ACUM.TV

 
România nu este pregătită să facă faţă instrumentelor de soft power folosite de Rusia.

Rusia a avertizat România în legătură cu posibila desfăşurare de armament greu NATO pe teritoriul său. „Dacă conducerea României crede că poate mări prezenţa NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe militare puternice, ea va trebuie să fie conştientă de implicaţiile acestei măsuri”, a spus la un briefing de presă la Moscova purtătorul de cuvânt al Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse, Aleksander Lukaşevici, citat de agenţia de stat Interfax. El a adăugat că Moscova va ţine cont de evoluţiile româneşti în „planificarea militară. Astăzi guvernul României, membră NATO, a aprobat modificarea legislaţiei referitoare la prezenţa militară străină pe teritoriul ţării. O relatare de la Bucureşti despre eforturile Kremlinului de a avea o anume influenţă în România.

Există mai multe niveluri pe care poate fi depistată fie influenţa Rusiei în România, fie opoziţia faţă de valorile şi regulile euro-atlantice, ceea ce în cele din urmă ar putea face loc tot unor atitudini pro-ruse.

(1) În această perioadă declaraţiile politicienilor şi formatorilor de opinie care critică acţiunile în forţă ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se suprapun în mare peste părerile exprimate de site-ul Russia Today. Fireşte că cei mai mulţi dintre ei nu sunt agenţi de influenţă ai Rusiei, dar propagă aceleaşi idei. Nu-l putem spre exemplu pune pe Traian Băsescu în această categorie, dar devierile lui din ultima perioadă, ridică multe semne de întrebare. Recent, fostul preşedinte a vorbit despre „guantanamizarea” României, acuzându-i pe procurori că îi ţin pe acuzaţi „la beci” până când spun ce a spus denunţătorul despre ei. Pledoaria lui era în apărarea Elenei Udrea, dar părerea fostului preşedinte nu poate fi contorizată în favoarea curentului pro-atlantist.

(2) Există apoi un nivel al deciziilor oficiale, care uneori din ignoranţă, alteori cu bună ştiinţă sunt luate în defavoarea României. Spre exemplu, Centrala Nucleară de la Cernavodă începută acum 30 de ani, pe vremea lui Ceauşescu pentru a asigura independenţa energetică a ţării nu este gata nici acum, dar primele două din cele cinci reactoare proiectate produc deja aproape 20 la sută din consumul total de energie electrică al României. Întârzierea acestei construcţii este în folosul Moscovei, fiindcă în loc să fie înlocuit gazul cu energie electrică, cel puţin acolo unde ar fi posibil acest lucru, România continuă să importe gaz scump din Rusia.

(3) Propaganda oficială a Rusiei are în România mai multe canale. În primul rând site-ul Russia Today, care s-a deschis la finele anului trecut înlocuind Vocea Rusiei şi care lucrează cu ziarişti români. Apoi ambasadorul rus la Bucureşti primeşte tribună de exprimare de câte ori îşi doreşte. Recent, Oleg Malginov a dat un interviu agenţiei de ştiri de stat Agerpres, în care i s-au pus doar întrebări confortabile. Dacă este nemulţumit de comentariile care apar în presa de la Bucureşti, diplomatul rus trimite un comunicat oficial în care îi numeşte „bădărani” pe cei care s-au pronunţat împotriva lui Vladimir Putin, iar acest comunicat este preluat de părţi semnificative din mass-media, deşi între timp a dispărut de pe site-ul ambasadei.

(4) Propaganda Rusiei în România se face în cele din urmă şi cu ajutorul celor care reproduc articole din presa de la Moscova care oferă argumente în favoarea politicii de expansiune. România Liberă a scris că Agerpres prelua articole din RIA Novosti, pentru că le primea gata traduse în limba română. Agerpres este o agenţie publică, în mod tradiţional servilă celor aflaţi la guvernare. S-ar putea înţelege că ar fi vorba despre o situaţie convenabilă în parte partidului aflat la putere, iar până acum nu s-a înregistrat nicio demisie din acest motiv

(5) Grupul de „prieteni ai Rusiei”, de oameni care se întâlnesc cu ideologi ai Kremlinului, cum ar fi Alexandr Dughin sau alţii din jurul lui este format din persoane publice influente, de la fostul preşedinte Ion Iliescu la popularul actor Dan Puric, cel care strânge săli arhipline în care vorbeşte despre sensul ortodoxiei. Luna trecută a fost organizată la Bucureşti o conferinţă despre importanţa ideii eurasiatice, la care Dughin a vorbit în cele din urmă pe Skype.

(6) Un alt nivel de propagandă este cel care se desfăşoară prin Biserica Ortodoxă Română. La finele anului trecut mitropolitul rus Ilarion a venit nu doar la Bucureşti, ci s-a oprit şi la mănăstirile din Moldova, ţinând discursuri despre cum Biserica Ortodoxă trebuie să fie o „parte activă din societate”. El este doar mesagerul cel mai important al Bisericii de la Moscova, dar înaintea lui au fost şi alţi emisari. Chiar Dughin s-a plimbat pe la mănăstiri vorbind despre ortodoxia care leagă cele două ţări.

România nu este pregătită să facă faţă instrumentelor de soft power folosite de Rusia, de la târgul de carte unde Rusia a fost invitat special, până la scrisori cu titlul „Românii zic da prieteniei cu Rusia”, text bine indexat pe internet, ca să nu mai vorbim despre comentariile tot mai dese care exprimă opinii pro-ruse sau anti-americane pe forumurile site-urilor de ştiri cu mare audienţă.

Cu toate acestea aşa cum arată sondajele, românii îi privesc pe ruşi cu destulă suspiciune, iar prelungirea conflictului din Ucraina a dus potrivit INSCOP la o scădere a simpatiei românilor faţă de Rusia. Astfel în iulie anul trecut 37% dintre români declarau că aveau sentimente mai degrabă favorabile faţă de Rusia, în vreme ce acum doar 25 la sută îşi menţin acest punct de vedere. Românii par să aibă păreri clare şi temeri pe măsură despre ce se întâmplă în apropierea graniţelor ţării. Într-un sondaj făcut în martie anul trecut de IRES, patru din zece oameni erau de părere că România nu face bine criticând Rusia pentru invadarea Crimeii. E greu de crezut, totuşi, că pe termen scurt ideologia Kremlinului şi-ar putea găsi ecou în România, dar dacă propaganda este gândită să lucreze pe termen lung, lucrurile ar putea să se schimbe.

Sabina Fati, 02.04.2015

Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Acest articol a fost publicat joi, 2 aprilie 2015 la rubrica Intern.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.