DECLARAŢIA PENTRU ROMÂNIA A
BLOCULUI NAŢIONAL AL REVOLUŢIONARILOR 1989 ROMĂNIA LA MAJORATUL
REVOLUŢIEI ROMÂNE DIN DECEMBRIE 1989
La 18 ani – MAJORATUL – de la declanşarea REVOLUŢIEI ANTICOMUNISTE ROMÂNE (16 – 22 decembrie 1989), de la deturnarea sensului său anticomunist şi acapararea PUTERILOR STATULUI ROMÂN de către exponenţii vechiului regim comunist (22 – 28 Decembrie 1989), NAŢIUNEA ROMÂNĂ, are dreptul la o analiză lucidă, obiectivă şi mai ales de bună credinţă a cauzelor care au blocat sau îngreunat evoluţia ROMÂNIEI pe calea unei AUTENTICE DEMOCRAŢII.
DECLARAŢIA PENTRU ROMÂNIA s-a născut din nevoia de reacţie a societăţii civile faţă de NEPUTINŢA sau REAUA CREDINŢĂ manifestate de clasa politică, partidele politice, care au guvernat sau guvernează România de a efectua analize lucide, obiective şi mai ales de bună credinţă faţă de poporul român, care să determine luarea măsurilor care să înlăture cauzele care blochează dezvoltarea României ca stat de drept, democratic, compatibil cu exigenţele U. E. şi N.A.T.O.
În acest scop BLOCUL NAŢIONAL AL REVOLUŢIONARILOR 1989 ROMÂNIA, ASOCIAŢIILE DE REVOLUŢIONARI, ORGANIZAŢIILE, SINDICATELE ŞI FUNDAŢIILE semnatare a prezentei DECLARAŢII componente ale SOCIETĂŢII CIVILE PENTRU ROMÂNIA, care, au ca scop principal îndepărtarea cauzelor şi consecinţelor principalelor erori şi abuzuri în exercitarea puterilor statului român, determinante pentru VIITORUL ROMÂNIEI,
D E C L A R Ă,
I. Este VITALĂ pentru viitorul democratic al ROMÂNIEI ca stat membru al U.E. şi N.A.T.O. RECUNOAŞTEREA caracterului anticomunist al REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1989 şi a consecinţelor deturnării sensului ANTICOMUNIST AL ACESTEIA.
Este clar şi fără echivoc faptul că primul şi cel mai important OBIECTIV al Revoluţiei a fost înlăturarea de la putere a REGIMULUI COMUNIST TOTALITAR şi nu doar a lui Nicolae Ceauşescu şi a celor mai importanţi acoliţi ai săi.
“JOS COMUNISMUL” a fost sloganul fundamental al Revoluţiei, care, aşa cum se arăta în Pct. 1 al PROCLAMAŢIEI DE LA TIMIŞOARA, a fost scandat de la început în zilele Revoluţiei, şi, a reprezentat “IDEALUL REVOLUŢIEI” şi garanţia întoarcerii la valorile autentice ale DEMOCRAŢIEI .
Acelaşi slogan “JOS COMUNISMUL” a fost preluat şi consacrat la Bucureşti şi în toată ţara, transformându-se în OBIECTIV FUNDAMENTAL ce ar fi trebuit să se regăsească în CONSTITUŢIA ROMÂNIEI adoptată în 1991 ca NORMĂ FUNDAMENTALĂ, alături de celelalte obiective ale Revoluţiei (economie de piaţă, nivel de trai decent, stat de drept democratic şi social – guvernat pe principiul separaţiei puterilor în stat: legislativă, executivă şi judecătorească, apărarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi a libertăţilor publice).
Din păcate pentru poporul român, în perioada 22 – 28 Decembrie 1989, cu preţul vieţii a mii de cetăţeni români, acest obiectiv a fost deturnat, iar revolta românilor a fost canalizată exclusiv împotriva clanului Ceuşescu şi a unui număr restrâns de membri C.P.Ex. şi unelte apropiate ale acestora prin inventarea aşa zişilor terorişti.
Această deturnare s-a produs prin recuperarea rapidă de către un grup de exponenţi de marcă ai vechiului regim comunist, a activiştilor fostului P.C.R. şi U.T.C. şi acoliţii lor din cadrul SECURITĂŢII, ARMATEI, MILIŢIEI, JUSTIŢIEI, PROCURATURII şi principalelor instituţii publice, cu ajutorul cărora au preluat pârghiile puterilor statului utilizând întregul arsenal de mijloace de DIVERSIUNE, DEZINFORMARE şi MANIPULARE A VOINŢEI PUBLICE, creat şi utilizat tot de ei timp de peste patru decenii anterior Revoluţiei.
Preluând puterea, acest grup a ignorat şi a “uitat” obiectivul fundamental al Revoluţiei – ÎNLĂTURAREA REGIMULUI COMUNIST şi a SECHELELOR COMUNISMULUI, înlocuindu-l cu obiectivul REFORMĂRII regimului comunist după modelul gorbaciovian.
Indicaţiile din PERESTROIKA au devenit literă de lege pentru grupurile instalate la putere, care sprijiniţi de activişti P.C.R. şi U.T.C. desemnaţi să controleze cele mai importante pârghii de exercitare ale puterilor statului au constituit un CENTRU DE PUTERE care a supus poporul român, fără a fi consultat, unui nou experiment de tip bolşevic, cu consecinţe extrem de grave, care se reflectă şi astăzi, în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi pun în pericol transformarea României într-un autentic stat de drept democratic, guvernat de legi drepte, echitabile care să corespundă aspiraţiilor majorităţii cetăţenilor acestuia .
PUTEREA astfel constituită s-a grăbit să semneze un nou tratat de vasalitate cu fost U.R.S.S. dovedind întregii lumi că cei care au preluat prerogativele puterii statului român după Decembrie 1989 sunt mai fideli Moscovei decât poporului român.
După ce s-a dovedit că utopiile gorbacioviene din Perestroika nu au putut salva comunismul, iar U.R.S.S. s-a destrămat, ACELAŞI CENTRU DE PUTERE, cu aceeaşi oameni proveniţi din rândurile P.C.R. şi U.T.C. cu aceleaşi mijloace tipice regimului comunist şi cu acelaşi dispreţ faţă de cetăţean, a impus o DEMOCRAŢIE ORIGINALĂ – după chipul şi asemănarea lor, în care nu au dat satisfacţie decât unor interese conjuncturale sau de grup ŞI NU MAJORITĂŢII.
Acest sistem legislativ stufos şi incoerent, supus unui control constituţional formal, exercitat de Curtea Constituţională aservită, constituită pe criterii eminamente politice, a permis exercitarea puterilor statului de pe poziţii discreţionare, arbitrare.
Astfel s-a ajuns la situaţia când Curtea Constituţională a emis decizii în slujba grupurilor de interese, infracţionale, sau au fost făcute legi pentru interesul aceloraşi grupuri de interese, ori pentru a salva de la cercetare şi judecare înalţi demnitari şi funcţionari.
Persoanele alese sau investite să exercite prerogativele puterilor statului ca exponenţi ai noului centru de putere constituit în Decembrie 1989 şi-au ASIGURAT în primul rând CONTROLUL ABSOLUT asupra JUSTIŢIEI, POLIŢIEI, SERVICIILOR SECRETE, şi altor instituţii cu atribuţiuni de control.
Această situaţie le-a permis să-şi exercite prerogativele ca nişte stăpâni aroganţi şi indiferenţi faţă de cei mulţi, ştiind că tăcerea şi imperfecţiunea legii îi apără de orice sancţiune pentru faptele lor.
În aceste condiţii:
1. CENTRUL DE PUTERE format în Decembrie 1989 din rândurile activiştilor P.C.R. şi U.T.C. şi-a constituit propria OLIGARHIE FINACIARĂ TRANSPARTINICĂ compusă din vârfurile PUTERII şi foştii activişti P.C.R. şi U.T.C., miliţieni, securişti care au devenit azi cei mai bogaţi oameni din România.
Marile lor averi s-au constituit în principal pe calea devalizării averii publice, la adăpostul haosului legislativ instaurat în acest scop.
Au fost devalizate bănci, fonduri de investiţii, au apărut zeci de caritasuri care au supt averea cetăţenilor, iar resursele materiale şi financiare ale statului aflate în administrarea guvernanţilor au ajuns obiecte de troc între oligarhi, iar MAREA PRIVATIZAREA s-a dovedit, cu mici excepţii, EŞEC TOTAL din punct de vedere al intereselor generale ale cetăţenilor români.
Împrumuturile, împroprietăririle, fondul funciar şi ajutoarele de stat frauduloase, au reprezentat mijloace tipice de acumulare şi transfer a averii publice în buzunarele oligarhilor.
Aproape toate componentele economiei naţionale au fost distruse, falimentate cu bună ştiinţă şi înstrăinate pe sume modice.
Şcoala şi asistenţa medicală se degradează pe zi ce trece, astfel că, la fiecare început de an peste 75% dintre şcoli nu sunt autorizate pentru funcţionare iar spitalele, policlinicile şi dispensarele sunt focare de boli devenind autentice „crematorii umane”.
Tinerii au fost OBLIGAŢI să migreze pentru a putea să-şi asigure subzistenţa familiilor, creându-se astfel clasa „căpşunarilor”, iar copii acestora devenind delicvenţi şi analfabeţi, prin lipsa frecvenţei la cursurile şcolare datorită lipsei controlului părintesc, iar bătrânii au îngroşat rândurile cerşetorilor.
Aşa s-a ajuns la ECONOMIA DE PIAŢĂ de azi, ANARHICĂ, OLIGARHICĂ, INHIBATOARE, catalogată cu condescendenţă de organismele internaţionale drept „ECONOMIE DE PIAŢĂ NEFUNCŢIONALĂ”.
2. CORUPŢIA a fost ridicată la rang de înaltă politică de stat, iar instituţiile statului TOTAL POLITIZATE şi aservite în acest scop, au devenit UNELTE şi MIJLOACE DE PROTECŢIE a corupţiei la nivel înalt. JUDECĂTORII, PROCURORII, POLIŢIŞTII, FUNCŢIONARII SERVICIILOR SECRETE şi alţi funcţionari de stat plătiţi de cetăţeni să-i protejeze, nu au putut şi nu vor putea să lupte eficient împotriva corupţiei atâta timp cât instituţiile în care activează sunt conduse sau controlate de exponenţi ai centrului de putere constituit în Decembrie 1989 în condiţiile arătate.
3. NIVELUL DE VIAŢĂ DECENT – aşteptat de majoritatea cetăţenilor români ca urmare a înlăturării regimului comunist a ajuns un simplu enunţ în articolul 47 din Constituţie.
În realitate, peste 50% din cetăţenii României trăiesc sub limita sărăciei, iar alţi aproape 40% la limita sărăciei (conform statisticilor operate de diverse organisme interne şi internaţionale).
Această situaţie se datorează în primul rând faptului că nici astăzi, la aproape 17 ani de la adoptarea Constituţiei nu au fost adoptate NORME CONSTITUŢIONALE care să definească noţiunea „NIVEL DE VIAŢĂ DECENT”, să stabilească CRITERIILE de apreciere a „NIVELULUI DE VIAŢĂ DECENT” şi sancţiunile ce pot fi aplicate celor care, administrând averea publică şi au obligaţia să lucreze responsabil, eficient şi să creeze condiţiile asigurării nivelului de viaţă decent conform legii.
4. PALEATIVELE LEGISLATIVE adoptate sub presiunea organismelor internaţionale NU au fost de natură să diminueze CORUPŢIA . Doar în ultimii ani s-a putut constata o oarecare inhibiţie a CORUPŢIEI LA NIVEL ÎNALT datorată în principal schimbării puterii şi presiunilor exercitate de Preşedintele României – Traian Băsescu.
Se constată încă o reacţie de respingere, uneori chiar dură, din partea instituţiilor puterii judecătoreşti, împotriva iniţiativelor guvernamentale sau preşedinţiale de înlăturare de la conducerea justiţiei a magistraţilor corupţi sau aserviţi vechii puteri.
5. ADEVĂRUL despre Revoluţia din Decembrie 1989, dar şi a celor care au urmat acesteia, – mineriadele -, a fost şi este ascuns cu grijă de Centrul de putere constituit după Decembrie 1989.
Asasinatele colective, distrugerile de bunuri, instigările la violenţă a unor grupuri de cetăţeni împotriva altora, au reprezentat mijloace tipice regimului bolşevic totalitar de înăbuşire a oricărei tentative a populaţiei de a readuce în conştiinţa publică, CARACTERUL ANITICOMUNIST AL REVOLUŢIEI şi de coagulare a unor exponenţi ai cetăţenilor angajaţi în Revoluţie într-un CENTRU DE PUTERE capabil să lupte cu loialitate pentru împlinirea OBIECTIVELOR – IDEALURILOR REVOLUŢIEI ROMÂNE din DECEMBRIE 1989.
JUSTIŢIA, PROCURATURA, POLIŢIA şi SERVICIILE SECRETE reorganizate sub controlul exclusiv al CENTRULUI DE PUTERE constituit după Decembrie 1989, au blocat timp de 18 ani orice tentativă de a scoate la lumină probele care îi încriminau pe cei vinovaţi ca AUTORI, INSTIGATORI sau COMPLICI ai asasinatelor, vătămărilor şi distrugerilor comise cu ocazia acelor evenimente şi care de cele mai multe ori s-au ascuns şi se ascund în spatele unor funcţii sau demnităţi de rang înalt în ierarhia puterilor statului.
II. Este VITALĂ pentru viitorul democratic al ROMÎNIEI recunoaşterea necesităţii adoptării LEGII LUSTRAŢIEI, ca premisă pentru DECOMUNISTIZAREA ROMÂNIEI pe calea unui PROCES AL COMUNISMULUI.
Aşa cum este consemnat în Pct. 1 al prezentei DECLARAŢII, deturnarea sensului ANTICOMUNIST AL REVOLUŢIEI şi acapararea PUTERII de către un grup de exponenţi ai vechiului regim comunist, reprezintă principala CAUZĂ care împiedică reaşezarea statului român pe baze cu adevărat democratice.
Controlând toate pârghiile puterii statului, foştii activişti P.C.R. – U.T.C. şi acoliţii lor au conceput şi adoptat O ORDINE CONSTITUŢIONALĂ (ordine de drept) ANACRONICĂ, DESUETĂ, au instaurat haosul legislativ, au jefuit averea publică constituindu-şi propria OLIGARHIE FINANCIARĂ, au dezvoltat CORUPŢIA la nivelul POLITICII DE STAT, au generat şi au organizat o ECONOMIE DE PIAŢĂ ANARHICĂ, OLIGARHICĂ, INHIBATOARE considerată ca fiind NEFUNCŢIONALĂ. Astfel, s-a blocat orice şansă ca ROMÂNIA să se dezvolte ca un STAT DE DREPT – DEMOCRATIC, guvernat de o ORDINE CONSTITUŢIONALĂ (DE DREPT) POZITIVĂ, compusă din LEGI DREPTE, ECHITABILE, care să corespundă aspiraţiilor majorităţii cetăţenilor şi COMPATIBILĂ cu LEGISLAŢIA EUROPEANĂ.
În aceste condiţii, este clar şi fără echivoc faptul că nici un program de reformă, oricât de bine gândit, nu are nici o şansă de reuşită, dacă nu este sprijinit de STRUCTURI DE PUTERE care să funcţioneze pe baza unei ORDINI CONSTITUŢIONALE (DE DREPT) POZITIVE. Ori, atât structurile de putere cât mai ales ORDINEA DE DREPT necesară, nu pot fi obţinute decât pe calea unei REFORME CONSTITUŢIONALE şi LEGISLATIVE PROFUNDE.
Aceasta nu va putea fi adoptată atâta timp cât principalele pârghii ale puterilor statului sunt controlate de exponenţii vechilor structuri P.C.R. – U.T.C. şi OLIGARHIA FINANCIARĂ constituită în jurul acestora.
Aceste structuri nu pot fi îndepărtate de la controlul pârghiilor puterii decât de o LEGE A LUSTRAŢIEI, care să limiteze vremelnic accesul foştilor activişti P.C.R.- U.T.C. şi acoliţii lor (magistraţi, procurori, poliţişti, înalţi funcţionari publici, demnitari) la funcţii şi demnităţi care presupun exerciţiul puterilor statului (legislativă, executivă, judecătorească).
III. Este VITALĂ REFORMAREA CLASEI POLITICE prin ADOPTAREA LEGII VOTULUI UNINOMINAL DIRECT fără liste de partid.
Problema cea mai profundă cu care se confruntă societatea românească este lipsa de încredere şi chiar ostilitatea faţă de clasa politică.
În acest sens referendumul pentru suspendarea Preşedintelui României a fost şi trebuie să constituie reperul prin care CLASA POLITICĂ ESTE OBLIGATĂ să CONŞTIENTIZEZE FAPTUL CĂ, POPORUL ROMÂN ESTE SUVERAN şi s-a săturat de minciună, şantaj, dezinformare, corupţie înaltă, dominată de demnitari protejaţi de legi speciale.
Referendumul pentru introducerea votului uninominal nu este un eşec, deoarece parte covărşitoare a celor care s-au prezentat la vot au spus răspicat „DA” adoptării unei LEGI A VOTULUI UNINOMINAL DIRECT.
Absenteismul de la vot este modul de exprimare şi lehamitea POPORULUI ROMÂN faţă de clasa politică dominată de OLIGARHI, NEPOTISM ŞI CLIENŢI AI INSTANŢELOR DE CERCETARE ŞI JUDECATĂ.
Modul de desemnare a candidaţilor pentru alegerile parlamentare sau locale, bazat APROAPE ÎNTOTDEAUNA pe criterii ce ţin de NEPOTISM clientelar, sau apartenenţă la OLIGARHIA FINANCIARĂ au propulsat în parlament sau consiliile locale cu precădere persoane şantajabile sau în majoritate care au probleme cu justiţia şi care, de regulă, şi-au cumpărat locurile pentru a profita de imunitatea funcţiei, sau pentru a influenţa adoptarea de acte normative în interes propriu sau de grup.
Depinzând de conducerea partidului prin nominalizarea sau nu pe locuri eligibile, aceştia iniţiază şi adoptă acte normative în interesul lor sau dictate de conducătorii de partide, astfel ajungându-se în situaţii când:
– parlamentarii adoptă legi sau modificări de legi pentru a salva foşti sau actuali miniştri de răspunderea penală,
– miniştrii iniţiază sau adoptă hotărâri pentru a salva parlamentari de la aceeaşi răspundere penală,
– parlamentarii şi miniştrii iniţiază şi adoptă legi sau hotărâri pentru a-şi salva colegi care au încasat chirii ilegale sau pentru a-şi achiziţiona case de protocol cu prioritate şi la preţuri cu mult sub preţul pieţei, etc.
IV. Iată de ce ESTE VITALĂ adoptarea urgentă a LEGII LUSTRAŢIEI şi a LEGII VOTULUI UNINOMINAL DIRECT care ar avea următoarele efecte pozitive imediate:
a. Ar crea bazele adoptării urgente a unei reforme constituţionale şi legislative profunde care ar pune ţara pe picioare, determinând funcţionarea normală a instituţiilor statului.
b. Ar permite recuperarea unei mari părţi din averea publică devalizată, prin confiscarea averilor dobândite ilicit de către reprezentanţii OLIGARHIEI FINANCIARE TRANSPARTINICE.
c. Ar permite organizarea unei economii de piaţă funcţională în care regulile acestui tip de economie să fie respectate şi completate de concurenţa loială, iar împrumutul şi ajutorul de stat să fie utilizat cu respectarea strictă a normelor U.E.
d. Ar permite eliminarea CORUPŢIEI INSTITUŢIONALIZATE la nivel înalt şi inhibarea până la limite rezonabile a corupţiei mici şi mijlocii.
e. Ar permite definirea noţiunii de NIVEL DE VIAŢĂ DECENT, stabilirea criteriilor de apreciere a NIVELULUI de viaţă decent, garantat de art. 47 din Constituţie şi angajarea răspunderii celor desemnaţi să ia măsuri care să asigure nivelul de viaţă decent conform legii.
f. Ar permite eliminarea paleativelor legislative şi adoptarea de legi compatibile cu legislaţia U.E. în perspectiva adoptării Constituţiei Europene.
g. Ar permite primenirea clasei politice şi, treptat, ar limita şi chiar ar elimina accesul la demnităţi şi funcţii înalte a persoanelor corupte şi dependente de OLIGARHIA FINANCIARĂ, sau de vechea structură a P.C.R. – U.T.C.
h. Ar reduce aproape de zero posibilitatea adoptării de legi în interesul grupurilor de interese dominate de „băieţii deştepţi”.
i. Ar permite stabilirea adevărului în legătură cu violenţele şi distrugerile comise în Decembrie 1989 şi cu ocazia mineriadelor, identificarea şi tragerea la răspundere conform legii a autorilor, instigatorilor şi complicilor vinovaţi de uciderea şi rănirea gravă a mii de cetăţeni sau a distrugerilor materiale comise.
j. Ar permite îndepărtarea din JUSTIŢIE a judecătorilor şi procurorilor corupţi, aserviţi politic sau unor interese oculte, tributari sechelelor justiţiei comuniste dominată de abuz de putere şi nesocotire a drepturilor cetăţenilor şi înlocuirea lor cu magistraţi capabili să asigure FUNCŢIA DE BAZĂ A JUSTIŢIEI, aceea de GARANT AL RESPECTĂRII DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR PUBLICE.
k. Ar permite declanşarea unui amplu PROCES DE DECOMUNISTIZARE A ROMÂNIEI, de eliminare a sechelelor comunismului şi de asanare morală a societăţii româneşti prin organizarea PROCESULUI COMUNISMULUI.
În acest sens există actul oficial, document de stat, respectiv „RAPORTUL COMISIEI DE CERCETARE A CRIMELOR COMUNISMULUI” adoptat exact acum un an de Preşedintele României, PRIN CARE SE CONSTATĂ FAPTUL CĂ: „Regimul comunist din România a fost ilegitim şi criminal”.
Acest fapt ar putea deveni posibil prin instituirea unui TRIBUNAL NAŢIONAL SPECIAL, cu atribuţii, obiective şi principii de funcţionare similare cu TRIBUNALUL DE LA NUREMBERG sau TRIBUNALUL INTERNAŢIONAL DE LA HAGA.
i. AR PERMITE APLICAREA PREVEDERII CONSTITUŢIONALE, CONFORM CĂREIA „NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE”.
Având în vedere prezenta
DECLARAŢIA PENTRU ROMÂNIA
a
BLOCULUI NAŢIONAL al REVOLUŢIONARILOR 1989 ROMĂNIA
la
MAJORATUL REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1989,
solicităm cetăţenilor României, întregii SOCIETĂŢI CIVILE, opiniei publice şi întregii clase politice,
să ia act de cele consemnate şi să sprijine cu toate mijloacele de care dispun iniţierea, adoptarea şi aplicarea măsurilor care se impun.
DACĂ NU NOI, CINE?
DACĂ NU ACUM, CÂND?
A D O P T A T Ă LA
CONGRESUL EXTRAORDINAR AL B.N.R. 1989
Bucureşti – PALATUL NAŢIONAL AL COPIILOR
18 Decembrie 2007