ACUM.TV

 
Partidul Syriza a cîştigat alegerile parlamentare anticipate din Grecia.

Prima întrebare care se pune: „va putea Syriza să formeze un guvern unicolor sau coaliţie?” Dacă nu va putea să formeze guvern, preşedintele în exerciţiu va însărcina al doilea partid să formeze guvern. Se pot repetă alegerile dacă după trei încercări nu se formează guvern.

Syriza este aproape de majoritatea absolută care cere 151 parlamentari din 300 cît numără parlamentul.

A două întrebare: „va ajunge noul guvern la o înţelegere cu creditorii ?
Această este o condiţie pentru că Grecia să poată funcţiona că economie şi poate că stat.

Se pare că partenerii din Europa sunt gata să acorde o perioada de graţie la nivel politic, pentru ca noul guvern să se organizeze şi să efectueze propuneri şi să se organizeze negocieri.

În prezent nu există o evaluare a măsurilor implementate de guvernul grec în al doilea semestru şi de aceasta depinde primirea de tranşe din împrumut şi din fondurile europene.

Liderul partidului Syriza, Alexis Tsipra, a efectuat contacte cu lideri europenei şi a promis să continue plăţile împrumuturilor cel puţin pentru un semestru şi astfel poate fi caracterizat ca un moderat gata să ajungă la compromis. El a ridicat un partid de la procentul de 3% la peste 36% cît îi dau estimările actuale şi aceasta ar putea să crească în finalul numărării voturilor şi distribuţiei voturilor.

Ce i-a determinat pe votanţi să aleagă Syriza ?Răspunsul îl dau corespondenţii BBC la Atena care subliniază părerea principala:
„pînă acum nu i-am votat, ceilalţi au eşuat, este momentul să îi lăsăm să guverneze”.Trebuie subliniată performanţă BBC de a efectua corespondenţa şi analiza la nivel profesional demn de tradiţia pe care o poartă.

Prin urmare Syriza nu este un partid radical, extremist ci poate ar avea unele rădăcini în comunismul european, dar de atunci au trecut decenii şi partidul s-a transformat în colecţie de curente neomogene.
Unii alegători văd în Syriza o re-editare a unei poveşti vechi PASOK reloaded, adică o experienţă a unui curent neomogen multivalent dar care s-a soldat cu eşec. Aceşti pesimist cred că Syriza va fi infectată de puzderia de birocraţi Pasok care au mărit partidul în funcţii de conducere.

Dar de ce nu s-a terminat evaluarea situaţiei din Grecia de către Troika ?

Primul răspuns ar fi existenţa unor plăţi care nu se pot acoperi din buget. Al doilea răspuns ar fi că în mod tacit liderii europeni i-au lăsat pe greci să organizeze alegeri pentru ca noul guvern să poată lua măsuri de pe poziţia unui nou mandat recent. Preşedintele Greciei a declarat azi că vor veni ani cu probleme şi a recomandat calm şi solidaritate în vederea întîmpinării şi soluţionării problemelor.

Următoarele luni vor fi extrem de importante pentru Grecia fiind în faţă unor probleme grave şi a unor opţiuni cruciale. Pe de altă parte şi conducătorii UE sunt gata să abordeze cu realism problema Greciei.

Unii analişti economici sunt de părere că pînă acum nimeni nu s-a ocupat de problema Greciei ci a încercat să o amîne.

Pînă acum, după 8 ani de criză şi 6 ani de măsuri disperate de austeritate nu au dat rezultate, datoria Greciei a crescut la peste 375 de miliarde şi economia a scăzut cu 30%.

În fapt politica are puţin să spună, primul cuvînt îl au cifrele economice şi piaţa de capital.

Posibil că problemele Greciei să nu fie toate numai ale ei ci să se regăsească şi în alte ţări din sudul Europei şi poate chiar în alte ţări dezvoltate.

Cea mai mare problema este lipsa de adaptare la economia actuală foarte dinamică şi o concurenţă acerbă.

Perioada de campanie electorală a fost una dintre cele mai absurde şi comice din toate alegerile din ultimii 25 de ani. Astfel, alegătorul merge la vot fără să cunoască ce va întreprinde un partid în cazul în care ajunge la putere sau ce va întreprinde un parlamentar ales. De aceea nu redau mesajele liderilor politici întrucît sunt fanteziste şi neclare.

Există o tradiţie a partidelor care au cîştigat alegeri de a implementa măsuri opuse celor anunţate în campanie electorală. De obicei toate partidele semnalizează la stîngă în campania electorala şi cotesc la dreapta după alegeri.

Guvernul Syriza ar putea să ofere Europei ceea ce guvernele anterioare nu au putut: poziţie clar europeană, adunarea de impozite, lărgirea bazei de impozitare, crearea unui catalog al averilor şi impozitarea averilor numite mari de la un nivel poate de 200.000 euro, impozitarea veniturilor mari după o scala ascendentă, păstrarea imigranţilor şi refugiaţilor în Africa de Nord şi Orientul Apropiat şi a altora, poziţie de impozitare a bisericii, tăierea salariilor preoţilor care vor fi plătiţi simbolic de biserica, luarea unor terenuri ale bisericii, pace socială, stabilitate politică şi implementare a celor hotărîte de comunacord.

Cetăţeanul de rînd nu poate decît să spere că în negocierile dintre noul guvern şi creditori să nu existe accidente care să determine ieşirea Greciei din zona Euro şi să nu se determine o scădere a euro sau chiar o nouă criză.

Pieţele de capital par să acorde o şansă noului guvern.

Tragedia este că partidul fascist XA ar putea să depăşească 6% din voturi şi 15 locuri în parlament şi prin aceasta alte două partide unul independent numit Potami (Fluviul) şi altul de stîngă Partidul Comunist Elen de orientare ortodox stalinistă.

Grecia are o tradiţie de rezistenţă împotriva fascismului. Redau legătura spre titlul „Acordeon” reflectînd această tradiţie în refrenul „Fascismul nu va trece”.

BBC subliniază posibilul impact al problemei elene şi mai ales pericolele pe care le poate declanşa.

Acest articol a fost publicat marți, 27 ianuarie 2015 la rubrica Extern.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.