stau cu ochii lipiţi de ecran
tancuri şi case
mâini şi picioare împrăştiate
sînge
cerul tot arde în depărtare şi fum gros
aprind o ţigare, închid ochii şi o sorb
tabacul intră în mine pînă la os
cineva ţine un microfon şi vorbeşte neîncetat
ei au tras, noi am tras,
alarma se ntinde ca o plagă în ţară
cad bombe
cu schije şoselele ară.
câinii stresaţi se ascund sub pat
pisicile dorm în parc făcute colac
undeva
la o casă sună o sonerie şi oficial
ofiţeri, doctori fără cuvînt stau
părinţi leşină,alţii urlă şi plîng
dar toţi se întind cu trupul pe pămînt
peste un mormînt.
Nu mişc ochii de pe ecran
haina ruptă pe om atîrnă în van
mâinile sapă în par cărări de var
cenuşă urcă în gură şi gustul coclit
pe o crenga în faţă casei un straniu cîrîit
ajunge, îmi spun,
apăs un buton şi schimb decor
Londra, Paris, New York, Berlin
Turcia, Australia, Spania, Egipt
am obosit!
Cerul e gol
îngerii toţi stau pictaţi în biserici pe pereţi
eu i-am văzut
zeii s-au culcat pe pietre şi au tăcut
închid ochii să caut sub pleoape un vis
ah, uite o fetiţă cu trotinetă de lemn
muşcă din pâine cu unt şi piper
păsări se joacă în zbor
nu sună telefon
nu este ecran
doar viaţă pulsează în pereţi
poveşti nazdavane atîrnate la geam
bomboane cresc colorate direct din pămînt
şuvoaie de lapte tremură în vînt
prin cer fac tumbe animale şi pitici
baloane plouă confetti peste lume
cicolată curge cu spume…
ce linişte ciudată
cred că am aţipit
bip bip tresare telefonul mobil,
în zumzet ecranul oftează şi ştiu
nu este un joc
e moartea ce se plimbă prin viaţă
toată în uniformă verde îmbrăcată
gură neagră deschisă şi rîde sacadat
călare pe un tanc!