caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza



 

Floarea reginei

de (5-3-2014)
1 ecou

 
Venea la ei în sat soţia regelui.

Iar de când auzise vestea asta flăcăul nu-şi mai găsea liniştea.

O ştia doar din pozele pe care le mai vedea din când în când prin ziarele iarmarocului.

Frumoasă femeie!

Se vedea că îşi avea rădăcinile la Curtea Inglaterrei.

Se şi închipuia îngenunchind în faţă ei…

Dar doar aşa, cu mâna goală, ca un ţăran prost?

Oare ce i-ar fi putut dărui ca să-l ţină minte?

Iar zilele treceau şi el se chinuia la gândul că nu va afla darul potrivit.

“Apăi ce-i poate face mai multă plăcere decât floarea ce-i poartă numele?” – îl întrebă a sfat ăl bătrân.

Flăcăul îşi trase cuşma pe cap şi porni a urca muntele.

Mai aluneca, mai se poticnea.

Dar nici urmă de edelvais.

Tocmai când aproape se lăsase bătut, zări pe o stâncărie golaşă nişte steluţe alburii.

“Că nu m-oi întoarce fără ea, acum când e atât de aproape…”

Alaiul sosi în sat şi plecă.

Dar băiatul nu era de găsit pe nicăieri.

La vreo două săptămâni, un cioban îl află la poalele povârnişului.

Avea ochii încă deschişi.

Cătând la albumiţa palidă din pumnul însângerat.

Ecouri

  • Adrian Popa: (31-5-2015 la 09:29)

    Frumos. M-ai impesionat.



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Pe sub sălcii

Mă privești cu ochii unui copil Pentru care viața e o poveste hazlie. Te privesc cu ochii unui călugăr Împins...

Închide
18.97.9.174