Provincia Québec este situata în America de NordEstul Canadei, fiind considerata provincia cea mai întinsa din cele 10 provincii canadiene. Se pare ca multi locuitori ai Tarii Bascilor (Pays Basque), locuitorii celor doi versanti ai Muntilor Pirinei occidentali, de partea Frantei si a Spaniei, vorbesc limba „basca”, limba non-indoeuropeana. Se pare ca multi „basci” cunosc aceasta provincie Québec.
Primele contacte ale pescarilor basci cu America de Nord, peripetiile limbii nationale a Québec-ului, care este limba franceza, demersurile acestei provincii canadiene pentru obtinerea independentei, sunt caracteristicile care unesc aceste doua tari.
În anul 2001, prov.Québec numara 7.410.000 locuitori ceea ce reprezenta 24% din populatia federala a Canadei. 80% dintre locuitori traind de-al lungul Fluviului Saint Laurent în marile orase, precum Montréal si Québec, cu porturi importante care poarta aceeasi denumire. Marea majoritate a societatii (80%) este francofona.
6 milioane francofoni din Québec sunt descendenti din pionierii veniti din Franta în secolele XVI si XVII. Locuitorii din Québec au dorit si doresc sa aiba mijloacele de a trai într-o societate francofona într-un continent Nord American, înconjurat de alte 24 milioane canadieni si 182 milioane americani anglofoni. Anglofonii din Québec sunt descendentii imigrantilor de origini diferite, dar principal britanici. Sunt câteva secole de când britanicii erau în cautarea unei situatii mai bune în America, sau altii la sfârsitul Razboiului de Independenta al Statelor Unite s-au deplasat catre Nord din dragoste pentru patria de origine. În zilele de astazi ei reprezinta mai mult de 600.000 locuitori, traind în Montréal si împrejurimi, ei constituind o retea de educatie de la gradinita la universitate, o retea de spitale si mijloace de comunicatie, precum jurnale, radio, televiziune etc., exclusiv în limba engleza.
Natiunile indigene, primele natiuni Amerindiene, traiesc în teritoriile Québec-ului de mii de ani. Atunci când primii europeni începusera sa se instaleze de-a lungul St.Laurent în secolul XVI, ei au intrat rapid în relatii cu amerindienii. În acelasi timp, numai în urma cu 20 de ani relatiile cu amerindienii s-au dezvoltat în domeniul culturii, educatiei, politicii si social. În prezent, Québec cuprinde 54 comunitati autohtonecare reprezinta în total 71.400 locuitori. Ei sunt aproximativ 63.000 amerindieni si 8.000 inuiti, originari din teritoriul Arctic. În total, aceste 11 natiuni autohtone nureprezinta în mod oficial decât 1% din populatia Québec. În 1985, guvernul Québec, a fost primul din toata Canada, care a recunoscut oficial natiunile autohtone. De atunci, Guvernul a recunoscut acestor natiuni, dreptul la autonomie în sânul Québec, drepturile culturale, lingvistice, traditiile si participarea lor în dezvoltarea economica a Québec, precum si dreptul de a se bucura de toate beneficiile si progresele regiunii.
Din punct de vedere geografic, Québec se situeaza în America de Nord, chiar daca originile sunt franceze si ca organizatia parlamentare este britanica. Limba oficiala folosita în departamentele de stat si private este lb.franceza, dar din ce în ce mai mult regiunea Montréal a devenit cosmopolita multumita imigrantilor. Astfel, Québec se prezinta în lume ca o societate pluralista, moderna si vie. Provincia Québec este singura provincie canadiana, unde bilingvismul, respectiv limbile franceza si engleza, sunt limbi oficiale.
Când primiieuropeni au descoperit Québec, amerindienii traiau deja în aceasta regiuni. Pentru documentare, redau câteva date istorice importante, cu referire la situatia istorica:
– În 1534, Jacques Cartier a debarcat în Golful Gaspésie si în numele regelui Frantei François I s-au instalat în acele locuri, navigând pe fluviul St.Laurent.
– În 1608, în ziua de 3 Iulie, Samuel de Champlain a debarcat pe malurile aceluias fluviu St.Laurent în partea de Nord, într-un loc pe care indienii îl numisera Québec, respectiv orasul Québec, numele orasului si al provinciei datând de atunci.
– În 1642, Paul de Chomedy de Maisonneuve a creat o mica colonie denumita Ville-Marie, ce numara cca.70 persoane, cu o mica cetatuie, un spital, si o capela, astfel luând nastere orasul Montréal, care în limba irocoaza se numeste HOCHELAGA.
– În 1759, orasul Québec a fost invadat de armata britanica.
– În 1763, prin Tratatul de laParis, regele Frantei a cedat regatului britanic Canada.
– În 1774, prin Tratatul din Québec se recunostea canadienilor francezi folosirea Dreptului civil francez si libertatea de a-si alege religia.
– În 1791, ca urmare a Actului constitutional, Canada s-a împartit în doua: /Canada de Sus/ în majoritate anglofona si /Canada de Jos/, respectiv prov.Québec, majoritar francofona. În acest fel canadienii francezi au obtinut parlamentul lor.
– În 1840, Canada de Sus si Canada de Jos, s-au reunit.
– În 1867, provinciile de la Nouvelle-Ecosse, Nouveau Brunswick, Québec si Ontario au fost federalizate prin Actul Americii de Nord britanic.
– În 1960, a avut loc \”Révolution tranquille\” din Québec. Începutul modernizarii societatii si a economiei.
– În 1976, Partidul Québecois independent, a preluat puterea parlamentara.
– În 1980, populatia Québec-ului s-a pronuntat pentru un referendum contra proiectului de \”Suveranitate-Solidaritate\” al Partidului Québec.
– În 1995, cu o diferenta de 1,16%. rezultatele referendum-ului mentine Statu Quo constitutional.
Numele toponimice din Québec de origine basca, au dovedit legaturile existente între pamânt si locuitorii din Québec, astfel fiind clar ca toponimiadin Québec are trei origini: amerindiana, franceza si engleza. Numele de origine indigena fac parte din cultura în Québec si au o mare importanta. Cu ocazia recensamântului din 1993, 9,6% din toponimie era indigena. Înainte de sosirea europenilor în Québec, Amerindienii si Inuitii foloseau mii de nume în tinuturile pe care le ocupau. De exemplu, pe harta se pot gasi cu usurinta numele oraselor: Québec, Rimouski,Matane, Chisasibi, Kuuijuaq, Kangirsuk etc., etc.
Numele de origine franceza sunt de ordinul a 80.000 si reprezinta cca. 72% din numele locurilor. Primele nume au fost fixate în secolul XVI, cu ocazia sosirii exploratorilor si a pescarilor. Pionierii secolului XVII, guvernatorii civili sau religiosi si nobilii, au marit numele franceze. În final, numai în secolul XVIII numele locurilor de origine engleza au aparut, astazi ele reprezentând 11,8% din numele locurilor.
Trebuie subliniat ca cercetarile toponimice din Québec lasa un important loc numelor de origine basca. În prezent o suta de nume recunoscute ca fiind de origine basca au fost recensate. De exemplu, în Gaspésie „Barachois”, „Ile aux Basques”, în fata orasului Trois-Pistoles. În golful Sept Iles se gaseste insula „IIe Grande Basque”,”Ile Petite Basque,aproapede Escoumins „L’anse aux Basque”, lânga Charlevoix „Lac du Basque” si „L’anse du Chafaud aux Basques”. Numele de GASPÉ este de origine Basc/gerizpe/kerizpet, care înseamna „sub adapost”.
În final, împrejurul orasului Trois Pistoles, se gasesc urmele relatiilor istorice cele mai importante între Québec si Pays Basque. Aceasta regiune reprezinta 11 orase cu cca. 10.000locuitori. În Muzeul orasului Trois Pistoles se afla Centrul de cercetare privitor la aceste origini. Aceasta regiune a dezvoltat si mentine cel mai mult relatiile cu Pays Basque, care atrage în fiecare an numerosi turisti francezi, cercetatori, grupuri de muzicieni si dansatori din Pays Basque.