, Arizona
Lapland în românește se numește Laponia.
Adica daca ai o diploma de la Oxford nu prea conteaza, ca nu-i finlandeza. Voi, finladezii va credeti tare destepti. Cineva v-a mintit ca sunteti pe primul loc in ce priveste invatamantul si voi chiar ati crezut. Din nefericire, exista si romani care va cunosc si stiu ca-i vai de capul vostru.
@”Jyväskylä”
> … vai de capul vostru
Puteţi fi mai concret?
Pot fi. Cica viziteaza bibliotecile. Din pacate stau foarte prost la cultura generala finlandezii. O sa spuneti ca au in schimb multi experti in diferite domenii. Numai cine sta in Finlanda stie ca nu-i deloc asa.
Un bun exemplu: am facut practica intr-un loc special, nu vreau sa dau nume, dar erau niste domnite pe acolo cu masterate finlandeze si care faceau niste greseli catastrofale. Nu mai vorbesc de invidie.
Sistemul medical e destul de slab. Cam trebuie sa platesti destul de mult pentru orice vizita la medic. E prea mult de povestit.
Sincer, mi se par destul de primitivi.
Exista, e adevarat si unele lucruri bune, dar nu reusesc sa le depaseasca pe cele rele.
@”Jyväskylä”
Poate imi scapa, dar nu am găsit in articol unde se scrie despre învățământul finlandez.
În orice caz, suedezii admiră învățământul finlandez.
@”Jyväskylä” (numele unui frumos oraş finlandez)
>Din nefericire, exista si romani care va cunosc si stiu ca-i vai de capul vostru.
Da, din nefericire.
Aceasta îmi aminteşte de un şef de al meu din vremurile comuniste ale României, care ştia să se aranjeze să plece cât mai des în „vizite de lucru” în Vestul prosper. De câte ori era întrebat la întoarcere cum este viaţa pe acolo ne spunea, citat: „Mor de foame, tovule!”.
Ca şi tânăra lady din Kent dintr-un limerick, care ştia de ce o invită bărbaţii la masă, tot aşa şi acel fost şefuleţ ştia, dar se ducea…
[…/Moderator] (*) Jyväskylä nu-i nici pe departe un oras frumos. Si asta nu-i numai parerea mea. Comparatia cu perioada comunista nu-si are locul aici.
Pentru cei care nu ma cred le propun sa incerce Finlanda si sa vada pe propria lor piele ce inseamna.
————-
(*) Aici se vorbeşte frumos. Pe cei pe care nu-i cunoaşteţi vă rog să nu-i tutuiţi. Apoi: puteţi să daţi un pseudonim, dar nu puteţi să-l tot schimbaţi. Consultaţi şi Regulamentul (http://www.acum.tv/reguli-privind-comentariile/) Vă mulţumesc anticipat /Mod./A.L.
De acord cu Jyväskylä. Am aceeasi parere.
@Jyväs a.k.a. Jyväskylä:
>Jyväskylä nu-i nici pe departe un oras frumos.
Din ceea ce am văzut eu pe internet pare să fie un oraş frumos:
https://en.wikipedia.org/wiki/Jyv%C3%A4skyl%C3%A4
Ce nu vă place la el?
>Comparatia cu perioada comunista nu-si are locul aici.
Nu eu am comparat Finlanda cu perioada comunistă din România. Dv. sunteţi cel care aţi scris despre finlandezi că: „…stiu ca-i vai de capul vostru”, lucru de care mă îndoiesc profund.
>Pentru cei care nu ma cred le propun sa incerce Finlanda si sa vada pe propria lor piele ce inseamna.
Dv. se pare că sunteţi la faţa locului, ceea ce simplifică lucrurile. Puteţi să descrieţi prin ce v-au supărat finlandezii şi de ce este vai de capul lor?
@Karhu
>De acord cu Jyväskylä. Am aceeasi parere.
Despre ce aveţi aceeaşi părere şi care este aceasta? Puteţi să o justificaţi, sau aruncaţi şi dv. o piatră şi apoi daţi bir cu fugiţii?
Moderaattori, am vorbit foarte frumos. Daca nu ma credeti uitati-va pe comentariile lui Victor Manta si vedeti cum a vorbit cu ceilalti. Nu la articolul asta. De altfel daca ati fi vrut sa fiti corect nu ati fi publicat comentariile lui. Nu inteleg de ce va deranjeaza ca spun adevarul. Ati observat cum vorbeste aceasta,,scriitoare” despre romani? Un asemenea interviu nici nu ar fi trebuit publicat. Si va mai spun ceva: finlandezii nu fac diferenta intre romani si tigani.
Tipic romanesc este sa ne balacarim intre noi romanii si sa-i laudam pe straini.
Nu am vrut sa jignesc pe nimeni. Am luat partea romanilor pentru ca nu am uitat unde m-am nascut. Si pot face, cu siguranta diferenta dintre romani si finlandezi. Imi pare rau ca am spus adevarul, ar trebui sa-i las pe straini sa ne balacareasca asa cum meritam.
Am umblat mult prin Europa, la universitatile de elita sunt mult mai multi romani decat finlandezi, fie ca ma credeti, fie ca nu.
@Victor
> ne spunea, citat: „Mor de foame, tovule!”
Nu cumva glumea?
@Jyväskylä
> Exista, e adevarat si unele lucruri bune, dar nu reusesc sa le depaseasca pe cele rele.
Dacă chiar nu reuşesc să le depăşească pe cele rele, ce vă ţine acolo??? Sau sunteţi chiar pe punctul de a pleca?
> mi se par destul de primitivi
Mulţi români din vest cu care am vorbit se plâng că oamenii din ţara-gazdă sunt primitivi. Curios că nici occidentalii care au stat sau stau în România nu sunt impresionaţi de nivelul cultural-intelectual al oamenilor.
Este un fenomen interesant, dar cred că ar exista o explicaţie: când un om soseşte în străinătate, de cele mai multe ori ajunge într-un mediu de nivel cultural inferior celui în care s-a învârtit în ţară. În felul acesta are impresia că întreaga societate-gazdă este mai primitivă.
E mult prea mult de scris ce nu-mi place la Jyväskylä. Un lucru ar fi cladirile, blocurile care arata ca in perioada comunista. Culmea, cica si-ar fi pus amprenta marele lor arhitect Aalto. In internet e altfel, poate pare frumos. Are si o parte moderna, destul de placuta ochiului.
Bine, e posibil sa ma fi deranjat si faptul ca ne considera pe noi romanii tigani.
Trebuie sa intelegeti ca eu nu spun asta ca sa incerc sa opresc romanii sa vina aici. Din partea mea poate veni toata Romania. Incearc numai sa-i fac pe romani sa se respecte pe sine si neamul romanesc. Dar s-ar parea ca intentia mea nu-i tocmai binevenita.
Trebuie sa va mai spun ca am venit aici dintr-o alta tara, mult mai civilizata din Europa. Poate fi si asta un motiv pentru care ii consider primitivi.
Nu am de gand sa raman aici, decat daca chiar gasesc ceva deosebit nu neaparat pentru o situatie materiala buna, cat pentru sufletul meu.
Mai e si sistemul sanitar. Am cateva exemple. Mi-am rupt o mana, ca uitasera sa curate gheata, desi sunt platiti din banii nostri. La spital am platit pentru vizita, nu prea mult, vreo 35 de euro. Apoi am fost la control de vreo 3 ori, ca ma chemau. De fiecare data am platit, pentru 2 minute, cat m-au intrebat daca-i ok.
Un alt exemplu: am avut oaspeti din tara. Unul a avut probleme cu o masea care se umflase. Am fost la doctor si i -a scos o masea. Am platit mai bine de 100 de euro. Acasa a constatat ca i-a scos alta masea decat cea vinovata. A mai facut si infectie, ca antibiotice nu a primit.
Si exemplele pot continua.
Dupa cum am scris mai sus, exista si lucruri bune. Nu au foarte multi imigranti musulmani, care sa le faca probleme ca in vestul Europei. Natura e frumoasa. Mancarea nu -i asa rea cum s-ar crede. Nu te simti rau daca esti sarac, pentru ca nimeni nu-i aici cu adevarat bogat.
@Karhu
> De acord cu Jyväskylä. Am aceeasi parere.
Nu ştiu ce valoare are o laudă provenită din acelaşi apartament… 😉
@Jyväskylä
> Moderaattori, am vorbit foarte frumos… Nu inteleg de ce va deranjeaza ca spun adevarul… intentia mea nu-i tocmai binevenita.
M-am referit strict la propoziţia pe care am şters-o, prima propoziţie din acest comentariu. Dacă insistaţi, o reprodec aici, dar atunci sunt obligat, ca moderator, să vă dau un avertisment (după regulile noastre, după trei avertismente sunteţi suspendat – temporar sau definitiv). Deci: spuneţi-mi cum doriţi să fac. Vă trimit prin mail comentariul dv. complet – pentru cazul că aţi uitat ce aţi scris.
Nu comentez ce aţi scris în apărarea românilor – pornesc de la idee că aţi scris sub imperiul confuziei explicate mai sus. Dar dacă insistaţi, pot reveni asupra subiectului.
> blocurile care arata ca in perioada comunista
Văd în Wiki următoarele:
deci construite acum 70 de ani, la repezeală.
> Mai e si sistemul sanitar…. De fiecare data am platit…
Dv. lucraţi fără să fiţi plătit?
> Acasa a constatat ca i-a scos alta masea decat cea vinovata
Se poate… Sau poate că a doua măsea s-a infectat ulterior…
> Nu te simti rau daca esti sarac, pentru ca nimeni nu-i aici cu adevarat bogat.
Asta e de milioane!!!! Trebuie să vă explic de ce?
@Jyväskylä
>Moderaattori, am vorbit foarte frumos.
Prefer să cred moderatorul (!), care nu întâmplător v-a scris: „(*) Aici se vorbeşte frumos. Pe cei pe care nu-i cunoaşteţi vă rog să nu-i tutuiţi”.
>Daca nu ma credeti uitati-va pe comentariile lui Victor Manta si vedeti cum a vorbit cu ceilalti. Nu la articolul asta. De altfel daca ati fi vrut sa fiti corect nu ati fi publicat comentariile lui.
Abia aţi apărut aici şi deja şi criticaţi redacţia, şi propuneţi să fie cenzuraţi cei care nu vă sunt pe plac.
Sunt sigur că nu puteţi să daţi câteva exemple din comentariile mele în care m-aş fi exprimat necivilizat. Sunteţi oare capabil să demonstraţi contrariul prin câteva exemple concrete?
Să trec la altceva. V-am întrebat de ce nu vă place oraşul Jyväskylä. Iată ce mi-aţi răspuns:
>E mult prea mult de scris ce nu-mi place la Jyväskylä. Un lucru ar fi cladirile, blocurile care arata ca in perioada comunista. Culmea, cica si-ar fi pus amprenta marele lor arhitect Aalto. In internet e altfel, poate pare frumos. Are si o parte moderna, destul de placuta ochiului.
Vă amintesc că aţi scris: „Comparatia cu perioada comunista nu-si are locul aici”. Ştiu că în materie de estetică arhitecturală gusturile diferă foarte mult. Constat din nou că dracul nu e chiar atât de negru cum se spune.
>Bine, e posibil sa ma fi deranjat si faptul ca ne considera pe noi romanii tigani.
Am luat notă de „extrapolarea” dv. de la arhitectură la romi. Permiteţi-mi totuşi să vă întreb cum de i-au cunoscut finlandezii pe romi, deoarece bănuiesc că aceştia din urmă nu au venit de pe întinderile înzăpezite ale Laponiei?
Acum ceva ani ani au venit aici niste tigani din Romania la cersit. Cred ca mai exista si acum. Cuvantul pentru tigan in finlandeza e ,,romaani” , pentru roman ,,romanialainen”. Fiind din Romania si cu nume asemanatoare nu au mai facut diferenta. Am avut mult de explicat cum stau lucrurile finlandezilor.
Ce scrie in wikipedia nu stiu daca poate fi luat de serios.
Atat timp cat platesti asigurarea de sanatate ar trebui ca serviciile sa fie gratuite.
Pentru Moderator: Daca vreti putem discuta in privat, aveti adresa mea. Nu trebuie sa deranjezam toata lumea aici. Am observat ca aveti anumite interese privitor la Finlanda. Daca vreti, bineinteles.
@Jyväskylä
> Daca vreti putem discuta in privat, aveti adresa mea. Nu trebuie sa deranjezam toata lumea aici. Am observat ca aveti anumite interese privitor la Finlanda. Daca vreti, bineinteles.
Nu deranjaţi pe nimeni. Şi nu, nu mă interesează Finlanda şi nici să discut în privat.
> Ce scrie in wikipedia nu stiu daca poate fi luat de serios
Este greşită afirmaţia concretă pe care am scos-o de acolo? Prin ce?
> Atat timp cat platesti asigurarea de sanatate ar trebui ca serviciile sa fie gratuite.
Scrie în contractul dv. de asigurate că totul este 100% gratuit? Credeţi deci că vi s-au cerut în mod ilegal acei bani? Sau boscorodiţi doar aşa, de sport?
@Jyväskylä
Constat că nu aţi reuşit să aduceţi dovezi că m-aş fi exprimat necivilizat pe ACUM, aşa cum aţi pretins…
>Acum ceva ani ani au venit aici niste tigani din Romania la cersit. … Am avut mult de explicat cum stau lucrurile finlandezilor.
Nu este de mirare că pentru finlandezi diversele diferenţe dintre cetăţenii români care ajung la ei le sunt la fel de necunoscute ca celor din România diferenţele între diversele populaţii băştinaşe care locuiesc în Finlanda.
>Atat timp cat platesti asigurarea de sanatate ar trebui ca serviciile sa fie gratuite.
În alte ţări cât plăteşti serviciile medicale private depinde de regulă de cum eşti asigurat, prin cine, de câtă vreme, de ce vârstă ai, de ce riscuri îţi asumi, de cât cotizezi etc.
Principiul de bază în materie este, pe scurt: There is no such thing as a free lunch.
Cu alte cuvinte, dacă nu plăteştu tu ca persoană costurile generate de tine, atunci va trebui să-l obligi pe un altul să le plătească pentru tine. Aceasta contrazice însă principiul libertăţii individuale.
1- Victor Mantea si moderatorul sunt aceeasi persoana
2- am crezut ca vorbesc cu niste tineri care chiar au interes in a cunoaste Finlanda, nu cu niste pensionari
3-puteti sa ma suspendati si sa-mi si stergeti comentariile, nu ma deranjeaza cu nimic
4- cand stai in Elvetia si ai o pensie frumoasa e usor sa privesti o tara ca turist
5- de milioane a fost trimiterea la Wikipedia, nu interventia mea
6- este ultima data cand scriu, de asta va pun o intrebare: cate dintre cartile acestei Sofi ati citit?
Si cu asta o zi buna va doresc!
@Jyväskylä
Greşit! Moderator sunt eu, iar dl. Manta (nu Mantea!) este comentator.
Vârsta nu este nici merit, nici defect, deoarece omul n-o poate influenţa, dat calitatea comentariilor depinde sută la sută de om. Îar în cazul dv… nu aveţi cu ce să vă mândriţi…
Nu obişnuim să ştergem comentariile apărute.
Proaspăt imigrant am fost şi eu. Din păcate aveam deja o vârstă, astfel încât pensia nu este chiar aşa frumoasă… Dar invidia vă va roade oricum…
Asta — „Nu te simti rau daca esti sarac, pentru ca nimeni nu-i aici cu adevarat bogat” — ESTE de milioane, deoarece răbufneşte a invidie.
V-am invitat să refutaţi faptul pe care l-am citat din Wiki, dar… nimic! Vă ascundeţi după clişee: dacă este din Wiki, este fals.
Faceţi cum doriţi; în cazul dv. fuga este sănătoasă 🙂
Nu am citit nimic de Oksanen, dar nici nu sunt eu autorul articolului.
Sa va fie rusine!
🙂
Să încercăm să înţelegem ce l-a determinat pe acest comentator, care se ascunde sub numele Jyväskylä/Karhu, să atace în diverse feluri o scriitoare renumită, dar şi această publicaţie.
Ce l-a deranjat cel mai mult sunt spusele scriitoarei finlandeze Sofi Oksanen: „Românii sunt oameni ca toţi oamenii din lume. Îmi dă de gândit însă situaţia politică din România, o ţară marcată de corupţie şi cu tradiţie de corupţie. Lumea politică este coruptă „la greu” „.
(Notă: este probabil o greşeală de traducere. Din context se înţelege că lumea politică este coruptă _din_greu_).
Iată de ce se plânge şi ce reclamă acest domn Jyväskylä: „Ati observat cum vorbeste aceasta,,scriitoare” despre romani? Un asemenea interviu nici nu ar fi trebuit publicat”.
Aşa cum ştim bine, adevărul supără, şi în special atunci când vine de la oameni din afară. Metoda clasică a celor care nu vor să-l audă este să-l condamne pe mesagerul străin al ştirilor proaste despre România şi să atace tot ce ar putea reprezenta el: cultura ţării sale, arhitectura oraşelor, presupusele calităţi intelectuale inferioare ale concetăţenilor săi, sistemul de sănătate al ţării, etc., etc.
Acestea sunt subterfugii şi evaziuni, făcută în locul comparaţiei între nivelurile de corupţie ale României şi Finlandei. Să vedem ce găsim rapid pe internet.
– Finlanda, 2015. Indicele perceput de coruptie, locul 2/168 (locul 1 este cel mai bun din lume şi a revenit Danemarcii). Scor: 90/100. 2% au raportat că au dat şpagă în 2010.
– Romania 2015. Indicele perceput de coruptie: 58/168. Scor: 46/100. 28% au raportat că au dat şpagă în 2010.
https://www.transparency.org/country/#FIN_DataResearch
https://en.wikipedia.org/wiki/Corruption_Perceptions_Index
Cifrele vorbesc de la sine, fie că ne place nouă rezultatul sau nu.
Cei care urmăresc actualitatea din România sunt la curent cu fierberea mediatică şi de acuzaţiile reciproce aduse în aceste zile de DNA şi de foşti/prezenţi lideri politici şi economici, legate de subiectul corupţiei. Bănuiesc că ei s-ar simţi mai puţin jigniţi de afirmaţiile scriitoarei finlandeze decât pseudo-patrioticul domn Jyväskylä, care încearcă, cum zic francezii, să ascundă rahatul pisicii.
Mi-am spus punctul de vedere. Cred ca oricine are dreptul sa faca asta. Daca nu va place nu este problema mea. Am mai spus ca numai cineva care traieste in Finlanda stie adevarul.
Mi s-a atras atentia ca nu am vorbit cu dumneavoastra, dar in acelasi timp mi s-au adus zeci de injurii, ca urla invidia in mine, ca nu am cu ce ma mandri, ca sunt pseudopatriot…etc. Deci nu avem voie sa ne tutuim, dar sa ne jignim avem voie?
Daca nu ma credeti vorbiti si cu alti romani din Finlanda, dar nu numai cu cei bine realizati.
Mi-ati inchis posibilitatea de a da like de frica sa nu aveti prea multe negative.
Tonul folosit spune totul despre caracterul omului. Daca va considerati niste domni ar trebui sa va comportati ca atare.
Tocmai pentru like-uri am crezut ca e vorba de niste copii. Nu inteleg de ce v-ati suparat asa de tare ca v-am tutuit. Ar fi trebuit sa fiti bucuros, inseamna ca sunteti aveti un spirit tanar. De unde sa stiu cine e in spatele computerului?
Discutia a plecat de la faptul ca diplomele straine nu sunt la acelasi nivel cu cele finlandeze. Spuneti-mi ceva – v-ar placea ca cineva sa considere diploma d-voastra, pe care sigur o detineti, inferioara celei din Finlanda?
@Jyväskylä
Get a life! Şi nu vă mai smiorcăiţi că toată lumea vă persecută.
Iar dacă aţi spus o dată că „este ultima data cand scriu”, atunci măcar ţineţi-vă de cuvânt – dacă sunteţi om de onoare.
Cu ocazia asta ati recunoscut ca sunteti aceeasi persoana. Asta voiam sa aud.
Va doresc numai bine in Friburg!
> ati recunoscut ca sunteti aceeasi persoana.
Aveţi o gravă problemă de înţelegere şi logică…
În calitate de moderator: Dacă nu aveţi nimic de substanţă de spus, este inutil să mai încercaţi să postaţi aici.
Pe mine afirmaţia: „Spuneti-mi ceva – v-ar placea ca cineva sa considere diploma d-voastra, pe care sigur o detineti, inferioara celei din Finlanda?” m-a făcut curios, drept care am pornit-o, dar întâi pe o cale să-i zic inversă, şi anume să văd care este politica statului român cu privire la recunoaşterea diplomelor din străinătate.
Şi… am fost surprins.
Am plecat de la „ORDIN Nr. 3158 din 31 ianuarie 2012 privind aprobarea Listei universităţilor de prestigiu din alte state EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 93 din 6 februarie 2012”.
http://tinyurl.com/hpbog9d
ART. 3 al acestui Ordin spune: „Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, Direcţia generală învăţământ superior, Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor şi instituţiile de învăţământ superior duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin”.
Am căutat întâi să văd ce instituţii de învăţământ superior ale fraţilor noştri din Republica Moldova, cei de acelaşi limbă cu noi, sunt recunoscute prin Ordinul respectiv. Rezultat: nici una!
Apoi am încercat să aflu cum stăm cu absolvenţii de limbă maternă română din Bucovina, care este de presupus că au studiat la Universitatea din Cernăuţi, cândva o instituţie de renume a României. Rezultat: nici o universitate din Ucraina nu este listată nici ea.
În aceste condiţii mai putem noi oare avea vreo pretenţie morală faţă finlandezi cu privire la echivalarea studiilor?
Şi totuşi aflăm că:
„Recunoaşterea studiilor
Dacă diploma a fost obtinuţă în Uniunea Europeană sau în Spaţiul Economic European se poate solicita Consiliului Naţional Finlandez al Educaţiei (link învechit – vm) recunoaşterea acesteia. La echivalarea şi recunoaşterea diplomelor se percepe o taxă”.
http://www.finland.ro/public/default.aspx?contentid=186746
Un link finlandez relevant:
http://www.oph.fi/english/services/recognition/level_of_a_higher_education_degree
Deci cu anumite condiţii se poate obţine o recunoaştere/echivalare oficială de studii!
Vedeti, despre asta vorbeam. Numai sa trimiti actele pentru recunoastere costa sute de euro. Si nu poti fi sigur, normal nu-i recunoscuta. Trebuie sa mai studiezi.
Mie imi pare rau, nu am vrut discutii in contradictoriu.
V-am spus, vazuta din afara Finlanda poate fi interesanta. Abia aici iti dai seama ca nu-i chiar raiul pe pamant.
@Jyvaskyla
Daca Finlanda nu recunoaste diploma(le) dv., de ce nu plecati intr-o alta tara din EU, unde diploma va fi recunoscuta.
Asa cum v-ati decis sa plecati din Romania, pt o viata mai buna si oportunitati numeroase in Europa de Vest,asa puteti sa va faceti bagajul si sa va mutati in alta tara. Nu presupun pt nici un moment, ca a se muta dintr-o casa in alta , sau dintr-un oras in altul , dar mai ales dintr-o tara in alta este usor. Din contra! Am dedus din e mailurile dv. ca sinteti tinar(nu ca noi pensionari), deci puteti sa o luati de la inceput, atita timp cit va tin balamalele si nu sinteti multumit in Finlanda.
Parintii mei si cu mine, am parasit Romania cind parintii mei erau deja destul de mature (42 si 50 de ani si eu aveam 17 ani). Am venit in Statele Unite cu absolut NIMIC. Si uite ca ne-am adaptat, tata si-a dat examenele necesare sa-si ia licienta Americana ca sa poata sa continue sa practice contabilitatea si asa ne-am descurcat foarte bine. Nu eram numai noi, ci multi alti romini veniti in acelasi timp cu noi, si unii erau doctori, avocati, profesori universitari si ingineri.
Daca am inteles correct ca sinteti tinar, nu are rost sa va plingeti.
GET GOING!Time is of the essence!
P.S. Vreau sa va clarific ca Dl Leibovici si Dl Manta sint doua personae diferite. Dl Leibovici este moderatorul revistei si niciodata nu a insultat publicul. In schimb, dv l-ati insultat si ar trebui sa va cereti scuze.
@Jyväskylä
> Numai sa trimiti actele pentru recunoastere costa sute de euro. Si nu poti fi sigur, normal nu-i recunoscuta.
Viaţa costă şi este nesigură. Diplomele între ţările din UE sunt recunoscute în conformitate cu regulamentele în vigoare; nu cred că în Finlanda este mai rău ca în alte ţări ale UE.
Comparaţi situaţia dv. cu cea a absolvenţilor de studii superioare din Rep. Moldova, ale căror diplome nu sunt recunoscute în România, aşa cum am arătat.
De altfel, şi acesta este şi el un punct important, firmele private din Vest nu cer de regulă diplome recunoscute oficial de ţara gazdă. În cazul meu prima firmă la care am lucrat s-a mulţumit cu un document românesc, redactat în engleză, care atesta că am terminat o anume facultate, şi că în urma studiilor şi examenelor susţinute cu succes am primit un titlu în ceva.
Am avut la acea primă firmă o perioadă de probă de 3 luni, în care am arătat ce ştiu, drept care am fost angajat permanent.
Ce a contat la angajările viitoare nu a fost acea diplomă de studii, a cărei valoare oricum nu putea fi determinată acolo unde mă aflam, ci doar certificatele de muncă date de angajatorii precedenţi.
>V-am spus, vazuta din afara Finlanda poate fi interesanta. Abia aici iti dai seama ca nu-i chiar raiul pe pamant.
Raiul se află acolo unde îi este locul, iar admisia se zice că este selectivă şi pentru a ajunge în el. Drept de recurs nu există, deoarece totul despre toţi este cunoscut de la început de cei în drept.
Doamna draga, eu nu m-am referit la mine cand am vorbit despre diplome. Am vorbit despre aceasta situatie in general. Nu sunt deloc tanar. Si nu am nimic impotriva pensionarilor, daca ati crezut cumva ca am vorbit impotriva lor.
Ca sa lamurim situatia – eu am o diploma obtinuta la una din universitatile de elita din Europa de vest, asa ca nu discut despre situatia mea aici. De asta m-a si deranjat asa de mult spusele ei, ca daca nu-i din Finlanda nu are valoare.
Cat despre scuze, nu eu am spus: nu aveti cu ce va lauda, va roade invidia…etc. Haideti sa recunoastem ca am fost facut albie de porci. De altfel, comentariul meu in care l-am sfatuit pe moderator sa-si ceara scuze nu a fost publicat. Ma intreb cum de l-ati citit?
De fapt informatiile de la fața locului (Finlanda) ale lui Jyväskylä sunt de interes. Nimic nu spune ca interviul prezintă o realitate absolută.
Doar ca debutul in discuție a fost mai dramatic decit era cazul si s-a început cam direct cu concluziile in loc de fapte si cu cam multa patimă.
Scriitoarea intervievata si-a spus povestea ei proprie. Nu s-a legat de romani, ci de corupție.
Si eu trăiesc de multa vreme în Scandinavia (Suedia) dar despre Finlanda stiu puțin.
> Diplomele între ţările din UE sunt recunoscute în conformitate cu regulamentele în vigoare; nu cred că în Finlanda este mai rău ca în alte ţări ale UE.
In Suedia diplomele se echivaleaza simplu pe web si gratuit. Te poți angaja si fără legalizari si echivalari.
Ar fi multe de spus…
Mi-a scăpat această afirmație din textul articolului, care este într-adevăr discutabilă pentru ca semnalează o discriminare:
> Dacă nu provine de la şcolile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin urmare, pentru un emigrant este destul de dificil să obţină un job mai bun, chiar dacă vine din Statele Unite, Anglia sau alte ţări vest-europene.
Oricum, nimic nu indica ca asta ar fi convingerea comentatoarei, ea doar face o constatare. Sau poate fi o parere partial fondată, de exemplu din ceea ce a vazut în jurul ei si auzit, sau din bransa in care lucrează. Artiștii pot avea o viață profesionala mai dura din cauza caracterului de liber profesionist.
Revenind, dacă e adevărat, această discriminare e regretabila. Nu stiu cat de ușoară e echivalarea diplomelor UE in România. Am văzut doar că pentru un arhitect procedura(rile) e foarte greoaie. Mai e implicat și ordinul arhitecților cu impunerile sale.
@George
>De fapt informatiile de la fața locului (Finlanda) ale lui Jyväskylä sunt de interes.
Dă-mi voie să te contrazic, pe baza citatelor de mai jos din spusele d-lui „Jyväskylä” însuşi:
Mă opresc aici.
>Doar ca debutul in discuție a fost mai dramatic decit era cazul si s-a început cam direct cu concluziile in loc de fapte si cu cam multa patimă.
„Dramatismul” discuţiilor izvorăşte direct din afirmaţiile ofensatoare de mai sus, la adresa unui popor care în istoria relativ recentă a uimit lumea civilizată prin dârzenia sa în faţa unui agresor care îi era cu mult superior atât d.p.d.v. numeric, cât şi ca înarmare. Un popor „primitiv” nu este capabil nici de asemenea fapte eroice, nici, cu titlu de exemplu, de realizări tehnologice ca cele ale firmei Nokia.
Despre Nokia: https://en.wikipedia.org/wiki/Nokia
>Ar fi multe de spus…
Într-adevăr.
@V Manta
De acord! Asta am încercat să spun, că introducerea a fost inutil de dura, adăugând că e de fapt interesant să afli informații obiective de la cineva care trăiește acolo, mai ales ca imigrant.
Ar mai fi de comentat falsa dilema a celor in tara gazda.
In rarele situații cind se aduce discuția, la serviciu de exemplu, despre cerșetorii din România care au împânzit Suedia, eu le spun ca aceștia sint compatrioții mei.
Pentru asta nu m-am făcut nici de ras, nu am fost retrogradat, nu mi-au marit salariul si nu au încercat să mi dea de pomană haine vechi, mancare sau mărunțiș.
E ca si cum pe un norvegian aflat in România l-ar intreba toată lumea dacă e fascist si de ce nu poartă uniforma de „comandor” si pistol automat.
Observ ca ati ramas fixat pe aceeasi idee. Mereu trimiteri la internet. Nu inteleg de ce insistati sa aparati o tara si niste oameni pe care chiar nu-i cunoasteti. N-am exagerat cu nimic,am spus adevarul.
Chat despre Nokia, sa nu uitam si cum a sfarsit!
[Din partea moderatorului: v-am şters deja un comentariu fără substanţă, în care nu faceţi decât să boscorodiţi interlocutorul. Văd că n-aţi înţeles; de acum înainte nu mai aveţi nicio scuză (Regulament, pct. 2 şi urm.)]
Tot de prin articol:
> Atitudinea faţă de emigranţi diferă în diverse părţi ale ţării şi în diferite cercuri. Avem şi oameni toleranţi. Şi este total diferit să locuieşti în Helsinki, unde sunt mai mulţi emigranţi decât în alte părţi ale ţării. Findandezii nu sunt obişnuiţi cu finlandeza stâlcită, aşa că orice accent atrage atenţia.
E o aluzie destul de clara ca finlandezii sint rezervati in privinta emigrantilor, eventual mai putin in capitala. Nu rezulta insa ca e o atitudine pe care protagnista interviului o sustine – si nici nu o combate.
O rezerva destul de mare o aratau si suedezii cu doua decenii in urma. Ulterior, s-au obisnuit mult mai mult cu strainii, mai ales dupa intrarea in UE. Se fac si diferentieri si in functie de provenienta. Mai multa deschidere pentru cei din UE, si mai multa pentru englezi, americani. Dar asta e numai o impresie generala. In realitate, depinde cu cine ai de-a face si genul de relatie: publica, de serviciu, vecini, cunostinte. In schimb, prestatorii de servicii (inclusiv medici, agenti imobiliari, profesori), nu par a tine seama de provenienta clientului.
Revenind la Finlanda, o dificultate naturala pe care as vedea-o eu este limba.
In privinta mediului, am colindat odata Finlanda de la Nord la Sud, vara. Natura e frumoasa mai ales cind vremea e frumoasa. Orasele mici si mari mi s-au parut cochete, fara exagerari. Helsinki si Turku sint ṣarmante pentru gustul meu. Impresia depinde insa mult de locul (oras mic, mare) si conditia pe care o ai (turist, imigrant, localnic) ca sa ti se pare ca merita sau nu sa traiesti in Finlanda. Pentru toata Scandinavia iti trebuie un fel de ,,vocatie” ca sa traiesti acolo, printre altele din cauza climei, impozitelor mari, unei anumite departari de continent. De multe ori ca imigrant tara in care ajungi nu e optiune, ci destin. Toate acestea sint lucruri cunoscute.
As fi curios de la Jyväskylä in mare cam in ce constau incalcarile profesionale sau greselile acolor specialisti finlandezi (in ce domeniu, nivel). Mi s-a parut ca cel putin in Suedia, lumea la serviciu este constiincioasa dar fara excese. Nu cauta sa fie foarte ostentatitivi dar nu asteapta nici invitatii speciala sa faca ceeace trebuie. In 20 de ani de serviciu aici in Suedia nu am intilnit notiunea de ,,sanctiune” si nimeni nu a fost concediat pentru greseli. Iarasi, despre Finlanda nu stiu nimic. Suedezii ii cred pe finlandezi mai sentimentali si mai putin orgoliosi. Dar poate sa fie doar o simpla generalizare care a iesit din uz.
Cu dumneavoastra as vorbi, domnule Petrineanu, dar nu mi se mai ingaduie. De asta nu pot sa va spun despre ce era vorba cand m-am referit la greselile lor. Oricum ar fi criticat si rastalmacit. Imi pare rau ca n-am vorbit de la inceputul conversatiei cu d-voastra.
Astea fiind zise inchei aici si nu voi mai reveni.
O zi buna!
Jyväskylä scrie:
> as vorbi… dar nu mi se mai ingaduie
Oare ????
Poate tot n-aţi înţeles: comentaţi/combateţi ce spune persoana, nu comentaţi persoana însăşi, presupusele ei motive ascunse, etc. Interesaţi-vă ce înseamnă „ad hominem”…
@Jyväskylä
>Astea fiind zise inchei aici si nu voi mai reveni.
Ignor acest anunţ, deoarece aţi mai anunţat acest lucru.
> Observ ca ati ramas fixat pe aceeasi idee. Mereu trimiteri la internet.
A face trimiteri la surse este un semn de politeţe faţă de cititori, care nu trebuie sa-şi bată capul cu completitudinea şi veridicitatea afirmaţiilor. De exemplu atunci când dv. scrieţi: „Numai sa trimiti actele pentru recunoastere costa sute de euro. Si nu poti fi sigur, normal nu-i recunoscuta (diploma – vm)”, iar mai târziu ne comunicaţi că dv. personal nu aţi folosit acest serviciu, lăsaţi mult loc pentru nesiguranţă cu privire la informaţia furnizată.
> Nu inteleg de ce insistati sa aparati o tara si niste oameni pe care chiar nu-i cunoasteti.
Nu aveţi de unde să ştiţi cât cunosc eu, şi cât nu, această ţară şi pe oamenii ei. Şi chiar dacă i-aş cunoaşte numai după reputaţie, şi tot ar fi suficient pentru ca să nu las să treacă fără replică atacuri ignobile la adresa lor.
> N-am exagerat cu nimic,am spus adevarul.
Aţi spus, de exemplu, că este vai de capul lor şi că sunt cu toţii primitivi. Când cineva spune aşa ceva despre un întreg popor, nu face decât să ridice semne de întrebare asupra capacităţilor proprii de înţelegere şi/sau a caracterului său.
>Chat despre Nokia, sa nu uitam si cum a sfarsit!
Nu a sfârşit câtuşi de puţin, după 151 ani de activitate. Păcat că nu v-aţi uitat la pagina pe care v-am propus-o (https://en.wikipedia.org/wiki/Nokia), deoarece aţi fi aflat de exemplu că:
Since the sale of its mobile phone business, Nokia began to focus more extensively on its telecommunications infrastructure business, marked by the divestiture of its Here Maps division, its foray in virtual reality, and the acquisitions of French telecommunications company Alcatel-Lucent and digital health maker Withings in 2016.
Nu este curios că oameni „primitivi” şi „vai de capul lor” se ocupă de asemenea lucruri avansate? Sau că în trecutul apropiat au revoluţionat telefonia mobilă?
>Cu dumneavoastra as vorbi, domnule Petrineanu, dar nu mi se mai ingaduie.
Constat că vi se „îngăduie”, dar că preferaţi să pozaţi în victimă.