Pe 10 Mai 1866, Carol I devine Domn al Principatelor Unite, la 10 Mai 1877, tot Carol I este cel care proclamă independenţa ţării, iar pe 10 Mai 1881, România devine Regat. Acestea sunt faptele, enunţate sec, aşa cum poate ar trebui, în mod normal, enunţate faptele. În spatele lor, însă, se află semnificaţii asupra cărora n-ar strica să ne aplecăm, mai ales într-o zi de 10 mai.
Statul român de astăzi este profund ilegitim. Instaurarea Republicii, începând cu 30 decembrie 1947 (Republica Populară Română, transformată, în 1965, în Republica Socialistă România) nu s-a făcut pe cale naturală. Transformarea din Monarhie în Republică nu a fost o decizie colectivă, luată în urma vreunui referendum şi cu acordul corpului social. După 1989, a fost înlăturat formal comunismul, dar nu şi consecinţa primă şi profundă a instaurării lui. Republica de astăzi continuă o formă de guvernământ impusă artificial, în urma unei lovituri de palat care nu s-a bucurat de adeziunea a ceea ce astăzi politicienii români numesc popor. O republică legitimă nu se poate construi acceptând tacit şi perpetuând o lovitură de stat. O republică devine legitimă abia în momentul în care cetăţenii ei îşi exprimă formal acordul pentru ca ea să existe.
10 Mai reprezintă pentru români opţiunea pentru un model statal. Un stat funcţionează, dincolo de repere economice, cu simboluri. Ce oferă, în materie de simboluri, Republica Populară Română, Republica Socialistă România si, acum, România de azi? Corupţie, dictatură, genocid, cumetrii… Care este, la nivel simbolic, modelul statal monarhic? Un simplu fapt merită menţionat. Între 1932-1940, Carol al II-lea înfiinţează o şcoală unde Mihai I avea să studieze. Este aşa-numita „clasă palatină”. Viitorii colegi ai lui Mihai I au fost aleşi din toate păturile sociale şi regiunile istorice româneşti, pentru ca în felul acesta viitorul rege să priceapă în amănunt realităţile sociale ale ţării peste care avea să guverneze. Gestul are o semnificaţie profund emoţionantă. Ca să conduci, trebuie să înţelegi. Ca să legiferezi, trebuie să cunoşti, trebuie să intri în dialog cu problemele fiecăreia dintre clasele sociale reprezentate în stat, trebuie să devii conştient că diferitele regiuni istorice care intră în componenţa unui stat au specificităţi, au tradiţii diferite. Există în toată istoria republicilor române, oricum s-ar fi numit ele, un gest cel puţin egal ca semnificaţie? Nu cred…
Ce înseamnă a fi român? Este român acela cu origini sănătoase, cel care etnic, descinde din generaţii succesive de români sau acela care, provenind dintr-o dinastie străină, îşi asumă de la zero crearea unui stat, ordonat în jurul unui set de valori? Este cumva român acela ce raţionalizează mâncarea pentru populaţie, naţionalizează proprietăţile individuale, îşi aruncă propriii cetăţeni în temniţă pentru că gândesc diferit? Ce model de român oferă Republica, aşa cum există ea din 1947? După 67 de ani de Republică neîntreruptă, nu avem astăzi nici măcar instituţii ale căror atribuţii să fie clar delimitate. Statul acesta profund defect nu a reuşit nici astăzi să se umple de conţinut; nu ştim nici astăzi unde încep şi unde se termină atribuţiile Parlamentului, unde încep şi unde se termină atribuţiile Preşedinţiei, unde încep şi se termină atribuţiile Guvernului. Ocupanţii tuturor acestor funcţii habar nu au ce pot şi mai ales ce nu pot face. Se poate, deci, numi acesta un stat perfect funcţional?
Democraţiile aşezate au instituţii care arbitrează. Mecanismele funcţionează în aşa fel încât ele să nu se poată bloca la nesfârşit. Cum noi numai democraţie aşezată nu suntem, modelul republican nu poate face altceva decât să creeze confuzii. Are Republica noastră astfel de mecanisme de arbitraj? Le-a avut vreodată? Când, bunăoară, Preşedintele şi Prim Ministrul îşi pierd vremea încercând să priceapă cine ar trebui să reprezinte statul în exterior, mai poate cineva spune că statul român funcţionează?
Monarhia impune un model etic. Nu ştiu cum se vor fi exprimat regii României în spatele uşilor închise, dar ştiu cu siguranţă că eticheta ar fi interzis oricăruia dintre ei derapaje verbale grave. Când un reprezentant al Republicii îl face pe celălalt mincinos, iar acesta din urmă, pentru a nu rămâne dator, îl gratulează pe primul cu apelativul de paranoic, toate schimburile de replici desfăşurându-se în spaţiul public, ce spune asta despre Republica noastră?! Care este modelul etic al republicilor româneşti? Modelul etic este important pentru că el contaminează, el se diseminează în straturile profunde ale societăţii. Se spune adesea că elita noastră politică republicană nu poate fi altfel decât poporul pe care îl guvernează. Poate că e invers. Poporul nu va fi niciodată altfel decât conducătorii lui.
Aşadar, în vreme ce Republica agonizează sub ochii noştri neputincioşi, sper să fi venit timpul să ne recuperăm acel 10 Mai de care avem atâta nevoie. Atâta vreme cât avem o familie regală, mai avem şi legătura cu ceea ce suntem noi. România nu a fost creată pentru a fi reprezentată de indivizi aleşi cu din ce în ce mai puţine voturi, România nu a fost creată pentru ca cetăţenii ei să se întoarcă unii împotriva altora, salariaţi împotriva pensionarilor, lucrători împotriva bugetarilor, pacienţi împotriva medicilor, părinţi împotriva profesorilor, socialişti împotriva liberalilor, România nu a fost creată pentru ca minoritarii ei să rămână la marginea societăţii, nereprezentaţi şi umiliţi, România nu a fost creată pentru a fi condusă de la centru, ignorându-se permanent voinţa acelora care sunt consideraţi periferici, marginali. Pentru toate astea nu e nevoie de un stat. O republică ce funcţionează cu reflexe imperiale nu-şi justifică existenţa.
Mda. Atata pot gandi unii … simboluri. Ca si ala marele gerrman Klaus von Hermanstadt : sa trecem la ora Europei Centrale!
Cum sunt politicienii, aşa este şi politica lor, şi cum este politicaaşa sunt şi politicienii. Armonie deplină!!
Dacă politicienii sunt corupţi, tot ce depinde de ei este corupt. Şi depinde de ei şi economia, şi justiţia, şi democraţia, şi educaţia, etc., dar nu se poate spune că un popor întreg este corupt pentru că politicienii lui sunt corupţi, aşa cum sugerează autorul.
Pe de altă parte, autorul are perfectă dreptate când demonstrează că un monarh poate fi mai aproape de popor, decât tagma politicienilor, indiferent cât de buni ar fi aceştia. Este foarte greu să existe o echipā de politicieni perfect omogenă, cu aceleaşi idealuri, şi cu aceiaşi dorinţā de a fi în mod real în slujba poporului. Un monarh care inspiră luciditate, severitate şi sobrietate, poate impune şi o orânduire dreaptā a lucrurilor, în special în ceea ce priveşte justiţia – dreptatea, în toate aspectele ei.
Deci, trăiască regele ! Dar cine să-l accepte? Iliescu, Băsescu, Ponta, Antonescʊ???
„Un stat funcţionează, dincolo de repere economice, cu simboluri.”
Absolut, deși mulți, foarte mulți nu-și dau seama de acest lucru. Este și motivul pt care structura comunistă post-decembrie 89 a instaurat, ca niciodată înainte, ziua de 1 dec. drept sărbătoare națională, în locul firescului, 9 și 10 mai. 9 mai, între timp, este și Ziua Europei, printr-o fericită coincidență. Evident, zilele faste din istoria României moderne au fost intenționat alese pe 9 și 10 mai, ca să fie serbate primăvara, nu iarna.
Gașca care a preluat conducerea în 22 dec. 89 [lăsați cacofonia în pace, îi stă bine acolo] nu putea face decît ce știa: să-și bată joc de istorie. A readuce sărbătoarea națională pe 9-10 mai nu are nimic de-a face cu opțiunea monarhică ori republicană, sînt date faste din istoria națională și ele trebuie respectate ca atare.
Ați observat însă că nici noua echipă a PSD-ului nu suflă o vorbă despre tema asta? Discuțiile sînt pe șest, ca și salutul vive le roi.
[Mod.: „lăsați cacofonia în pace” este pentru moderator? Atunci: de unde aţi scos că eu elimin cacofoniile din comentarii?? Iar dacă nu ştiţi, e bine mai întâi să mă întrebaţi. Eu umblu, eventual, numai la separarea în paragrafe, la greşelile de ortografie şi la cele evidente de punctuaţie. Cine nu doreşte, rog să-mi semnaleze]
@Mod. nu era pt moderator, făcea parte din stilul textului! Nota finală a Mod. este inutilă și deloc binevenită.
Frumos articol domnule Ivancu dar nu putem reveni la sărbătorirea Regalităţii şi adevăratei independenţe a ţării deoarece securisto-comuniştii aflaţi în politichie şi în afaceri pentru devalizarea economiei României, ….nu au emigrat!