Institutul Cultural Roman din Madrid organizeaza expozitia omagiala dedicata lui Mircea Eliade intitulata “Diario – Mircea Eliade – ensayo” (“Jurnal – Mircea Eliade – eseu”), a pictorului roman Romeo Niram, deschisa intre 18 Decembrie 2007 si 16 Ianuarie 2008, la sediul sau din c/ Marques de Urquijo, 47, 1o-dcha., 28008 Madrid. Cu prilejul vernisajului din 18 Decembrie, ora 20, vor avea loc doua conferinte.
Criticul de arta Begona Fernandez Cabaleiro, Doctor in Istoria Artei, cu specializarea in Arta si Gandire Contemporana, va interveni cu o conferinta despre expozitia de pictura a lui Romeo Niram, intitulata “Pintado como un libro. Escrito como un cuadro. Mircea Eliade. Romeo Niram” (“Pictat precum o carte. Scris precum o pictura. Mircea Eliade. Romeo Niram”). Begona Fernandez Cabaleiro este membra a Asociatiei Criticilor de Arta din Spania (AECA), autoarea a numeroase studii publicate in revistele de specialitate din Spania si membra a Comitetului Spaniol de Istorie a Artei (CEHA).
Horia Barna, directorul Institutului Cultural Roman din Madrid va sustine o conferinta intitulata “Eliade intre Occident si Orient”.
Romeo Niram s-a nascut in 1974 si a studiat pictura la Academia de Arte Frumoase din Bucuresti. A avut expozitii personale în Romania, Turcia, Germania, Portugalia si Spania. Dintre cele mai importante opere ale sale le mentionam pe cele din seria “Eseu despre Luciditate” (2006) si din ciclul “Brancusi: E=mc2” (2007).
Urmand regulile unui eseu literar, picturile din ciclul “Diario – Mircea Eliade – ensayo” vor fi expuse intr-o anumită ordine, asemenea paginilor unei carti, formand o constructie pictoriala unitara. Astfel, fiecare tablou este o continuare a anteriorului, putandu-se “citi” pe panze, de la dreapta la stanga, in ordinea inversa citirii europene, cateva din cele mai importante aspecte ale vietii lui Mircea Eliade: calatoria in India si intalnirea cu Maitreyi, anii 1941-1945 petrecuti la Lisabona, impreuna cu sotia sa, Nina, admiratia pentru Dostoievsky, influenta lui Nae Ionescu, aprofundarea universului cultural portughez marcat de prezenta pictorului Lima de Freitas si a poetului Fernando Pessoa, pana la perioada americana, la Chicago, cu ultimul portret fotografic cunoscut al scriitorului.
Criticul de arta Dan Caragea explica: “ ceea ce un eseist plastic propune lumii nu este ceva nici comod, nici conformist, nici neutru, nici autoreferential. Pe de alta parte, asa cum vedem la Niram, lucrarile surprind formal si stilistic, avand o conceptie autonoma, impura, mediata si care apeleaza la reflectie critica pentru justa lor receptare. Metaforele, “imaginile”, pulverizeaza de multe ori coerenta semantica, devenind “dizertatie”, digresiune, insa conceptele, daca le sesizam, recapata mult din puritatea originara a stiintei sau filosofiei. De aceea, eseu plastic este, in chip esential, interpretare.
Eseurile lui Romeo Niram sunt, asadar, cicluri, succesiuni, cu reveniri si “rescrieri”, o eterna intoarcere la anumite montaje spatiale emblematice, utopice, unde eroul sau a pasit intaia data. Erou miturilor lui Niram este intotdeauna Marele Roman (calator sau exilat) pe care artistul il intalneste in peisaje straine si, totusi, familiare. Suntem, evident, la punctul terminus al eseului, al intrigii, la “lovitura de teatru”. Niram ne revela, in sfarsit, identitatea eroului in numele caruia a construit cu luciditate, etapa cu etapa, acest indraznet scenariu.”
Astfel, puncteaza Dan Caragea, “eliadofania a devenit tema tinta a Jurnalului lui Romeo Niram”.