Craciunul la tropice reprezinta o fantezie, mai ales ca imaginea sarbatorii nasterii Domnului se suprapune iernii cu Mosul sosind in sania lapona trasa de reni.
Oceanul straluceste in albastru inchis si neclintit, timpul furtunilor tropicale a trecut.
Locuitorii impodobesc palmierii, leandrii si alti arbori tropicali in beteala sarbatoririi lui Isus. Strazile, casele abunda in lumini, ghirlande, tot felul de improvizatii audio-vizuale fredonand Jingle Bells sau I Wish You a Merry Christmas.
Craciunul la americani ia o turnura comerciala si din pacate spiritul traditional se transforma in schimb exacerbat de cadouri.
De cele mai multe ori sarbatorirea inseamna si apropiere intre colegii de lucru si relaxare, Daca unii prefera iesirile la un pahar, in restaurantul in care lucrez – local evreiesc despre care am mai scris cu ocazia celebrarii pesah-ului si numit Too Jays ne-am decis sa ne adunam intr-o seara cu totii si sa aducem fiecare cate un fel de mancare specifica zonei natale.
Inainte de seara intalnirii s-a facut o tragere la sorti in urma careia s-a intocmit o lista cu numele tuturor angajatilor si fiecare dintre noi trebuie sa aduca un cadou in valoare limita de 20 dolari, insa nestiind cui vom oferi cadoul pana in momentul ocaziei festive. Lista se tine in secret de catre un manager.
Daca ne vedem in fiecare zi in aceleasi haine de lucru, si adesea trasaturile distinctive ale colegilor trec neobservate, ascunse de rutina si de uniforma muncii, de data aceasta identitatea fiecaruia, in parte, se deruleaza in culori, bijuterii si linii diferite: Annette – o tanara mexicana straluceste intr-o rochie din matase neagra; Jeremia, un portorican se impune prin afisarea musculaturii; Jessie o graficiana americanca intr-o bluza isi etaleaza spatele gol tatuat cu un poem, s.a.
Florida este un conglomerat etnic si ca atare, locul nostru de munca inglobeaza angajati originari din Mexic, Ungaria, Grecia, Hong Kong, Haiti, Brazilia, Italia, Israel si binenteles din Romania.
Bufetul dispus pe trei mese a insumat bucate exotice si delicioase. Amintesc doar cateva: o salata asiatica de paste fainoase, aripioare de pui a la creole (picante); lasagna de spanac (vegetariana); o tocana de vitel romaneasca dupa o reteta a regretatului scriitor–gastronom Anton Roman; o tarta de mere fara zahar dupa o reteta din Boston; chec de banane si ghimbir specific zonelor tropicale.
Atmosfera s-a derulat in plina destindere, fara nici un fel de eticheta.
S-au impartit tutoror baloane cu cate un numar.
Numerelor trase la sorti le corespund premii in valoare de sute dolari (aparate de radio, dvd-uri, mixere de bucatarie, telefoane etc).
Toata lumea s-a bucurat, a aplaudat frenetic castigatorii. Atmosfera impresionaza tocmai prin simplitatea sarbatoririi, fara alcool, fara barfa, fara ifose.
In finalul serii ne-am impartit cadourile afland doar atunci cui trebuia sa oferim cadoul. Aceasta traditie americana de cadorisire se numeste Secret Santa (Craciunul secret).
Aceasta seara plina de veselie, de uitare a propriilor greutati reveleaza in fond ca Nasterea Domnului in Betleem, un loc simplu si comun ramane darul cel mai de pret oferit omenirii prin imaginea lui Iisus, inseamna dragostea pentru aproapele tau, dorinta de a-l sti pe celalalt fericit.
Oamenii de rand sunt aceeasi pe Terra. Un cadou reprezinta un simbol a ceea ce spunea Pavel: «In cinste fiecare sa dea intaietate altuia». Rom. 12:11.”
Lumea crestina se caracterizeaza prin suprematia iubirii aproapelui folosindu-se de simboluri simple, nefastuoase. Porumbelul, ramura de maslin, ieslea in care s-a nascut Iisus, vinul si painea sunt elementele accesibile oricarei clase sociale.
Nu trebuie sa fii multimilionar ca sa te poti bucura de sarbatoarea Craciunului. Iisus apare ca model pentru intreaga lume, invatatura lui fiind accesibila tuturor.
In mijlocul atator noi locuri, schimbari inteleg ca simplitatea si smerenia marii sarbatori a crestinitatii consta si in inima oricarui om bun si oricarei gazde – deschizatori ai portii de lemn din Ardeal unde ninge fara cer si pamant, iar satul miroase a cozonaci calzi pe stergarele mai albe decat neaua.
Departe de Sibiul drag inchid putin ochii si-mi soptesc : « Au venit colindatori, florile-s dalbe Noaptea pe la cantatori florile-s dalbe…”.