Se făcea că tunelul meu se umple de aripi în noapte
stoluri întregi în plutire
catarge colorate şi zgomot de mare!

m-am trezit ,
de jos din culcuş am privit spre tine ,
tu erai în lumină,
deschiseşi ramuri puternice şi calme în mijlocul cerului
cu capul în nori stăteai aşa nemişcat
apoi am văzut şuvoiul din mijlocul pămîntului
trecea inel lichid dintr -o parte în alta.

ah, mi-am spus
doar tunelul iubirii e trecere prin pămînt
de sus în jos şi de jos în sus.
am început să vâslesc în curent spre tine,
porumbei veneau cu ramuri verzi şi strigau – uite insula!

culcaţi în barcă mea stăteau licornă şi tigru
tiară cameleon aveam în păr
şi el strălucea în culoarea inimii,
aşa vâsleam în sus căţărîndu-mă,
perdea de muşchi se lungise pînă la mine
peşti strălucitori în verde galerie pe margine strigau:
uraaaa!!! sîntem cu tine!

În mine crescuse un cântec ca o chemare
şi atunci la capătul de lumină am poposit,
păsări călătoare s- au aşezat gângurind în braţele tale
şi curcubeu juca în stropi de apă,
părul meu ud se făcuse năvod pentru visele tale.

Am ajuns, ţi-am spus!
şi a fost zi.