Undeva,
Pământul se-ncruntă
Ca un zmeu înşelat.
Undeva,
O mare se zbuciumă
Ca o fantomă,
Ca un păcat.
Undeva,
Aerul fornăie ca un armăsar
Scăpat din frâie,
Ca o aripă de înger din calendar,
Zburând peste capetele aplecate
În rugăciune.
Aici,
În inima aceasta bolnavă de tine,
Focul mistuie timpul.
Cenuşa lui e tot ce-mi rămâne.
(2001)
Sublim … Realitate zeificata …
http://www.jukebox.fr/roland-kaiser/clip,im-5-element,q50xrv.html
Am fost dintotdeauna o mare iubitoare si consumatoare de muzica si poezie.
Versurile scrise cu talent au darul sa rezoneze în sufletul meu […/Mod.]
Cui nu i-a placut faptul ca am înlocuit lamâia cu poezia ?
http://youtu.be/v4isULShYI0
@Christina Vlad
> „Am fost dintotdeauna o mare iubitoare si consumatoare de muzica si poezie”
D-na Vlad, poezia nu se consuma, ea te consuma pe tine. Iar metaforele gastronomice in acest context (poezie, muzica) sunt de prost gust.
Desi va straduiti sa ma necajiti, sa ma suparati, domnule Ionescu,nu ma voi lasa provocata…
Vreau sa savurez minunatele aceste rânduri… O splendoare… Nemaipomenite…
http://www.dailymotion.com/video/x27zot_mathias-reim-u-michelle-du-idiot_news