Au venit la mine copiii din bloc şi m-au întrebat:
– Ai auzit de Cenuşăreasa? De Cinderella?
– Aia cu pantoful, care s-a combinat cu prinţul? am răspuns eu competent. Sigur că da… Ce s-a mai întâmplat cu ea?
– Păi, asta am vrea noi să te întrebăm, mi-au spus ei… Există între noi divergenţe de păreri în legătură cu sfârşitul poveştii. Nouă nu ni se pare normal că au făcut o nuntă mare şi au trăit fericiţi mulţi ani şi aşa mai departe… Ar fi şi foarte plictisitor. Vrem să ne spui matale ce crezi că s-a întâmplat după aia.
– E drăguţ că v-aţi gândit tocmai la mine, am rostit eu modest.
– Ne-am gândit la toată lumea, m-au asigurat puştii. Fiecare ne-a oferit câte o variantă. Acum vrem şi părerea matale.
– Cu plăcere, am zâmbit eu dezorientat. Numai că mai întâi aş dori să aud ce-au spus alţii. De exemplu, la Menaşe aţi fost?
– Menaşe a fost de părere că perechea nu putea să reziste, el având muncă de răspundere, cunoştea limbi străine, făcea vizite de lucru… Până la urmă, adică după vreo doi ani, când focul dragostei se mai potoleşte, apar discrepanţele sociale şi coexistenţa e imposibilă.
– Aha, dar Boris Israelovici Glazpapier? El ce crede?
– Dumnealui vede lucrurile pe dos. Nenea Boris e convins că revoluţia e un fenomen inevitabil, că viitorul prinţilor este nesigur şi poate compromite chiar originea sănătoasă a Cenuşăresei. Încât el consideră această căsătorie un act dăunător cauzei.
– O variantă apropiată propune Alberto, îmi comunică o fetiţă roşcată. El are un final sudamerican interesant, cu condiţia ca acţiunea să se petreacă într-una din republicile de acolo.O lovitură de stat şi o revoluţie de palat au înscrise pe stindard cuvintele „E viva Ciderella”, „Cinderella sau moartea” şi alte chestii din astea nostime.
– Înţeleg, am rostit eu încet. Trăim într-o lume violentă…
– Şi încă cum! m-au aprobat dumnealor. Şimon Şeinerovici crede că prinţul, prin firea lucrurilor, o înşela pe tânăra soţie. El dorea un moştenitor şi de aia schimbase o mulţime de neveste. Pe prinţ îl chema Henri al optulea.
– Dar variante ceva mai moderne şi mai contemporane nu aveţi?
– Ba da. Doamnele din bloc sunt mai optimiste. Ele nu se ocupă de revoluţii şi i-au oferit Cenuşăresei diferite posibilităţi. De pildă, este cooptată într-un comitet de doamne care strânge fonduri pentru invalizi. Sau e laureata unui concurs pentru cea mai bună plăcintă cu mărar din tot orientul apropiat. Sau câştigă o avere pozând goală în reclama unui pantof elegant şi organic. Sau este aleasă scriitoare. Sau face un tratament şi naşte în eprubetă… Numai chestii pozitive şi bune!
– Asta e ! am spus. Sunt de părerea doamnelor. Si daca Cenuşăreasa se implică şi în procesul de învăţământ, merită să primească premiul Nobel pentru pace. Numai să reuşească…
