Ne plimbăm pe sub sălcii la „Pârâul Iepuraşului”.
E umbră, e răcoare.
Eu tac, tu nu.
Primăvara ne priveşte prin muguri de salcie.
Eu ştiu asta; tu, poate nu.
Năucă de soare,
O albină s-a rătăcit în pletele tale.
Îţi împrăştie polen printre fire.
O fi atras-o, ce m-a atras şi pe mine:
Un parfum ca o miere.
Mă priveşti cu ochii unui copil
Pentru care viaţa e o poveste hazlie.
Te privesc cu ochii unui călugăr
Împins de diavol către păcat.
Eu ştiu asta; tu nu.
Tu nu?
Zâmbeşti cu subînţelesuri.
Ce ştii tu şi eu nu?
– Ştii, primăvara ne priveşte prin muguri de salcie.
– Da? Aşa mi se pare şi mie.
Oare ce nu stie domnul David? 🙂
O poezie exceptional de frumoasa.
http://youtu.be/s4X7VH90LJI