Conform Raportui asupra coeziunii economice, sociale şi teritoriale întocmit de CE [v. aici], cea mai bisericoasă ţară europeană cîștigă de departe competiţia pentru cea mai înapoiată infrastructură, cea mai coruptă ţară, cei mai săraci şi mai needucaţi oameni.
Nu va trece multă vreme şi România se va transforma într-o rezervaţie medievală. Aici vor veni europenii romantici să-i vadă pe români la faţa locului, trăind în condiţii cum numai în cărţi mai afli. Conform celui de-al şaselea Raport asupra coeziunii economice, sociale şi teritoriale întocmit de Comisia europeană, cea mai bisericoasă ţară europeană (deţinem recordul la biserici pe cap de locuitor) se luptă pentru locul din fruntea cozii cu Bulgaria, câştigând însă de departe competiţia pentru cea mai înapoiată infrastructură, cea mai coruptă ţară, cei mai săraci şi mai needucaţi oameni.
Românii au, spun statisticile europene, doar jumătate din puterea de cumpărare a europeanului mediu. Produsul brut pe cap de om în şase din cele opt regiuni de dezvoltare era prin 2011 mai mic de jumătate faţă de media europeană. Şi la muncă am spart planul la producţia de şomeri, semn că a concedia, a reduce salariile sau a bloca organigramele, invocând mereu criza şi reforma instituţională pentru a-ţi justifica curbele şi generaţiile de sacrificiu nu sunt cele mai bune strategii de asigurare a locurilor de muncă.
Acelaşi raport european susţine că aproximativ o familie din două nu are niciun membru angajat şi că douăzeci şi cinci de procente din totalul familiilor au doar un membru angajat, semn că şi sărăcia, şi criza au împărţite democratic de cei mai mulţi dintre noi, cu excepţia firească a celor care le-au împărţit. Şi pentru ca tacâmul să fie complet, avem probleme şi cu educaţia.
Românii suferă de semianalfabetism în masă şi puţini sunt cei care au răbdarea să termine o formă de învăţământ superior ceea ce, dacă ţinem cont de nivelul şi corupţia universitară, poate că e mai bine. Testele PISA care vor să evalueze cât de trainică este legătura dintre programa şcolară şi realitate au dovedit că 30 de procente dintre şcolarii români suferă de analfabetism funcţional, adică au tocit într-o oarecare măsură azbuchea manualelor, fără să înţeleagă, însă, cum s-ar putea aplica aceasta în practică.
În fine, mai puţin de jumătate dintre locuinţele românilor au apă curentă şi canalizare. Sub privirea complice a autorităţilor, apa menajeră circulă în natură prin conducta din spatele casei. Doar a zecea parte din apele murdare ale românilor trec printr-o staţie de epurare. Restul se varsă direct în apa râurilor ajungând de multe ori la robinetele oamenilor după un rudimentar proces de filtrare.
Dar chiar şi-aşa analfabeţi, românii au dovedit că sunt meşteri în arta subtilizării fondurilor europene. Un alt raport alcătuit de comisia de protejare a intereselor financiare unionale şi publicat zilele acestea plasează România pe locul doi după Italia la numărul şi dimensiunea fraudelor cu bani europeni. Peste România au trecut valuri de miliarde de euro fără a stinge câmpiile incendiate de fostele guvernări şi nici foamea perpetuă a aleşilor poporului.
Bazându-se parţial pe aceste cifre, dar şi pe alte grafice plagiate, Victor Ponta a criticat vehement guvernarea Partidului Democrat Liberal aruncând pisica moartă şi vârful de incompetenţă guvernamentală în perioada de criză gestionată de PDL, mai precis între 2009 şi 2011. Liderul PSD speră ca votanţii să uite că pe vremea colapsului economic partidul său era partener la guvernare, responsabil cu hemoragia de fonduri şi cu pompierismul guvernamental şi că e greu de spus foamea sau incompetenţa cui a fost mai mare, a PSD-ului sau a PDL-ului? Oricum, atunci au dispărut, supte de apa freatică a politicii, zeci de miliarde de euro de care nimeni nu a mai dat socoteală, semn că devizul de cheltuieli a fost comun şi că pactul de stabilitate semnat de Victor Ponta cu Traian Băsescu ar fi putut însemna şi arderea rituală a dublei contabilităţi.
Sunt semne că marile fraude despre care nu vorbeşte nimeni decât în sezonul electoral nu se puteau petrece din iniţiativa personală a vreunui ministru sau demnitar. Primul ministru Victor Ponta ar vrea la alegerile prezidenţiale un nou cec în alb pentru zilele noastre negre. Vrea să ne facă reforma mai uşoară. Ştie ce face: îţi trebuie instituţii puternice să deturnezi legal grămezile de bani bugetari în diverse investiţii cu dedicaţie. Fondurile europene ca şi celelalte buzunare financiare au fost găurite de-a lungul timpului nu de analfabeţii funcţionali ai găinăriilor, ci de găşti de infractori competenţi, educaţi în spiritul economiei politice de partid, bine organizaţi care aveau accesul la circulaţia banilor prin natură.
Toţi cei care vor din nou votul poporului sunt într-o mai mică sau mai mare măsură autorii ineficienţei economice. Ineficienţă nu din amatorism sau prostie, deşi au avut şi acestea rolul lor, ci pentru că, asemeni insectelor prădătoare, aleşii au înţepat marile intersecţii nervoase ale economiei, paralizând sistemul, pentru a-l consuma cu încetul şi pentru a-şi lăsa apoi ouăle să se reproducă prin cele mai importante birouri. Ei au profitat de-a lungul timpului de apele tulburi ale bazinelor electorale pentru că toxinele deversate acolo tulbură minţile alegătorilor la fel de eficient ca lipsa de educaţie sau numărul mare de alcoolici. Tocmai de aceea aleşii au fost singurii care au ieşit neatinşi din criză, ştiind să o transforme într-o poveste de succes.
Pregătirea politică pentru o funcţie a ajuns să însemne nu doar testarea capacităţii individului de a stoarce toate beneficiile din butoanele de conducere la care are acces, ci şi cât de eficient şi de generos hrăneşte gurile hămesite ale partidului. Aşa se explică cum, deşi mai toţi banii europeni s-au dus în infrastructură, avem cei mai mulţi şi adânci kilometri de gropi şi cei mai puţini kilometri de autostradă. Acolo sunt banii dumneavoastră şi ai Uniunii Europene. Urmaşii meşterului Manole nu pot construi ceva mai înalt de o bordură că tot ce ridică ei într-un mandat se dărâmă în următorul. Cine şi-ar fi imaginat că arhitectura bordurilor poate fi atât de complexă? N-o întrece decât arhitectura clanurilor mafiote.
Şi nu e zi să nu se descopere că în România caracatiţa are câte braţe vrea şeful. De multe ori prea multe, şi e nevoie de amputări repetate pentru a lăsa doar tot atâtea mâini câte pâini albe sunt pe masă sau dosite sub tejghea. Uneori chiar mai puţine conform principiului mai bine mai mult pentru mai puţini. E suficient să tragi de un braţ pentru ca, din bezna scenei politice, să se ivească altele şi altele, într-o caricaturală reprezentare a zeităţilor hinduse.
Unul dintre cei mai vocali comentatori politici a fost chemat la Direcţia anticorupţie şi acuzat de şantaj şi mită. Anticorupţia i-a produs o toxiinfecţie care i-a afectat caracterul. El e dovada vie că tăcerea e de aur – de-aia le-a şi promis să tacă celor pe care zice-se că-i şantaja. Postul de televiziune unde lucra l-a suspendat şi le-a cerut celorlalte vedete să dea declaraţii de interese, să vadă şi patronul ce admiratori secreţi îi întreţin starletele. Nu e prima dată când presa se face coadă de topor pentru a apuca o alocaţie, un spor, o publicitate. Adevărul este unii jurnalişti nu mai vor să fie a patra putere în stat degeaba şi se implică activ în propriile lor anchete anticorupţie, devenind regizori, actori şi critici ai şmecheriilor financiare. Au scris istorie, fiind ochiul, timpanul şi îngerii protectori ai marilor corupţi. Vizionarii i-au angajat ca să aibă a patra putere dependentă de ştatul de plată. Ceilalţi plătesc taxa de protecţie ştiind că doar aşa, deşi corupţi, nici gura presei nu le miroase. Şi cu atâtea rectificări bugetare pot să-şi deconteze câtă publicitatea mascată vor!
25.07.2014
Despre autor:
Sorin ȘERB (n. 1961) la Bucureşti, scriitor, ziarist, corespondent al Europei Libere de la București (1991-2000).
Absolvent al Facultăţii de filologie ( secţia română-engleză) a Universităţii din Bucureşti (1986) şi doctor în filologie (1998). A publicat literatură, cronici de expoziţie şi de carte, studii şi eseuri în antologii, sau în publicaţii ca Analele Universităţii Bucureşti, ziarele Dreptatea, Viitorul, Viitorul Românesc, Curentul, Ora (Craiova) şi România Liberă. Sporadic, eseuri, articole şi literatură în revistele Viaţa studenţească, Astra, Arta, Filmul, Contrapunct, Luceafărul, România Literară, Contrafort, 22, Zig-Zag, Dilema şi Sfera politicii. În 1995 a publicat volumul de versuri Monologul camionului la Editura Albatros. În 2000 devine redactor la BBC-România. A reluat colaborarea cu Europa Liberă în 2008.
________________________________________
Preluat cu permisiune : Radio Free Europe/Radio Liberty
analfabetismul ca procentaj in numele ,,Romaniei,, este dat exclusiv de minoritatea tiganeasca si atat! vedeti procentele,si cine merge la scoala si nu mai acuzati ,,romanii,,la gramada ca si bolsevicii.Un articol jenant si informat de la radio sant!
@ Aa
Aveţi dreptate în privinţa sursei analfabetismului, dar nu extindeţi un blam pe tot articolul, care prezintă bine şi corect mecanismul de spoliere a ţării.
Românii vor să înveţe, vor studii superioare, pentrucă nu au altă cale de a prinde un post bun… în străinătate!
Admiterea la facultăţile de stat este extrem de selectivă în acest an, cu mulţi candidaţi pe un loc, la unele specialităţi chiar cu 18 candidaţi pe un loc.
Pre pcte si sectiuni :
A) Invatamant :
1) Dar chiar şi-aşa analfabeţi, românii au dovedit că sunt meşteri în arta subtilizării fondurilor europene.
Nu anaflabetii subtilizeaza findurile europene ci aia foarte „alfabeti”. Am dubii ca al autor s-ar descurca cu jungla plina de capcane a formularelor pentru „aplicarea” la fonduri europene. Eu am avut de-a face o singura data. Mi-a ajuns!!
2) 30 de procente dintre şcolarii români suferă de analfabetism funcţional.
Pai da de acord. Insa oare de ce nu se renunat la comenatriile obligatirii de la literatura? Ca in loc sa citeasca opera literara si sa povesteasca ce a citit si poate ce a intels, elevul toceste in prostie un „comentariu” cvasiilizbil si cvasi neinteligibil in care un profesorache absolvent de filologie si poate doctor in filologie, crezandu-se critic literar, bate campii fara gratie.
Ca ora de romana nu are ca rost ata sa invete scolarii poezia lu Cartarascu sau X cat sa vorbeasca in limba romana!!
Si sunt curios cati din astia sunt si prin alte tari? Pe pariu ca multi?!
3) puţini sunt cei care au răbdarea să termine o formă de învăţământ superior
Eu zic ca prea multi! la ce naiba or fi necesari puzderie de absolventi de stiinte politice, filozofeala, literatura , jurnalism (cand ziarele sunt pe cale de disparitie!), sociologi – zau ca nu imi dau seama!!!
B) Edilitare Lipsa canalizarii/ E ceva nou? Poate cumva ca in Bucuresti, „capitala europeana”, mai sunt destule latrine din epoca de scandura … Da ma rog in cartierele „bine” unde stau stabii si se pare comentatorii nu se stie. Ei – stabi si comenatori – cree cva b;coruiel „comuniste” sunt tot ce poa fi mai rau (totusi au pap curenta si canalizare!!)
Bun venit in Romania reala!!! (Asta imi aduce aminte de Boc care zicea ca si-a luat „tableta” ca tot romanul : 400 euro! Uitand ca cu nu multi ani inainte a facut o mica experienat neplacuta : a incercat sa traisca 2 saptamani cu salariul minim. De un se vede cva nu e scurt doar de statura!!)
C) Economic si nu numai
1) aproximativ o familie din două nu are niciun membru angajat şi că douăzeci şi cinci de procente din totalul familiilor au doar un membru angajat
Pai nomeram. Cat la suta din populatie este „cuprinsa” in agricultura? Astia nu sunt salariati!! Nu cumva spre 45% ? Si cati dintre „fermieri” Romaniei practica agricultura de subzistenta (mai important!). La care se adauga si cei – cati?!- care lucreaza in strainatate. De multe ori copii aici, mama, tata in apus. Plus : lucreaza da fara acte!!!
2) Productia de someri. Nu cumva prin 96 era considerata un semn la progresului reformei? „Rage bizonul deci e bine : reforma merge inainte!!” era refrenul celor 15.000 de specialisti toti „alfabeti” foarte. A reduce salarile. Pai cine zicea despre „omul slab care cara un gras in spate”?
Lefuri mici ptr multi este considerat un semn de „flexibilitate” si „comtetitiviate” Insa lefuri mici inseamna si impozite mici .. si bani maiputin ptr bugetul educatiei, santatii samd (ba chiar si al armatei.. ca tot Rusia se misca Putin cam mult ..) Idem infrastructura …nexam .
Si in final last but not last politic
Inteleg ca dl autor nu este istoric ci literat. Insa 2009 nu era pe timpu lu’ Urukagina sau Sargon I asa ca propozitia Liderul PSD speră ca votanţii să uite că pe vremea colapsului economic partidul său era partener la guvernare „omite” cestia ca la 1 octombrie 2009 PSD a parasit guvernul. Deci nu are de-a face cu manoasa perioada a terenurilor de fotbal in panta, a parcurilor facute in comune fara apa curenta samd etc.
Ca nu era la guvern N-are ca cand se deschisese zalhanau Romania Taietoare : taiem lefuri, taiem pensii, taiem venituri .. (ca sa avem acciza zero la braci de peste 5 metri si vuitoane)
Ca regimul Basescu-Boc a risipit cumva vreo 20 mld (10 la bancile straine sa nu dea falimnet zice Ilie Serbanescu) mai cu ternuri de fotbal in panta mai cu ..
Uita ca si Videanu OPDL a fost campionu borduri de unica folosinta…
Asa cum se face ca nu stie ca saracirea tarii este un program politic. De dreapta!!
Avem salarii mici findca unica preocupare a simpatiilor dlui Serb este sa gaseasca zilieri sa sape in gradina casei parintesti (aprintilor dnilor de dreapta!!). Sa aiba hargati Si slujnice. Ca trebuie somaj ca sa poata fi santajat angajatul : „nu-ti place sunt atatia someri ba!!”
Si ca coeziunea sociala ptr ei este precum adorarea Diavolului in biserica ..
@ Ghiţă Bizonu
Că bine le zici,coane Ghiţă! Acum mi se pare că comentariul matale e articolu, şi articolu e comentariul !!
Doar o observaţie. Proasta credinţā de la noi, cā O personalitate poate schimba ceva, ne duce la concluzia că cutare sau cutare e mai rău sau mai bun. O apă şi un pământ! Trebuie să ne debarasăm de ideea unui „ţar”, sau „tătuc”, care poate deschide robinetele de lapte şi miere. La conducere ne trebă (sic!) „echipe” bine intenţionate, şi înarmate cu bice!
Idea ca va veni un tar-tatuc care va salva tara este tot o credinta exagerata in zei si sfinti. Chiar si in tara cu lapte si miere trebuiai sa te lupti ca sa ajungi la ele. Cred ca asta e morala bibliei.
Dl Pincu
este doar comenatriu. Cam acid. Ca nu imi place cum (b)elita „alfabeta” se plange de prostimea analfaceta in cestii care exced putirinta analfabetului (completarea de formulare UE, elaborarea de politici nationale samd).
Stiti si dvoastra cum s-au distrus industria – ca urmare a unor politici deliberate „elaborate” mai ales de dataori din gura despre ca cum e la Parsis, morala, dreptate , Bededetoo Cruce si pRostmodernism. Insi care cred ca economia e la fel ca poezia – dimineata scrii vers alba suprarenal si seara compui sonet.
Dar as avea ceva si cu societatea asta amorfa. Ca comentarile de literatura „cunt mestesug de tampeala”. Uneori se mai sucare si parintii .. Da nimic. Sau ghiozdanele pe care le cara uuin chistic de copil Ghozzadane de 8 kile? Copii de 35 de kile?! Si scumpi parinti nu iau cu huo pe toti : profesori, directori, inspectori si minster. Ce dracu nu iti trebe universiate ca sa iti dai seama ca in clasa a Va nu are rost sa ai ataea carti cartoaie caiete samd . Scurt :huo! la oase? Ce ma crezi prost?! Iti arat eu cine=i prostu!!
Sînt enumerate cîteva/multe însușiri negative ale românilor/României, oarecum matematic (cam nefiresc pt un filolog ca și mine). Dintre aceste însușiri, aș discuta, foarte pe scurt, doar una: că românii ar fi bisericoși.
Pe sondaje de opinie și pe nr. de biserici, da, dar de ce? În sondajele de opinie, mulți români se declară credincioși, deoarece – cred ei – asta „dă bine”, altfel ar fi considerați comuniști. Nr. mare de biserici se datorează politicii Patriarhiei din ultimii ani: absolvenții de teologie puteau fi hirotoniți dacă făceau rost de un loc de bisercă și dacă strîngeau și fonduri să o construiască. Tragedia nu este că sînt multe biserici, ci faptul că aproape toate cele construite în ultimii 25 de ani sînt oribile, de un kitsch absolut și fără replică.
Că românii sînt needucați, agresivi și vulgari este un lucru, din păcate, adevărat, asta se vede cu ochiul liber în felul cum sfidează bunul simț. Traficul auto este un barometru excelent, acolo se vede gradul de educație al unei țări, se vede cu ochiul liber, nu e nevoie de statistici sofisticate.
@Sfartz Pincu
Scrieţi:
care scria că „analfabetismul … este dat exclusiv de minoritatea tiganeasca si atat!”
Pe ce fapte vă bazaţi spunând (fiind de acord) cu asta? Aţi verificat dacă măcar este plauzibil pur numeric?
Frumusetea este ca pentru tigani e greu sa aiba acces la o scoala buna cu profesori buni si dupa aceia ii acuzi en masse ca sunt analfabeti.
Uite-te la Ponta care a iesit din pleava populatiei si a capatat cica doftorat ! Prostimea il alege! Acum spune ca alegerile nu au fost bine organizate dar data viitoare vor fi mai bine „organizate” si el va fi presedinte.
Se zice ca tigani sunt cei mai mari hoti din Romania dar totusi nu ajung la nivelul politicienilor romani despre care citesc in presa romana zilnic.