Parlamentul german a votat Acordul de Asociere UE cu R. Moldova, Ucraina şi Georgia. Postcomunştii se opun.
Mai mult comerţ, mai multă cooperare politică. Aceste două puncte constituie nucleul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei votat astăzi în Bundestag-ul german.
Majoritatea covîrşitoare a deputaţilor, reprezentînd partidele din coaliţia guvernamentală, creştin-democrat/social-democrată, cît şi ecologiştii – din opoziţia parlamentară – au votat în favoarea acordului. Doar post-comuniştii, din Partidul Stîngii, au votat contra.
Acordului de asociere i-au premers negocieri care au durat mai mulţi ani. Refuzul fostului preşedinte ucrainean, Ianukovici, de a semna la sfîrşitul anului 2013 acordul cu Ucraina, a declanşat protestele în această ţară şi au dus la răsturnarea regimului. De situaţia explozivă a profitat Rusia, anexînd Crimeea, iar în estul ţării a izbucnit conflictul sîngeros, întreţinut şi de Moscova.
Kremlinul s-a opus de la bun început Acordului, încercînd să exercite presiuni masive asupra celor trei ţări. În acelaşi timp, Rusia critica un paragraf din Acord prin care se prevede cooperarea militară cu Occidentul. Toată această problematică explozivă s-a aflat şi în centrul dezbaterilor din Bundestag.
Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a subliniat în alocuţiunea sa că politica de bună vecinătate a Uniunii Europene nu este îndreptată împotriva numănui.
Europa doreşte să întreţină relaţii bune cu Rusia, a spus Steinmeier. Pe de altă parte, şeful diplomaţiei de la Berlin a reliefat dreptul fiecărui ţări la autodeterminare – de a-şi stabili propriile priorităţi în domeniul politicii externe.
Într-un mod similar s-a exprimat şi deputatul creştin-democrat, Manfred Grund, care este şi preşedintele Forumului moldo-german.
Deputatul postcomunist, Andrej Hunko, a criticat Acordul, afirmînd că este o parte strategiei privind extinderea spre est a Uniunii Europene şi NATO. Deoarece Occidentul a facilitat această extindere, a argumentat postcomunistul german în stilul teoriilor conspiraţioniste, care circulă în anumite cercuri, vestul este vinovat şi pentru actualul conflict cu Rusia.
În cuvîntarea sa, impregnată de ideologia partidului său, Hunko a ţinut să se pronunţe şi împotriva modelului economic occidental, insinuînd că se urmăreşte impunerea în aceste ţări a „unui model economic neoliberal radical”.
Aceste opinii au fost respinse de către ecologişti şi de către reprezentanţii partidelor din coaliţie. Expertul ecologist pentru politică externă, Manuel Sarrazin, a susţinut că Rusia nu are dreptul să încalce dreptul la autodeterminare al statelor vecine. Fostul ministru al apărării, creştin-democratul Franz-Josef Jung, a calificat Acordul drept un „semnal” către oamenii din aceste trei ţări „care iubesc libertatea şi gîndesc în spirit european”.
Obiectivul principal al Acordului este intensificarea comerţului cu cele trei ţări şi implementarea unor standarde juridice, politice şi economice europene. Pe de altă parte, Uniunea Europeană va sprijini ţările în procesul de reformă a administraţiei şi justiţiei, cît şi la combaterea corupţiei.
Acordul ratificat astăzi în Bundestag urmează să fie votat şi în camera superioară a parlamentului federal, Bundesrat-ul, intrînd în vigoare după ce va fi semnat de către preşedintele Joachim Gauck.
William Totok, 26.03.2015
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.