În dialog cu fostul prim-ministru şi omul de afaceri despre relaţiile Moldovei cu Rusia, embargo, reforme şi mize electorale.
Europa Liberă: Domnule Sturza, cum ar trebui să fie administrat dosarul relaţiilor Moldovei cu Federaţia Rusă, mai ales după ce au fost impuse aceste interdicţii la importul producţiei agricole moldoveneşti? Într-un interviu pentru Europa Liberă, şefa diplomaţiei, Natalia Gherman, a sugerat că chiar dacă există un gest neprietenesc din partea Moscovei, Chişinăul ar avea datoria să promoveze dialogul în orice condiţii. Dumneavoastră ce credeţi?
Ion Sturza: „Evoluţiile din ultimul an şi chiar din ultimele luni au plasat Rusia în cu totul altă dimensiune. Să nu avem iluzii şi să nu batem mătănii la Moscova, în încercarea de a-i îmblânzi pe ruşi pentru că Rusia nu mai e acea care a fost, nici conducerea politică a Rusiei nu mai este cea de pe timpuri.”
Europa Liberă: Şi ursul nu poate fi îmblânzit, dacă ne referim la cel de la Kremlin?
Ion Sturza: „Cel puţin, nu-l vor îmblânzi moldovenii. Nu cred că astăzi este vreo personalitate publică sau politică în Republica Moldova care ar putea să-i stârnească vreun element de simpatie lui Putin. El a luat decizia de autoizolare economică şi politică a Rusiei. Acesta e un război geostrategic în care Moldova nu mai contează. Mai mult ca atât, vreau să vă spun că la nivel de experţi şi chiar funcţionari înalţi din Rusia există toată simpatia şi deschiderea faţă de Moldova, dar ei întotdeauna arată cu degetul la cer şi spun că acolo e problema şi acolo nu e soluţionabilă. După anunţarea noilor sancţiuni, foarte dure, faţă de Federaţia Rusă, mai apare o problemă pe care trebuie să o luăm în consideraţie şi încă un argument de ce ar trebui să ne gândim la alte pieţe de desfacere, eu consider că Rusia în 10, maximum 20 de luni va intra în incapacitate de plată, pur şi simplu, nu va mai putea plăti…”
Europa Liberă: Chiar am citit un titlu, „Economia Federaţiei Ruse, paralizată în urma sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii”.
Ion Sturza: „Bineînţeles că nu este paralizată, însă va fi redimensionată, inclusiv pe capacitatea de plată. Sunt unele calcule că Rusia ar putea să piardă până la un trilion de dolari din aceste sancţiuni. Deci, este o intervenţie extrem de dură a Occidentului. Şi atunci suntem expuşi aceluiaşi risc pe care l-am avut în 1998 când s-a început criza economică şi nu a fost niciun embargou, pur şi simplu, într-o zi s-au oprit toate plăţile şi în Federaţia Rusă s-au oprit plăţile la aproximativ 150 de milioane de dolari.”
Europa Liberă: Dar acum, în actuala situaţie, cum se poate interveni? Mă refer la paşii pe care trebuie să îi întreprindă guvernul, în primul rând.
Ion Sturza: „Aş spune ceea ce nu trebuie făcut. Nu trebuie bătute mătănii la porţile Bruxellesului şi ale capitalelor europene: nimeni nu va impune să se cumpere fructele şi legumele moldoveneşti. Un lucru simbolic trebuia făcut şi l-a făcut Uniunea Europeană, a mărit cotele de export la fructele moldoveneşti. Dar să fim sinceri, noi nici cotele actuale nu le putem acoperi. Vor fi cred că suporturi financiare pentru bugetul Republicii Moldova, destul de modeste şi poate în timp. Şi, în egală măsură, nu trebuie să batem mătănii nici la Moscova, din considerentul pe care vi l-am spus mai spus: Moscova nu mai este astăzi receptivă la niciun fel de mesaj decât unul de război, unul de confruntare. Trebuie să muncim pe plan intern.”
Europa Liberă: Domnule Sturza, Moldova ştia că Rusia va pune aceste restricţii pentru fructe şi legume. Imediat după parafarea Acordului de Asociere autorităţile ruse spuneau că presiuni asupra Moldovei se vor face. Ce a întreprins în acest răstimp Moldova?
Ion Sturza: „E o întrebare foarte pertinentă. Am încercat şi eu să văd dacă s-au analizat riscurile la care este expusă Republica Moldova în acest domeniu. Şi spre marea mea surprindere, această analiză de risc nu s-a făcut şi nu s-a întreprins nimic pentru a proteja şi tehnic, şi financiar producătorii. Abia atunci când s-a anunţat embargoul, de parcă venise ca o „surpriză”, s-au făcut aceste întâlniri cu agricultorii care semănau mai mult a prohoduri decât a discuţii. Însă timpul nu e pierdut. Republica Moldova are resurse pentru a compensa aceste pierderi şi a diminua cât de cât această tensiune care este firească.”
Europa Liberă: Deci, panica nu va creşte în rândul producătorilor?
Ion Sturza: „Nu, dacă vor fi întreprinse câteva măsuri foarte simple.”
Europa Liberă: Care concret?
Ion Sturza: „În primul rând, Republica Moldova are capacităţi astăzi de a prelucra industrial toate legumele şi fructele. Mă refer la mere, prune, la alte materii prime.”
Europa Liberă: Deci, să se facă conserve, compoturi, sucuri?
Ion Sturza: „Să se facă semifabricate care au cerere pe piaţa internaţională, nu neapărat produse finale, conserve, şi aici, iarăşi, este o problemă, dar semifabricate, sucuri concentrate, pastă de tomate etc. Fabricile de conserve din Republica Moldova astăzi pot să absoarbă producţia aceasta, în condiţiile în care aceste fabrici vor da dovadă de bunăvoinţă, poate pe alocuri se va cere impunerea lor, dar şi impunerea celor care produc zahăr, ca să fie mai deschişi, să nu umble cu declaraţii prin presă. Nu este un element de piaţă, însă totuşi s-ar putea face, ca să nu se piardă producţia agricolă. Bineînţeles că randamentele nu vor fi cele pentru fructele şi legumele în stare proaspătă.
Al doilea element foarte important este asigurarea suportului pentru cei care au de suferit, atât producătorii, cât şi prelucrătorii de materie primă. Şi aici o parte din aceste şocuri financiare ar putea să le absoarbă băncile din Republica Moldova, prin restructurarea datoriilor, prin absorbţia din fondurile de risc ale băncilor, până la urmă, este o afacere şi ei au riscat. Şi un alt lucru care ar putea să fie asigurat este suportul bugetar direct sau indirect, inclusiv prin emiterea unor bonduri de către Ministerul Finanţelor în calitate de garanţie sau în calitate de plată pentru un termen de cinci-zece ani, cu o dobândă anuală. Aceasta ar duce la creşterea deficitului bugetar, dar câteva zecimi de procent nu ar avea o influenţă serioasă.”
Europa Liberă: Luaţi în calcul că e şi electorala în faţă…
Ion Sturza: „Electorala e importantă, bineînţeles, dar e important ca noi să ne dăm seama că, dacă nu susţinem aceşti producători de bună credinţă, care au investit mult, muncă etc., noi avem o problemă de etică a statului şi în al doilea rând avem o problemă socială la sat. Ar fi nişte lucruri tehnice pe care, a propos, le-am folosit noi în 1998, în condiţii cu mult mai grele şi care au absorbit aceste şocuri. Eu estimez pierderile totale nu la 150 de milioane de dolari, poate la 60-70 de milioane de dolari şi pentru Republica Moldova acestea sunt „comestibile”, pot fi digerate.
O altă soluţie posibilă, dacă ar fi voinţă politică şi s-ar conştientiza situaţia de force majeure, ar fi subvenţiile directe de la buget prin redistribuirea cheltuielilor, poate oprim nişte cheltuieli de care Republica Moldova nu are nevoie azi, spre exemplu, serviciul 112, care costă câteva sute de milioane pentru ca noi să avem luxul de a nu forma, în caz de urgenţă, 901, 902, 903, dar 112. E vorba de 200 de milioane în buget până la sfârşitul anului.”
Europa Liberă: Guvernul şi-a asumat responsabilitate politică în faţa Parlamentului şi 112 face parte din aceste 11 proiecte de legi.
Ion Sturza: „Este o şmecherie, aşa cum face „Big Brother” prin toată republica, cu camerele de luat vederi. Este un instrument foarte simpatic de a toca nişte bani. Parcă nu se cunoaşte că ţările europene zeci de ani au trecut la acest nou sistem? Este o investiţie mare în infrastructură, oamenii vor cumpăra computere, softuri, vor pregăti cadre pentru a avea luxul de a forma 112. V-am dat un singur exemplu. Se pot redistribui în regim de urgenţă bani cu mult mai mulţi decât este nevoie astăzi pentru a absorbi acest şoc. E important să schimbăm starea psihologică a populaţiei, inclusiv a acestor fermieri, să ştie că se vine în suportul lor. Eu am fost la ţară în week-end-ul trecut şi am văzut disperarea oamenilor, care stau în mijlocul livezilor cu fructe…”
Europa Liberă: Domnule Sturza, aceşti oameni pot fi înţeleşi, ei au investit tot ce au avut. Şi acum, când au ajuns să strângă roada, s-au pomenit în situaţia că nu există piaţă de desfacere. Şi ei ce fac?
Ion Sturza: „Nu ştiu de ce s-a întâmplat că majoritatea dintre ei stau şi aşteaptă că va veni tirul şi va lua piersicile din livadă. Aceasta însă este altă problemă.”
Europa Liberă: Dar mulţi îşi amintesc de timpurile când venea tirul pe plantaţia de vie, în livadă şi lua recolta…
Ion Sturza: „Adevărul este că nu aşa se fac afacerile. Noi avem un potenţial enorm la legume şi fructe, datorită condiţiilor climaterice şi datorită zonei noastre. Noi avem un şir de produse unicale ca gust, ca substanţe, de exemplu, roşiile, merele ş.a., oamenii au învăţat să le crească. Acum se impune mai puţină demagogie şi mai mulţi paşi concreţi în păstrarea, ambalarea şi marketarea lor pe pieţele externe. Eu sunt absolut optimist şi cred că în 3-4 ani Moldova va deveni unul dintre furnizorii principali de fructe şi legume de calitate pentru Europa. Se va întâmpla. Aşa cum au început să gândească altfel cei de la vinificaţie, aşa vor gândi şi ceilalţi producători.”
Europa Liberă: Deci, embargoul rusesc pentru vinurile moldoveneşti a fost o lecţie bună?
Ion Sturza: „A fost o lecţie bună şi noi în genere trebuie să ne lăsăm de iluzia aceasta că avem o piaţă imensă în Rusia. Există, bineînţeles, şi ale ţări din zona CSI, cum este Belarus, Kazahstan, care ne sunt favorabile, dar noi trebuie să ne pregătim acum pentru anii următori. Avem oportunitatea să lucrăm pe o piaţă matură, competitivă, cu mult mai bună.”
Europa Liberă: A propos, Belarus şi Kazahstan vor continua să importe producţia din Republica Moldova?
Ion Sturza: „Bineînţeles. Măcar din considerentul că ei nu vor să urmeze politica Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Domnule Sturza, ceva mai devreme aţi vorbit şi despre relaţia dintre bancă şi producător. Chiar recent premierul a adunat reprezentanţii băncilor şi reprezentanţii producătorilor la o discuţie în jurul unei mese rotunde. Reacţia din partea reprezentanţilor băncilor a fost că nu prea au posibilităţi să reeşaloneze creditele oferite producătorilor.
Ion Sturza: „Păi, nu au bani. Pentru că banii sunt în altă parte.”
Europa Liberă: Unde sunt?
Ion Sturza: „Care este schema de funcţionare a băncilor în Republica Moldova? Pe de o parte, au lichiditate excesivă, pentru că cetăţenii, agenţii economici duc banii la bancă, pe de altă parte, această lichiditate, chiar aparent excesivă, se duce cu totul în altă direcţie decât în economia reală. Lucrurile sunt cu mult mai simple, atunci când îndrepţi această masă monetară masivă către persoanele afiliate.
Şi eu îmi puneam întrebarea de ce e atâta luptă pentru sistemul bancar în Republica Moldova, doar randamentele pentru acţionari sunt foarte mici şi creşterea capitalului băncilor nu este atât de impresionantă ca să poţi spune că ai un randament mai mare decât în alte industrii.
Răspunsul este foarte simplu: până la urmă, pe acţionarii legali sau nelegali ai băncilor din Republica Moldova nu-i interesează propriu-zis cât costă banca, clădirea, activele ş.a.m.d., pe ei îi interesează această masă monetară sau banii care sunt în bancă şi cu care ei operează de parcă ar fi banii lor, din aceştia îşi cumpără avioane, îşi cumpără alte bănci, din aceştia scot în zone off-shore, îşi cumpără case în Elveţia etc…
Dacă acum luăm la puricat sistemul bancar, vom vedea unde s-au direcţionat banii, vom găsi că o parte mare a masei de bani ai tuturor, inclusiv ai dumneavoastră, ai mei, care sunt depuşi în bănci, s-au sifonat către anumite persoane care deţin controlul asupra băncilor respective. Şi de aici e şi marea luptă care se dă astăzi pentru bănci.”
Europa Liberă: Este adevărat că fostul deputat AMN, Veaceslav Platon, poate schimba cursul în sistemul bancar fie spre bine, fie spre rău?
Ion Sturza: „Bineînţeles că nu, dacă ar fi o ţară normală. Pentru că băncile, în mod normal, şi în Republica Moldova, sunt foarte bine reglementate prin legislaţie şi există un instrument separat de monitorizare şi de reglementare, care se numeşte Banca Naţională. Şi atunci, chiar dacă tu ai 54% din tot sistemul bancar sau activele băncilor, nimereşti sub nişte incidenţe ale legii. Adevărul e că în Moldova nu funcţionează legea, nu se implementează şi regulatorul este foarte-foarte slab.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi făcut o remarcă: „dacă ar fi o ţară normală”. Aţi lăsat să se înţeleagă că totuşi lucrurile în Moldova nu sunt ca într-un stat unde buchea şi spiritul legii funcţionează. În cazul acesta, vă readresez întrebarea: Veaceslav Platon poate prăbuşi sistemul bancar dacă doreşte?
Ion Sturza: „Nu numai el. Ceea ce este periculos nu este numai Veaceslav Platon, este acest război care s-a declanşat în toamna anului trecut între două grupări, care luptă pentru sistemul bancar din considerentele pe care le-am menţionat – accesul la zeci de miliarde de bani care sunt în băncile respective…”
Europa Liberă: Aceste două grupări fiind care?
Ion Sturza: „Las la discreţia radioascultătorilor să analizeze mai în detaliu acest lucru. Şi intervenţia mea în public anul trecut, şi anul acesta, discuţiile private cu conducătorii ţării, cu aceşti doi protagonişti au fost axate anume pe aceasta: băieţi, fiţi atenţi, veţi duce la prăbuşirea sistemului financiar… Situaţia are repercusiuni foarte mari şi în sistemul politic. Ultimul scandal din Parlament este o derivată a războiului între aceste două grupări.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ce aţi înţeles din acest scandal din Legislativ? Ne referim la cazul preşedintelui Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă?
Ion Sturza: „Am înţeles că toţi, fără excepţie, spun doar o parte mică de adevăr şi că toţi sunt complici.”
Europa Liberă: Toţi cine? 101 deputaţi?
Ion Sturza: „Nu deputaţii. Cei care sunt astăzi la televizor, reprezentanţii partidelor politice şi cei care plâng la televizor, toţi au o parte din vina pentru ce s-a întâmplat.”
Europa Liberă: Dar care este adevărul adevărat, domnule Sturza, vă rog şi insist să spuneţi. Este o dispută care afectează statul.
Ion Sturza: „Afectează statul pentru că pe ultima sută de metri fiecare îşi reglează nişte conturi, inclusiv politice. Cred că aici, în primul rând, este o dispută în interiorul Partidului Liberal Democrat, cu multă grijă asistată şi gestionată şi de către alte partide din Alianţă…”
Europa Liberă: Altele mai sunt două – PD şi PLR.
Ion Sturza: „…într-o anumită formă pentru a le face „bine”. Este o dispută regretabilă axată pe cine va repartiza, cine va soluţiona problemele bugetului etc., pentru că nu avem nevoie într-un partid mare, de dreapta, de aşa o luptă…
Pe de altă parte, este o extensie a acestui război între grupurile de interese. Pentru că toate aceste legi sunt foarte sensibile în reglementarea sistemului juridic şi a sistemului de monitorizare şi reglementare a pieţei financiare. Aparent, sunt inofensive şi parcă benefice, numai că oponenţii acestor legi spun că prin aceste legi se dau instrumente şi posibilităţi adiţionale oponenţilor să le distrugă afacerile, să le controleze etc.
Deci, atunci când avem lucruri sensibile, ar trebui să avem o maximă transparenţă, inclusiv un control riguros asupra impactului corupţional, banului public etc. Pentru aceasta instrumente şi mecanisme sunt în Republica Moldova, a propos. Lucrurile acestea s-au făcut în grabă, s-au băgat şi unele prevederi care în genere stârnesc multe semne de întrebare.
Situaţia este cu mult mai grea, mai complicată decât ne pare la prima vedere, cu nişte legi, cu nişte dispute între deputaţi… Aici iese la iveală tot sistemul creat în aceşti ani de obscuritate, de lipsă de transparenţă, de conflicte de interese, de corupţie directă şi indirectă, care nu are nimic, în principiu, cu interesul public…”
30.07.2014
Preluat cu permisiune de pe situl Radio Free Europe/Radio Liberty
________________________________________
Despre autoare, Valentina Ursu : v. aici.