Lawrence era îndrăgostit de peninsula ArabieiOpinia publica identifica doua tipuri de arheologi.
In primul rind, arheologul „tribun national”. Cel care cauta la izvoarele istoriei nationale. Din pacate, exagerarile nationaliste sunt extrem de puternice in zona. Si insotite de presiuni de toate felurile.
In al doilea rind, este destul de comuna imaginea de arheolog „aventurier”. Cel care se foloseste de arheologie pentru „acoperire”, „legendare”. Scopul sau fiind mascat de santier sau de periegheza.
Ajunsi aici, trebuie sa vorbim putin si despre T.E.Lawrence (sau „Lawrence al Arabiei” sau „col. Lawrence”).
Avea cunostinte solide de orientalistica. Cunostea limba araba (si variantele diferitelor triburi) si a intreprins mai multe cercetari in zona, inca din 1909.
Lawrence a dovedit ca stabilimentele militare ale cruciatilor (in Orient) nu sunt influentate de arhitectura bizantina ci de stilul „franco-englez”.
Nu se stie sigur cind este recrutat de serviciile secrete britanice.
Primul razboi mondial
Se ocupa de arheologia hittita cu putin inainte de constructia caii ferate Berlin-Bagdad si cauta urme ale peregrinarilor lui Moise in desert (Sinai) in 1914. Observind si miscarile trupelor turcesti.
Devenit (oficial) angajat al serviciilor speciale la izbucnirea razboiului (dupa ce a fost respins, din motive medicale, de la recrutare ca voluntar in armata), Lawrence se plictiseste in birou.
In 1916 pleaca pe teren si reuseste ridicarea arabilor la lupta, zdrobind 4 corpuri de armata otomana. Campaniile culmineaza cu cucerirea Damascului, in 1918.
Nu cred ca trebuie sa va descriu personajul, faptele, motivatiile. E posibil sa le stiti mai bine ca mine!
Ceea ce vreau sa mentionez e ca T.E.Lawrence nu a ajuns „spion” pentru ca era arheolog.
Faptul ca era un excelent cunoscator al zonei si al limbii, l-a impus ca omul potrivit la locul potrivit.
Este, totusi, de subliniat ca s-a nascut pe mosia…Carnarvon. (Simpla coincidenta?)
Plecind, insa, de la cazul lui, s-a creat un mit: „arheologul-agent secret”.
Indiana Jones
Dezvoltat, in perioada interbelica, de personajul imaginar Indiana Jones, motivul va fi preluat si dezvoltat de comunisti.
Cauzele erau de ordin pragmatic. Un arheolog, putea circula cu usurinta in orice zona, fiind acceptat de populatia locala. In acelasi timp, arheologii pot circula usor si-n afara granitelor, participind la sesiuni stiintifice, congrese internationale sau simple calatorii de documentare.
Cum in comunism jurnalistii erau (obligatoriu) „inregimentati” iar oamenii de afaceri nu existau, arheologia, geologia („cultura”, in general) si…sportul, erau intens utilizate pentru legendarea spionilor.
Nu cred ca mai e nevoie de asa ceva.
In 1996, intr-un ziar al muzeului din Giurgiu („CLIO”), scriam un articol despre starea arheologiei romane.Un subcapitol era dedicat…spionilor din arheologia noastra.
Ceream eliminarea acestora din viata stiintifica. De fapt, solicitam sa fie obligati sa opteze intre viata stiintifica si serviciile secrete.
A, sa nu credeti ca ma legam de informatori sau de regulamentarii contra/informatori, prezenti in toate institutiile si intreprinderile statului. Nu sunt chiar asa de naiv.
Eu ma refeream doar la spionii legendati. Atit.
Economia de piata le oferea numeroase alte acoperiri. Mai bune. Si ne lasau si pe noi in pace.
Pina la urma spionii au ramas, iar subcapitolul meu a parasit articolul. (Articol in care sintagma „revolutie” – din 1989 -, a aparut cu ghilimele, desi eu nu le trecusem in manuscris.)
La scurt timp, si eu am parasit arheologia.
„Democratie originala”
Din pacate, nimeni nu vede arheologul…”cenusiu”.
Cel care sapa constiincios, santier de santier, care descopera culturi de mult apuse, ajutind, prin eforturile sale, la incadrarea acestora in timp si spatiu si la definirea pricipalelor lor elemente caracteristice.
Acesta ajuta la acoperirea petelor albe din harta cunoasterii umane.
Acesta este eroul necunoscut, dar necesar, al oricarui tom de istorie. Fara el, paginile istoriei ar ramine simple „mituri si legende”.
Domnule Caliga, imi permit sa fiu in total dezacord cu dvs. Si nu numai eu, ci si The Board of Education din California si din alte state si tari. Si chiar va spun ca nu inteleg de loc pozitia dvs! Cum ar veni, ministerul invatamantului din o serie de state americane si tari, a decis ca de fiecare data cand vine vorba de un geniu care s-a intamplat sa fie homosexual, sa se mentioneze acest lucru elevilor, pentru a combate atat homofobia publica, cat si cea interna la copiii care sunt totusi homosexuali.
Stiti domnule Caliga cum am combatut eu antisemitismul de cateva ori? Vorbind despre oamenii de stiinta pe care ii respect din tot sufletul si care sunt sau au fost evrei. Eram intr-o atmosfera antisemita si am inceput cu: Ce fantastice descoperiri a facut Gell-Mann, care este un evreu al carui familie provine din Bucovina! Dar ce parere aveti despre Niels Bohr? Un geniu ca el, care pe langa ca a fost evreu, a fost si portarul echipei nationale a tarii sale la campionatul mondial de fotbal! Dar totusi, cel mai mare savant dupa parerea mea, cel care a demonstrat cum se pune in evidentza caracterul stiintific al unei stiinte si caracterul nestiintific al unei pseudostiinte…a fost Karl Popper, si el evreu, care totusi l-a combatut si demolat pe Freud, si el tot evreu!
Dar oare Einstein ce origine o fi avut? Moldovean?…etc.
Intelegeti?
Prin aceasta metoda tampeniile unei Ana Pauker se duc pe apa sambeteti! Pe langa atatea genii, mai exista si cate o uscatura! Si e normal sa fie asa. Si noi avem destule lichele!
Va citez din presa de azi (nu vreau sa fac reclama de unde am cules citatul):
„Preotii religiei nationale exceleaza in spaga, majoritatea intind mana la amaratii care ingroapa pe cineva drag, multi sunt ***, chiar homosexuali feroci… Nu mai vorbesc de cate exemple banale de rautate si hidosenie sufleteasca ! Dac treci pe strada Sfanta Ecaterina unde le este institutul, ai sa vezi viitorii popi cum acosteaza cu trivialitate fete, ii vezi fumand…acum vreo doi ani era un Internet-Cafe’ langa caminul lor, sa fi vazut acolo viitori duhovnici cu alcool in fatza cum accesau site-urile porno… Hala asa preoti, halal asa religie si explicabil de ce Dumnezeu nu poate privi la aceasta tara, de ce se tin necazurile de noi ! Pentru ca nu avem o conduita spirituala, ca injuram la tot pasul, ca uram, ca avortam, ca preacurvim…si cand da cate un cutremuras umplem bisericile „IARTA-NE DOAMNE, ALILUIA!!!” Rusine sa-i fie natiunii romane in frunte cu popii ei spurcati si * !”
E unul dintre miile de citate pe care le pot da in fiecare zi, in care homosexualii se asociaza in mintea oricarui troglodit national cu cele mai urate imagini de destrabalare si crime! Si evident termenul „homosexuali feroci” arata ca in mintea acestui troglodit care reprezinta peste 90% din populatia Romaniei, a fi „homosexual feroce” e cu mult mai grav decat a acosta fete pe strada!
Oare eu voi fi fiind tot asa de „feroce”???
Nu credeti ca atunci cand dam de homosexuali care au facut cinste omenirii, este de datoria noastra sa-i pomenim? ca in scolille din California? Nu numai popii prinsi de politie prin haznale publice sunt homosexuali, cum lasa sa creada acest autor aprobat de majoritatea, ci si geniile, ca Leonardo Da Vinci, Michelangelo si chiar Lawrence al Arabiei.
Vedeti de ce consider eu interventia dvs ca fiind homofoba?
Lawrence al Arabiei a fost intr-adevar un om iesit din comun, avand o personalitate complexa.
Dar putini s-au intrebat asupra originii fortei sale uriase de a-si croi un destin total atipic si chiar surprinzator pentru omul de rand.
Mai ales ca nu este singurul personaj istoric in aceasta situatie.
Lawrence si-a petrecut viata luptand pentru independentza…arabilor.
Lordul Byron, tot britanic, tot interesat de arheologie, a murit luptand pentru independentza …Greciei. Si altii.
Ce au ei in comun?
Lawrence l-a iubit intens in copilarie pe „prietenul” sau C. Deeson, cu care si-a petrecut tot timpul, colindand muzee, explorand Anglia pe bicicleta.
Parintii lor au devenit suspiciosi si i-au despartit. Lawrence a plecat dupa colegiu in Arabia, unde a intalnit un baiat de 14 ani, Selim Ahmed (Dahoom) de care s-a indragostit… din nou, si caruia i-a dedicat tot ce a scris (Lui S. A.). El a dat sens vietii lui Lawrence.
Atat Lawrence cat si Byron au trait, au actionat si au murit impinsi de acelasi tip de fortza, de acelasi tip de iubire profund sentimentala si interzisa, care le-a ghidat pasii in viata, spre „efebul ideal”, iubire care in cazul lui Byron a fost suficienta ca sa-i determine nu numai viata, dar si moartea…
Lawrence, nu a luptat doar pentru independenta arabilor.
Din cite stiu, a incercat o apropiere intre evrei si arabi, in efortul comun de a scapa de Imperiul Otoman si apoi, de… statutul colonial; pregatit in spatele promisiunilor sale si al exceptionalei sale activitati.
Este greu de precizat forta interioara care l-a condus.(Din lipsa unor probe indubitabile. Pe atunci, nu se putea declara public una sau alta. Ramine ipoteza de lucru; cea mai probabila.)
Era clar un idealist si un vizionar.
Imi exprim opinia ca un om de specialitate care si-a iubit si isi iubeste profund meseria de dascal de istorie.
De multe ori citesc, caci vorbele zboara, iar eu sunt adeptul maximei „verba volant, scripa manent”, despre amanunte „picante” din viata unor oameni care au facut istorie si au ramas in paginile enciclopediilor respectabile.
Cu alte cuvinte… ma intereseaza, ca om de cultura (cel putin pretind ca sunt mereu un invatacel), care au fost neaparat, sublinierea imi apartine, inclinatiile sau chiar orientarile sexuale ale unor personalitati care au facut si au ramas in Istorie?
Cu alte cuvinte… il judec pe Caius Julius Caesar pentru amanuntele picante sau pentru faptele sale mari? Am dreptul sa-l ponegresc pe Alexandru Macedon?
Sa fim seriosi… istoria poate contine si „picanterii” (o face mai… atractiva), importante raman insa faptele.
Si sa fim seriosi… Hitler i-a lichidat (cat a putut si a avut timpul material !) pe homosexuali, dar, dupa opiniile unor specialisti avizati… calaul a avut si el experiente de acest gen.