Boris Israelovici Glazpapir mă întîlneşte la intrarea în ascensor şi-mi comunică, pe un ton indiferent:
– Leopold a fost avansat. Chestiunea asta o să-i prindă foarte bine la pensie pentru că se iau în consideraţie la calcul ultimii ani de activitate. Cu alte cuvinte, dacă Leopold va primi acum o majorare de aproximativ cincisprezece la sută…
– Scuză-mă, îi spun, ce mă interesează pe mine chestia asta? Eu vin acum flămînd de la lucru şi-s foarte obosit. L-au avansat, să-i fie de bine!
– Perfect! spune Boris Israelovici. Strudelman a semnat contractul pentru un nou apartament. Dacă îl ajută dumnezeu, în cel mult şase luni primeşte o suprafaţă locativă de o sută douăzeci de metri pătraţi. Va avea două terase, două veceuri, două…
– Bine, bine, am înţeles, spun eu intrînd în lift cu Boris după mine. Se mută, se mută, să-i fie de bine… La ce bun atîtea amănunte?
– Perfect! constată Boris Israelovici. Soţia lui Manole Dekel a primit un premiu de gastronomie de la o revista feminină prestigioasă. Pentru o reţetă de salată de vinete, cum făcea mama mare în Moldova. Pur şi simplu un deliciu. Se pune vînătă la foc mic, aştepţi pînă se rumeneşte bine, o cojesti în aburul propriu şi…
– Bravo ei, mormăi eu în timp ce liftul urcă. A cîştigat, a cîştigat, cine ţi-a cerut reţeta?! Doar ţi-am spus că vin flămînd şi obosit, vrei să-mi faci poftă de mîncare?
– Perfect! punctează Boris Israelovici. Domnul Oiterman a dat o nouă lovitură, a obţinut un contract colosal în China. El va fi furnizorul exclusiv pentru Piaţa Comună al unui articol foarte solicitat: sutiene victoria poporului secret, original!
– Foarte bine, spun morocănos, ieşind din lift cu Boris după mine. A obţinut contractul, nu are decît. Eu n-am de gînd să-i fiu client.
– Perfect! se bucură Boris Israelovici. Nevasta lui Eliahu Iliescu este din nou însărcinată. Ieri au făcut analiză ultrasand şi au aflat că e fată. Domnule, habar nu ai ce înseamnă asta pentru Eliahu… O faţă după atîţia băieţi!
– Mazăl tov familiei Iliescu. Dacă-i fată, fată să fie… Dar de ce faci din asta evenimentul secolului?
– Perfect! subliniază Boris Israelovici. Domnul Ghezuntertoit a făcut rost de o carte cu autograful personal, direct de la Jak London, capitala Angliei. Autorul i se adresează cu dragă prietene… Poţi să-ţi închipui ce bucurie pe capul lui, el care ţine atît de mult la colecţia lui de lucruri originale şi miniaturi culturale…
– Felicitările mele, spun intrînd în casă cu Boris după mine, dar ce legătură au toate astea cu persoana mea? Ce nevoie am eu să cunosc toate amănuntele? N-are decît să se spele pe cap cu colecţiile lui. Mie mi-e foame.
– Perfect! conchide mulţumit Boris Israelovici. Am să-ţi spun. Toate chestiile pe care ţi le-am relatat au fost un test. Şi tu, şi eu, şi Moşe Spitz, şi Goldenberg, şi Bluzman, şi Alberto, Biton, Sloime Brodiciche şi alţii, toţi au reacţionat exact aşa. Adică, ce-mi pasă mie, cu alte cuvinte normal. Numai Menase s-a bucurat de parcă lui personal i s-au întîmplat toate bucuriile astea. Spune şi tu, vrea să candideze la ceva, sau e puţin sonat?
Delicios scheci!
Da, am invatat ceva: Ca nu-i chiar atat de daunator sa te bucuri si de bucuria altuia, ca nu te va costa sanatate sa „arunci” un compliment, doua, si nici n-o sa-mi cada paru-n ochi daca nu voi ramane indiferent la emotia cuiva! Eu fiind chelbos…..
D-ul Dorel Schor publică una din delicioasele sale schițe care amuză și înțeapă în același timp. Mi-a plăcut foarte mult, pentru care-i mulțumesc. Să ne onorați și cu altele.
Spledid scheci! Cel mai mult mi-a placut numele „Ghezuntertoit” care de fapt este o contradictie in termini Sau este sanatos(ghezunt) sau este mort(toit) :-):-)