Preambul: Pornind de la opera lui Maurice Carême am putea defini mereu poezia ca pe o flacără nestinsă. Creaţia sa ne uimeşte prin transparenţa de cristal ale cărei cuvinte simple, concise, construiesc poeme accesibile oricărui cititor, dar fără a cădea în prozaism.
Înainte de a începe un succint dialog cu Doamna Jeannine Burny, Preşedinta Fundaţiei Maurice Carême din Bruxelles, Belgia, menţionez că întreaga activitate a fundaţiei, difuzarea cărţilor marelui poet belgian, muzeul şi atâtea altele se datoresc muncii de decenii a interlocutoarei mele. Când vorbim despre poezia contemporană franceză ne gândim la Jacques Prévert ; când vorbim despre poezia din Quebec, la trubadurul Felix Leclerc ; când vorbim despre Belgia ne gândim la Maurice Carême.
Florin Predescu: Draga Jeannine Burny, ne cunoaştem de peste doua decenii. Ce ne puteti spune în câteva cuvinte despre poetul Maurice Carême ?
Jeannine Burny: Tradus în întreaga lume, Maurice Carême a devenit un scriitor de audienţă universală atât pentru poezia sa, cât şi pentru proza sa. Peste 300 de muzicieni printre care Darius Milhaud, Francis Poulenc, Henri Sauguet, Florent Schmitt, Carl Orff au pus pe muzică 2636 dintre poeziile sale. Uriaşa sa operă (optzeci de volume de poezie, povestiri, romane, legende-drame, eseuri, traduceri din poezia flamanda belgiana) constituie materiale fundamentale pentru predarea limbii franceze ca limba maternă, în mediul francofon, dar şi ca limbă străină, în lume. La 9 mai 1972, la Paris era nominalizat Prinţul poeziei. Poetul s-a născut la Wavre pe 12 mai 1899 şi a decedat la Bruxelles, pe 13 ianuarie 1978.
F.P: Parcurgând cărţile sale se remarcă o considerabilă încărcătură umanistă. Ce determină declanşarea dragostea pentru fiinţa umană, mai bine-zis pentru semenii săi ?
J.B. : Maurice Carême susţinea că nu există diferenţe intre oameni, ci intre însuşirile omeneşti care căpătau importanţă în ochii săi. El avea prieteni poeţi în întreaga lume şi nu a ignorat realităţile tragice ale unor dictaturi. Câteva dintre poemele sale au devenit ecouri ale acelor drame. Se conducea după deviza « poetul trebuie sa fie o parte a omenirii ».
F.P. : Opera sa se adresează unei anume categorii sociale, unei anume clase de cititori ?
J.B.: Poezia sa este deschisa publicului vast de la copil şi pana la omul de cultura. « Poezia pentru copii nu există », preciza Maurice Carême, « aceasta trebuie să conserve toate valorile destinate adulţilor ce o citesc ». în mare parte scriitura sa este gravă, pe alocuri tragică.
F.P.: Maurice Carême dezvolta universul cotidian al pâinii oamenilor simpli, al cetăţenilor umili şi al copilului sărac. Poezia sa îşi găseşte rădăcinile în viaţa de toate zilele şi nu în Parnas. I-aţi fost un prieten apropiat. Cum era în realitate ?
J.B.: Maurice Carême îşi dorea ca versurile sale sa fie citite şi de categoria de jos. Să fie « ca un glob de cristal prin care să nu vedem altceva decât transparenţa pură ». A fost un om umil şi modest. Bunătatea, respectul pentru celălalt au însemnat pentru el drumurile călăuzitoare. Şi-a făurit opera cu tenacitate. Şi a atins claritatea corectând un text, de zeci de ori, luni şi chiar ani de zile.
F.P.: În câte limbi a fost tradusă poezia lui Maurice Carême ? Trebuie consemnat că sunteţi sufletul Fundaţiei şi că vă sacrificaţi timpul pentru asigurarea bunului renume al marelui poet în viitor.
J.B.: Termenul « sacrificat » contravine muncii mele, pe care o realizez cu multa plăcere, deschizând porţile fundaţiei către lumea largă, avem nenumăraţi membri corespondenţi ca şi tine care ne-au devenit. În câte limbi a fost tradusa poezia lui Maurice Carême ? În Europa, în mai toate limbile acestui continent, inclusiv armeana, catalana, moldoveneasca, ucraineana, bielorusa…Lipsesc traduceri de poeme în limba daneză, norvegiană, lituaniană şi islandeză. În afara Europei trebuie să amintesc limba arabă, chineză, japoneză, vietnameză, iraniană, uzbecă. Da, poezia este o limba universală !
F.P.: Jeannine, aţi scris într-un studiu : « Nu, adevăraţii poeţi nu mor nicicând. Ei sunt prezenţi astăzi, în trecut şi în viitor. Operele lor continuă să încânte cititorii în lume, în ciuda distanţelor, a diferenţelor de limbă, de religie, de orientarea filozofică, de gândire. » Va rog sa ne ilustraţi enunţurile de mai sus prin câteva versuri reprezentative – manifest, din creaţia lui Maurice Carême.
Cu forţa iubirii
Cu forţa iubirii
Florile. copacii, zburătoarele,
Cu forţa iubirii
Trenuri, avioane, vapoarele,
Cu forţa iubirii
Copiii în jocul lor de zaruri şi cerc,
Cu forţa iubirii
Fetele privind printre draperii,
Cu forţa iubirii
Oamenii îndrăgind cerul,
Cu forţa iubirii
Totul deveni într-o bună zi nemuritor.
Maurice Carême
L’envers du miroir
© Fondation Maurice Carême
Mii de mulţumiri pentru timpul Dumneavostră şi pentru onoarea de a ne fi fost alături.
…pare-se ca dumneata,nene FLORIN,ai fost intotdeuna,sau ai devenit acum,un mecenat,sustinitor,al poetilor care nu au reusit pana in clipele de fata, sa capete cateva ecouri binefacatoare de la confratii care se lafaie numai cu de-ale lor.
o zicala ebraica spune:”…PE-ACOLO UNDE NU SE GASESC OAMENI,INCEARCA TU,SA FI OM”…
bine ca esti mataluta pe unde esti,si ca faci cea ce faci…
sa fi sanatos. sarbatori fericite,al d-tale,itzhak bareket.
Pasionati de poezii,scriitori va invit pe site-ul meu poeziiledeazidiaconuoanarodica.blogspot.com
in legatura cu aceasta intrebare daca va suprevietui poezia,probabil va supravietui in sufletele noastre cei ce le compunem,in rest nu prea mai sunt apreciate.