Ce dacă nu am urcat pe baricadă?
Aveam braţele legate,
Iar sângele era gata să mi țâșnească pe nări.
Şi nici nu eram curat pe de a-ntregul;
Poate doar pe jumătate.
Dar am fost acolo cu sufletul, cu gândul.
M-aţi văzut fraților, nu?
Eu eram acela care abătea gloanţele
De pe traiectoriile lor către frunţile voastre.
Nu aţi simţit că cineva vă toarnă îndrăzneală,
Când din inimi vă pierise curajul?
Cum credeţi că s-a oprit atacul pe neaşteptate?
Eu l-am întors, cu gândul ca o grenadă.
Colonelul Mititelu mă opreşte-ntr-o seară
Şi mi se adresează arţăgos,
Ca un maestru de oportunităţi ratate:
Ce aţi făcut, băi? Ce aţi făcut?
V-aţi căcat pe voi cu idealurile voastre
Puse pe versuri sau gângăvite în fraze frumoase.
De ce nu aţi urcat băi, pe baricadă?
N-aţi fost pe baricadă, aţi pierdut!
Nimeni nu vă recunoaște.
Uite-l pe tâmpitul de Gherase!
Pârâciosul ăla de lucra pentru noi,
Iar acum nici nu mă privește când îl salut.
A ajuns mare de tot, băi,
A ştiut nemernicul să se trezească dimineaţă la şase.