Între protestele privind Roşia Montană şi cele, mai recente, de la Pungeşti, legate de gazele de şist, există o mare diferenţă de principiu, care va deveni tot mai vizibilă. Primele ţin de ecologie şi de politică. Celelalte se asociază tot mai mult cu ideologia ecologistă, care nu e nici simplă politică, nici ştiinţă, ci e o veritabilă religie seculară. Primele proteste vor „să salveze Roşia Montană“: e vorba măcar de ceva precis – un anumit peisaj, situri arheologice, posibilul pericol al revărsării cianurilor. Obiectivele sunt limitate la o localitate şi la o mină. Se ştie care sunt zăcămintele aurifere, care vor fi beneficiile statului. Se suspectează – deocamdată fără dovezi sigure – existenţa corupţiei în rândurile autorităţilor în favoarea RMGC. Mulţi consideră, în orice caz, că aceste beneficii sunt întrecute mult de riscuri şi de dezavantaje, deopotrivă de mediu şi economice. Nu ştiu dacă au dreptate întru totul. Dar discuţia, în cea mai mare parte, se poate purta în termeni rezonabili. Chiar Academia Română şi preşedintele ei, chimist de profesie, s-au pronunţat împotriva exploatării. Oricum, abandonarea proiectului RM nu ar fi decât o chestiune punctuală, deloc decisivă în ansamblul economiei naţionale.
Dincolo, în zona Bârladului, lucrurile încep să se arate într-o altă lumină: mai întâi, avem de-a face cu un amestec tot mai straniu şi, aş zice, impur de săteni speriaţi şi de militanţi ecologişti veniţi din diferite locuri, spre a „ridica conştiinţa revoluţionară a maselor“, dacă mi-e permis să folosesc o sintagmă comunistă. Apoi, obiectivul nu mai e limitat: nu se mai „salvează“ de gazele de şist o localitate şi nici măcar o zonă, ci „întreaga Românie“, aşa cum stă scris pe pancarte. Acţiunea a devenit soteriologică; în fapt, vrea să ne salveze pe toţi, fie că vrem, fie că nu – de unde şi scopul „iluminator“ al activiştilor care ştiu totul mai bine decât noi toţi, cei încă îndoctrinaţi de „sistem“.
Diferenţa dintre cele două acţiuni reiese încă şi mai clar dacă observăm că, în cazul RM, se doreşte neînceperea exploatării, ştiindu-se deja cât aur există, dar şi care sunt riscurile şi beneficiile extragerii sale. Dincoace, la Pungeşti şi în celelalte localităţi, specialiştii nu ştiu încă nimic precis. Există doar simple conjecturi cu privire la resursele de gaze de şist. Abia urmează, în câţiva ani, să devină clar dacă există gaze de şist, dacă exploatarea lor e rentabilă, care vor fi cheltuielile de mediu etc. Abia atunci se va putea discuta în termeni de costuri şi beneficii. Dar militanţii vor să ne împiedice să aflăm cum stăm. Se tem fireşte că, odată ce lucrurile vor fi cunoscute, avantajele vor întrece cu mult riscurile, aşa cum se întâmplă în SUA, şi acţiunea lor disuasivă va deveni imposibilă, deoarece localnicii înşişi vor deveni parte la beneficii.
Scopul lor nu este, prin urmare, acela de a preveni împotriva unor pericole reale, căci atunci ar aştepta, ci acela de a „salva ţara“ de păcatul împotriva Mamei natură. Cu aceşti oameni orice discuţie rezonabilă este inutilă: nu poţi convinge credinciosul că zeul lui e doar un idol. Şi dacă preoţii îi sperie pe oameni cu chinurile Iadului, aceşti preoţi ai noii religii a naturii îi sperie, şi destul de eficient, cu ameninţarea unor boli grave, a cutremurelor, a secătuirii solului, a otrăvirii apelor etc. Dovezile reale, în acest caz, sau în multe altele, sunt de obicei puţine, statisticile trucate, comparaţiile alese tendenţios, raţionamentele adesea sofistice, dar ce contează?
Un singur exemplu, bine cunoscut de altfel: militanţii ecologişti continuă să afurisească organismele modificate genetic şi companiile americane care le produc (precum Monsanto) deşi de 15-20 de ani nici o singură dovadă nu s-a adus până acum că legumele şi cerealele modificate genetic sunt dăunătoare pentru om, ba, dimpotrivă, foametea în unele ţări din Africa a fost restrânsă tocmai graţie cultivării acestor plante.
Şi de cine trebuie să „fim salvaţi“? Cel puţin, la Roşia Montană, „inamicul“ era o singură companie canadiană, la drept vorbind destul de obscură, şi cam atât. În general, protestele din Bucureşti n-au devenit nici şovine, nici anticanadiene. Dincoace, inamicul real e mult mai mult decât o mare, arhicunoscută companie, Chevron; militanţii văd limpede, în filigran, „răul“ absolut: imperialismul american, „Corporaţia“, Sistemul, străinul, în genere. Nimeni nu poate nega faptul că în Moldova protestele conţin o combinaţie explozivă de xenofobie autohtonă, instigată şi de anumiţi oameni ai bisericii, cu antiamericanism, stângism radical şi anticapitalism, importate recent din Occident de militanţii ecologismului religios.
Nu e chiar o coincidenţă când, pe de o parte, citim un text profund antiamerican al lui Vasile Ernu pe CriticAtac, unde protestele de la Pungeşti devin o reluare a răscoalei din 1907 împotriva ticăloasei Americi, iar pe de alta, vedem protestatari agitând pancarte cu „1907-2013“. Comparaţii şi referinţe perfect iraţionale; dar ei cred a recunoaşte, sub deghizament profan, pe Diavol, care a cutezat să viziteze pământul sfânt al Pungeştilor. Bine că a fost afurisit de popi şi ecologişti şi, deocamdată, a şters-o cu sondă cu tot!
Nu ştiu ce rol joacă, dacă joacă, Rusia în acest caz. Dar e limpede că militantismul religios ecologist, importat din Vest, a găsit un sol fertil, cu sau fără ajutor rusesc: o populaţie săracă, ignorantă, îndoctrinată intens de PSD până acum un an şi jumătate împotriva gazelor de şist, care acum constată că a fost minţită cu neruşinare de cei pe care i-a ales la scară locală şi naţională. Evident că această populaţie e gata să asculte acum propaganda militanţilor, care abuzează la rândul lor, în chip neruşinat, de bieţii oameni. Diferenţa e că ecologiştii sunt fanatici, în timp ce politicienii erau oportunişti şi duplicitari. Dar fără scrupule sunt şi unii, şi alţii.
Ce ne rămâne de făcut? Cu tot dezgustul, trebuie să susţinem aici Guvernul Ponta, cerându-i ca, pe de o parte, să nu cedeze înaintea presiunii militanţilor ecologişti – fie ei stângişti, fie radicali de dreapta, cu toţii xenofobi şi antiamericani, pe de alta, să-i convingă pe săteni de propriile lor interese, care merg în direcţia exploatării resurselor de gaze de şist, dacă acestea există. Tare mă tem însă că Ponta şi guvernul său sunt incapabili de ambele. Între riscul politic în numele binelui public şi nişte voturi căpătate demagogic, alegerea lui Victor Ponta şi alor săi a fost întotdeauna fără echivoc: cu orice preţ, voturile!
Acest articol a apărut anterior în Revista 22. Îl reproducem aici cu permisiunea autorului
În timp ce la Pungesti aveau loc proteste, la Sibiu era proiectat filmul lui Lech Kowalski „Blestemul gazelor de şist”.
Imagini si declaratii aproape identice cu cele din Moldova. În Polonia au câstigat taranii. Dar doar pentru câteva luni. Apoi, au revenit cei de la Chevron și a făcut foraje.
http://www.astrafilm.ro/filmului-lui-kowalski-a-incins-audienta.aspx?theme=1
Este foarte oportuna analiza facuta de Stimatul nostru Andrei Cornea.
Ar fi necesar sa facem pentru cititorii nostri, cateva precizari de natura mai mult tehnico-economica, care sa completeze cele spuse de autor.
Folosirea termenului de „gaze de sist” este improprie, in fond aceste gaze nu exista ca atare, ele se vor produce din sisturile bituminoase, prin metoda gazeificarii subterane. Acest procedeu presupune mai intai conturarea geologica a unui zacamant de sust uri bituminoase, stabilirea adancimii stratului sau superior, pentru ca aprinderea la suprafata este inadmisibila este ca si cum ai incendia cu buna stiinta o padure!
Obtinerea gazului de sist inseamna realizarea a doua foraje la o anumita distanta intre ele, tubarea celor doua gauri, realizarea prinr-o explozie subterana a unui canal de comunicatie dintre cele doua sonde, aprinderea sistului, pomparea aerului prin una din gauri si colectarea gazelor bogate in oxid de carbon si alte gaze combustibile evaporate din sist, prin a doua gaura.
Este evident ca cei care obtin in prezent beneficii din vanzarea gazelor naturale se opun si se vor opune valorificarii de catre „altii” a gazelor din sist. Cine sunt acestia? Incepand cu Gazprom-ul si terminand cu baietii destepti, care obtin profituri prin supraevaluarea gazelor furnizate catre populatie. Este cunoscut faptul ca in Romania gazul natural are cel mai mare pret din Ęuropa!!
Rosia Montana este un jaf national si international, asa cum au fost majoritatea privatizarilor in Romania. Din profitul exploatării, valoarea aurului şi argintului de la Roşia Montană 80% va reveni părţii canadiene.
Dar o valoare mult mai mare o reprezintă mineralele de la Roşia Montană, care conţin elemente extrem de rare, cum ar fi: germaniu, osmiu, indiu, paladiu, etc. şi care pică “pară mălăiaţă”, drept în gură canadienilor!
România este cea mai bogată ţară din Europa în zăcăminte de elemente rare, şi anume chiar in zācāmintele aurifere de la Roşia Montană!!
Sa fie minusul acordat pentru ca: în timp ce scriam urmaream o emisiune tv. si nu am adaugat din graba litera u la „si au facut foraje”; pentru ca s-a proiectat filmul lui Kowalski; pentru ca în final cei de la Chevron si-au atins scopul; sau pentru ca a comentat C.V. ?
Localnicii trebuie sa fie co-interesati in exploatare, altfel ei doar se aleg cu riscurile de mediu si cu pagube iar altii cu profitul.
Foarte bine ca s-au revoltat si s-au opus. Ar fi trebuit sa fi fost tampiti rau ca sa nu o faca si sa stea ca prostii.
Aici avem un caz clasic de „socializarea costurilor combinata cu privatizare profitului”.
Mersi, NU.E inacceptabil. Corect ar fi sa fie motivati sa accepte sa isi asume riscurile prin oferirea unei parti din castiguri daca se gaseste gaz.
Sa li plateasca (de catre stat sau Chervron) asigurare in caz apar cutremure si li se darama casele, daca are loc otravirea apelor si a solului agricol din care traiesc, etc.
Mi se pare foarte exact diagnosticul autorului asupra motivaţiilor adversarilor proiectului de gaze de şist de la Pungeşti (jud. Vaslui): isteria ecologistă conservaţionistă, izbăvire cuase-religiuasă, diabolizarea, antiamericanismul (compania străină implicată, Chevron, este americană), anticapitalismul.
După părerea mea, toate acestea se aplică şi opoziţiei faţă de proiectul aurifer Roşia Montană, deşi autorul găseşte că ar exista mari deosebiri între cele două. Este adevărat că deosebiri există, dar eu nu cred că deosebirile sunt esenţiale.
De exemplu, faptul că rentabilitatea zăcământul de la Roşia Montană este destul de exact evaluată, dar nu şi a celui de la Pungeşti, este adevărat. Socot însă că disputa privitoare la părţile din câştig care trebuie să revină diferiţilor participanţi – părţii române, în speţă – nu este elementul esenţial al disputei RM.
La acest punct, opozanţii nu admit regula comercială după care câştigul unui participant trebuie să fie proporţional cu participarea sa la capital, plus o redevenţă pentru permisiunea de exploatare pe proprietatea altuia. Opozanţii nu admit nici că o redevenţă de 4% (ridicată recent la 6%) este perfect rezonabilă în comparaţie internaţională, inclusiv cu ce cere Rusia în cazuri similare, deşi Rusia este cunosctă ca fiind dintre cele mai gurmande ţări.Şi sunt convins că opozanţii n-o s-o admită nici în cazul eventualului proiect de la Pungeşti.
Chevron a declarat că ei stopează totul până când statul român nu le garantează siguranţa angajaţilor firmei şi a instalaţiilor, pe toată durata proiectului. Din moment ce statul român a acordat toate avizele necesare de la autorităţile statului pentru prospectarea solului.
@Christina Vlad
În articolul la care vă referiţi citesc:
De fapt conflictul – atât în Polonia cât şi în România – este între statele respective şi opozanţi (locali şi exteriori), deoarece statele sunt acelea care au acordat toate permisele necesare acelor corporaţii. Răspunderea firmelor este faţă de instanţele care au acordat permisele de funcţionare, nu faţă de terţi.
@A.Leobovici
> De fapt conflictul – atât în Polonia cât şi în România – este între statele respective şi opozanţi (locali şi exteriori).
Conflictul e intre localnici si companiile respective, oficialii corupti ai statelor respective pot avea eventual un conflict cu procuratura.
Giganticul energetic american Chevron este în cautarea gazelor de sist si în partea de est a Poloniei, în satul Zurawlów. Dupa o lege poloneza, în timpul cautarii, fermierii locali pot fi exproprietati, dar Chevron nu si-a pus în calcul revolta satenilor.
Acest filmulet este asemanator situatiei din România:
http://www.arte.tv/sites/de/yourope-de/2013/10/04/polen-widerstand-gegen-chevron-und-die-schiefergas-forderung/
@Sfartz Pincu
Mulţumesc pentru explicaţiile tehnice privitoare la tehnologia extragerii gazelor de şist. Nu aţi luat poziţie: este sau nu o tehnologie apocaliptică, cum spun adversarii?
Apoi vorbiţi de Roşia Montană:
Pentru că partea canadiană vine cu 80% din capital (s-a renegociat la 75%, astfel încât partea Română va participa cu 25% pentru a putea încasa 25% din profit). Mai sunt 6% redevenţe, o cifră mult superioară mediei mondiale. Vezi aici.
Despre astea am mai discutat, nu s-a adeverit.
@Ion Ionescu
Da, este just ca exploatantul trebuie să-şi asume toate riscurile.
@Ion Ionescu
> Conflictul e intre localnici si companiile respective..
Ce am vrut să spun – reiese şi din context – este că localnicii pe nedrept se iau de Chevron. Acesta au făcut ce îi cere legea, şi anume a obţinut toate permisele necesare de la cei de care depinde, cf. legii, aprobarea. Dacă legea nu prevede aprobarea localnicilor, nu e vina firmelor ci eventual a statuli respectiv, care i-a ignorat în legislaţia respectivă pe localnici.
Deci localnicii nemulţumiţi trebuie să se adreseze statulu: fie legislatorilor care nu i-au inclus printre factorii de decizie, fie funcţionarii care n-au respectat legea, etc…
@Christina Vlad
> Dupa o lege poloneza, în timpul cautarii, fermierii locali pot fi exproprietati, dar Chevron nu si-a
>pus în calcul revolta satenilor.
Sigur nu este o lege emisă de Chevron şi sigur nu Chevron decide şi efectuează exproprierile, aşa că de ce sătenii se revoltă împotriva Chevron-lui?
Dar duşmanul este întotdeauna fie străinul, fie cel bogat…
„Dupa o lege poloneza, în timpul cautarii, fermierii locali pot fi exproprietati”
Sper ca asta e o gluma (?) sau s-au tampit polonezii (back to communism) ?
Aveti dreptate, domnule Leibovici, dar, uite, miscarile de protest împotriva forajului din Lituania si-au atins scopul: Chevronul a anuntat ca se va retrage.
@Christina Vlad
> miscarile de protest împotriva forajului din Lituania si-au atins scopul: Chevronul a anuntat
> ca se va retrage
Chevron a motivat retragerea prin faptul că Lituania a modificat drastic legislaţia relevantă după ce Chevron a câştigat licitaţia pe 16 septembrie.
Iar primul ministru a Lituaniei, Algirdas Butkevicius, a spus a doua zi că legislaţia trebuie să fie schimbată în ideea de a putea organiza în viitor o nouă licitaţie. Se va renunţa la impozitul de 40% pe venit nou introdus şi se va reveni la 15%, iar legislaţia se va stabiliza, doar-doar se va mai arăta cineva interesat.
Asta va cere timp, între timp ţara depinde de capricioasa Rusie (Gazprom) pentru importurile de gaz. Vezi aici şi aici.
Aşa că… felicitări pentru „victorie”
@ Alex. Leibovici
Să răspund la întrebarea Dvs. privitor la pericolul extragerii gazelor de şist.
Fie că extracţia s-ar face prin gazeificare subterană, prin metoda aprinderii, sau prin metoda fracturării hidraulice (patent Chevron, constând din spargerea prin presiune hidraulică a straturilor de şist, permiţând colectarea în pungi a gazelor şi hidrocarburilor lichide cu ajutorul unor solventi), ambele metode sunt extrem de periculoase pe termen lung.
Dacă, pe termen scurt, se obţin profituri imediate, pe termen lung operează nişte efecte lente, de acumulare de tensiuni tectonice, de acumulare de concentraţii de gaze, în alte zone decât cele conforme cu metodă fracturării hidraulice, de acumulare de poluanţi organici care, după un timp oarecare, necunoscut şi nepredictibil, pot conduce la EXPLOZII necontrolabile extinse pe suprafeţe mari, la PRĀBUŞIRI în rezervoarele de gaze golite şi la ALUNECARI masive de teren, la CUTREMURE locale, la POLUAREA mediului, în toate componentele sale – sol, apă, aer, biosferă.
Singurele soluţii mai sigure sunt:
1. Exploatarea la suprafaţă a zăcămintelor de şisturi, cu prelucrarea lor în instalaţii închise, bine controlatẹ. O astfel de exploatare este aplicabilă dacă zăcămintele de şist sunt la cel mult 20 metri de suprafaţă, şi evident, cu costuri mari, dar totuşi rentabilă.
2. Exploatarea prin minerit clasic pentru zăcămintele de şist, dar cu mine plasate la adâncimi de peste 100 metri (sau mai mult, în funcţie de structura tectonică locală), pentru a se evita prăbuşirile şi cutremurele locale. În acest caz, prelucrarea sisturilor se poate face în instalaţii închise, evident cu un control strict al deşeurilor rezultate !!
În concluzie, ce este bine pentru Chevron, este rău pentru România !!
„Dar duşmanul este întotdeauna fie străinul, fie cel bogat…”
Dusmanul este cel care vrea sa se îmbogateasca fara sa tina cont de natura si fiintele care traiesc acolo.
Si cum cel putred de bogat vrea sa mulga pamântul mai departe, va face tot posibilul ca cercetarile în privinta energiei sa stagneze.
Daca am profita de energia solara, de exemplu, am avea mult mai mari avantaje: case cu panouri solare, masini solare (prima a fost inventata în 1977 de Ed Passerini si a primit numele de “Bluebird” iar cea mai rapida masina a atins 88 km/h ),avioane (avionul Solar Impulse a zburat neîntrerupt 24h), nave (nava „Planeta Solară”, are un motor alimentat cu energie de celule fotovoltaice si poate naviga trei zile),trenuri (primul tren european de mare viteza a facut ruta Paris-Amsterdam)etc.
În Germania sunt convertiti circa 10 miliarde de euro în industria solara.Folosindu-se aceasta energie se reduc importurile de combustibil si nu se mai elimina particule de funingine. Energia solară reduce emisiile de CO2.
Eu mi-am instalat în gradina mea tot felul de lumini care se încarca solar iar în timpul noptii ard.
Dezavantajul energiei solare este însa ca nu poate fi folosita în zonele cu clima rece sau în anotimpurile reci iar panourile solare contin substante chimice toxice.
Chevron a otravit si a distrus mediul din Ecuador zeci de ani. Acum refuza sa plateasca daunele.
71 de milioane de litri de reziduuri petroliere și 64 milioane de litri de țiței s-au scurs în anii respectivi , infiltrându-se in sol sau au fost deversati direct în râuri, iar mai mult de două milioane de hectare de pădure tropicală au fost contaminate.
„Suntem o țară mică care trebuie să lupte împotriva unui gigant petrolier . Avem nevoie de solidaritate „, a spus ambasadorul Ecuadorului din Germania , Jorge Jurado.
Compania se bazează , printre altele , pe un acord din 1998 în care fostul președinte Jamil Mahuad a renunțat la orice pretenție.
Am revenit iar în Polonia, mai fusesem la un simpozion în mai, la Toruń, acum sînt la Szczecin, zonă mai săracă, dar polonezii sînt polonezi, au o implicație socială mult mai mare decît românii dar, treptat, încep să învețe și românii să protesteze. Nu mă pot pronunța asupra chestiunilor tehnice, nici la Roșia, nici în privința gazelor de șist. Și într-un caz, și în celălalt, o rezervă naturală trebuie cumva exploatată – la Roșia se extrage aur din preistorie, mult înainte de cucerirea romană.
Protestele în privința gazelor de șist mi se par cumva aranjate, nu e în puterea mea mea să aflu de ce și de cine, dar faptul că, simultan, la Sibiu se proiectează un film despre situația din Polonia mi se pare o dovadă clară. Polonezii și cehii au școli excelente de film, și de lung metraj și de scurt metraj, și artistice și documentare, deci nu mă mir că un film polonez prinde bine în România. În anii ’70, am văzut de cîteva ori filmele poloneze ale epocii (Nunta, Cenușă și diamant…), ele m-au făcut slavist.
Ce vreti sa insinuati, domnule Paliga ? Ca probabil rusii au proiectat filmul ca sa nu îsi piarda clientii dependenti de resursele lor…. 🙂
@Christina Vlad
> Dusmanul este cel care vrea sa se îmbogateasca fara sa tina cont de natura si fiintele care traiesc acolo.
Cel care trebuie să aibă grijă „de natura si fiintele care traiesc acolo” este statul, mai precis acesta trebuie să definească normele minime obligatorii pentru toată lumea: pentru indivizi, organizaţii, firme. Dacă aceştia respectă normele, atunci şi-au făcut datoria; dacă vor să facă mai mult, sunt liberi s-o facă, în mod voluntar, şi cinste lor.
Dacă nu există asemenea norme, norme clar delimitate, atunci oricine poate veni şi spune că cel/cei în cauză n-au făcut „suficient”, că „n-a ţinut cont de natura si fiintele care traiesc acolo”. Dacă este admis aşa ceva, nimic nu este previzibil şi nimeni nu-şi poate face planuri de viitor.
Deci: cetăţenii să aibă grijă ca statul lor să elaboreze asemenea norme minime, să le facă respectate, iar dacă la un moment dat vor lucruri în plus, să urmeze cadrul statului de drept, adică calea parlamentară, alegeri, etc. Indivizii, firmele nu trebuie să fie victimele faptului că statul (lor) nu a stabilit un cadru satisfăcător.
Doriţi să vă ticluiesc pe loc un exemplu de „n-a ţinut cont…”? Iată, chiar dv. aţi scris:
> Eu mi-am instalat în gradina mea tot felul de lumini care se încarca solar iar în timpul noptii ard.
Ard în timpul nopţii??! Luminaţi grădina în timpul nopţii??! Eu găsesc că asta este culmea egoismului, deoarece singurul lucru moral este ca energia electrică pe care o irosiţi în acest fel să fie injectată în reţeaua electrică, spre beneficiul tuturor. Înseamnă că vreţi să vă faceţi o plăcere superfluă fără să ţineţi cont de nevoile altora, deci s-o faceţi pe spinarea lor!
> cel putred de bogat …
Nu uitaţi că pentru foarte mulţi oameni şi dv. sunteţi putred de bogată şi ar avea dreptul la tot ce aveţi dv. în plus faţă de ei. Nu mai analizez consecinţele faptului (gravisim!) că, după câte aţi scris undeva, sunteţi proprietara unei întreprinderi. Sunt sungur că aş găsi acolo nedreptăţi cu duiumul: salarii inegale, venitul dv. provenit din exploatarea salariaţilor (din ce altceva?), produse/servicii vândute peste preţul de cost şi multe alte orori.
@A.Leibovici
„Cel care trebuie să aibă grijă “de natura si fiintele care traiesc acolo” este statul”
Gresiti, d-le Leibovici, fiecare trebuie sa aiba grija de el insusi in limitele ca nu ii deranjeaza pe altii. Statul trebuie sa aiba grija ca aceste limite sa fie respectate de fiecare.
Taranii din Pungesti au tot dreptul sa se opuna Chevronului tot asa cum si dvs. aveti dreptul sa opuneti daca vecinul dvs. se apuca si foreaza in gradina lui (sa caute gaze) si cu ocazia asta provoaca niste cutremure de se clatina si casa dvs. (si a altora din zona). E legitim sa va opuneti, altfel dvs. va alegeti doar cu deranjul si cu casa scuturata bine. Fara acordul dvs. vecinul trebuie sa se opreasca din forat, ce face el nu mai e limita drepturilor lui si nu poate continua fara acordul dvs.
In practica, lucrurile astea se rezolva prin intelegere intre parti, prin co-interesarea partilor. Taranii din Pungesti trebuie sa li se ofere ceva de catre Chevron si/sau stat astfel incat sa devina interesati sa-si asume riscurile de dragul castigului (imediat sau potential).
Mare dreptate aveti, domnule Leibovici !
Când îmi pare în drum constelatia Leibovici-Paliga nu mai am nevoie de alte resurse artificiale…Lumina dumneavoastra e suficienta…
@Christina Vlad
Mă bucur că aţi văzut Lumina şi aţi ales Drumul Cel Drept… pe care îl propovăduiaţi altora 😉
Oare cum am fost atât de oarba si nu am vazut-o pâna acum ?
Ati uitat sa adaugati… „si sa nu te închini altor zei…” 🙂
@Christina Vlad
> Oare cum am fost atât de oarba si nu am vazut-o pâna acum ?
Mai bine mai târziu…
> Ati uitat sa adaugati… “si sa nu te închini altor zei…” 🙂
N-am uitat: închinaţi-vă la câţi zei doriţi, sau la niciunul.
@Ion Ionescu
Analogia nu este bună. Diferenţa – esenţială! – este că Chevron a primit autorizaţia, şi anume de la proprietarul terenului (statul), proprietar care are oblgaţia să se asigure că cumpărătorul chiar este liber să facă foraje. Şi de fapt statul l-a înşelat: i-a vândut lui Chevron pielea ursului din pădure, dându-l pe mâna oricui va dori să-l hărţuiască şi să-l jumulească.
Este ca şi cum cineva v-ar vinde o casă, iar când vreţi să vă mutaţi în ea constataţi că vin nişte oameni care pretind că casa este de fapt a lor. Ce faceţi? Căutaţi „intelegere intre parti, prin co-interesarea partilor”? Nu, le spuneţi să rezolve problema cu cel care v-a vândut casa şi care v-a înşelat când a pretins că are dreptul s-o vândă.
Tot aşa cu Chevron vs. localnici: localnicii trebuie să se îndrepte împotriva statului şi să conteste autorizaţia dată lui Chevron, iar nu să-l hărţuiască, să-l şantajeze şi să-l extorcheze.
Eu înţeleg foarte bine de ce localnicii preferă (sau au fost sfătiuţi) să atace Chevron-ul: este pentru că statului puţin îi pasă, el şi-a încasat banii (oficiali plus mita cerută!), iar Chevron este vulnerabil (iar statul nu-l va apăra, deşi este vinovat de situaţie) şi, mai ales, este bogat…
Dar (nici) România nu este cu adevărat un stat de drept, iar cine vrea să investeacă în România trebuie să ţină cont de asta şi să adauge la costuri, pe lângă mită, şi costul şantajelor.
@A.Leibovici –să atace Chevron-ul: este pentru că statului puţin îi pasă, el şi-a încasat banii oficiali plus mita cerută!
Daca Chevron-ul a dat mita atunci trebuie nu doar alungati ci si bagati la inchisoare.Incepe sa semene tot mai mult cu Rosia Montanta, Guinea si Steinmitz, acolo sa speram ca ne scapa procuratura elvetiana care a inceput deja ancheta.
De Chevron ne poate scapa doar EU.
@Ion Ionescu
> Daca Chevron-ul a dat mita atunci…
Comentariul meu nu era despre mită.
Gazul de sist si starea Europei:
http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/688111-forajul-cautare-de-gaze-provoaca-un-cutremur
http://www.presseurop.eu/ro/content/news-brief/3446521-berlin-ameninta-gazul-de-sist
http://www.presseurop.eu/ro/content/article/4222941-nu-va-exista-revolutie-europa
http://www.presseurop.eu/ro/content/article/1956061-gazul-de-sist-nu-este-pe-placul-tuturor
Cu tot respectul, trebuie sa semnalez confuzia facuta de domnul Sfartz Pincu intre sisturile bituminoase oil shale – avem si noi la Anina, este cunoscut mega-esecul utilizarii lor energetice din Epoca de aur – si gazele de sist shale gas, sau zacaminte neconventionale de gaz.
Daca in primul caz gazeificarea subterana prin combustie – prezentata de dl Sfartz Pincu – poate fi in anumite conditii o metoda de a obtine gaz combustibil, ce-i drept cam slab calitativ, in al doilea singura metoda tehnic fezabila si economic avantajoasa este fracturarea hidraulica pentru invingerea barierei permeabilitatii scazute a rocilor mama – generic numite sisturi. Acestea se gasesc, spre deosebire de sisturile bituminoase, care intr-adevar se exploataeaza in cariere de exemplu in Alaska si Canada, sau in subteran in Estonia, la adancimi de ordinul miilor de metri, deci extragerea lor – a sisturilor „minereste” este imposibila, sau cel putin nerentabila.
Imi cer scuze pentru interventie, dar cititorii nostri trebuie informati corect.
Pentru mai multe detalii, vedeti de exemplu
http://www.eia.gov/energy_in_brief/article/about_shale_gas.cfm
@Iosif Andras
Sursa indicată de Dvs. informează corect, dar nu menţionează faptul că la adâncimi mari, unde presiunile din straturile de şist sunt enorme, de ex. la o adâncime de 1.000 de metri, presiunea în strat poate atinge 250 Bari (atmosfere), şi prin urmare aproape TOATE componentele gazului natural sunt în stare lichidă !! La presiuni de 50 bari, se lichefiază etan-etilena, la 18 bari se lichefiază Propan-peopilena, la 6 bari se lichefiază Butan-butilena, etc. (date aproximative, la temperaturi ambiantale).
Mai mult, la temperaturi foarte ridicate, metanul se pirolizeaza în prezenţa apei, rezultând un amestec de oxid de carbon şi hidrogen, ambele – gaze combustibile, hidrogenul cu potenţial exploziv puternic.
Nu am intenţionat să ţin o lecţie strict ştiinţifică, am vrut să informez că exploatarea gazelor de şist comportă riscuri foarte mari, imediate, şi în timp, deaceea până ce nu se cunosc toate datele şi toate implicaţiile, nu merită să riscăm, cu atât mai mult cu cât România încă mai dispune de rezerve sigure de gaze şi ţiţei. Mai curând ar fi de folos o exploatare mai profundă a zăcămintelor petrolifere deja epuizate!
Va multumesc pentru completarea sinergica. Doream numai sa clarific confuzia intre sisturile bituminoase si gazele de sist.
In afara de presiune, si temperatura este importanta. Iata ce zic expertii despre un zacamant, cercetat fara scandal, la cateva zeci de kilometri de granita cu Ungaria (Zona Mako), unde la 6.000 m temperatura este de 460 grade F (cca 238 grade Celsius)
http://www.searchanddiscovery.com/documents/2009/110104law/ndx_law.pdf
Problemele sunt complicate, de aceea aspectele de petrochimie mentionate de dvs. sunt importante.
Nu doream o dezbatere, doar o clarificare.
Cu aleasa stima,
Desi a mai fost mentionat de unii, trebuie accentuat ca Rusia face eforturi propagandiste enorme ca sa continue sa vanda, mai bine zis stranguleze, Europei gaz si petrol la preturi enorme.
Jumatate din exportul Rusiei este ENERGIE. Lui Putin nu-i surade sa aiba concurenta! Anul trecut a taiat gazele in mijlocul iernii. OPEC nu mai are controlul asupra pietii. Noi zacaminte enorme de petrol s’au anuntat zilele trcute in Algeria.
Daca Europa vrea sa coninue sa fie dependenta in materie de energie de Rusia sau Orientul Mijlociu, sa-i fie de bine. Industria chimica americana investeste in USA. Gazele si ca materie prima si ca sursa de enegie sunt un sfert de pret fata de Europa. Iranul are aceeasi problema: exportul de petrol a fost taiat in jumatate. Sunt nevoiti sa vanda la negru cu jumatate de pret dar totusi nu ajunge. De ce credeti ca au devenit asa dragalasi in mod subit?
Centrul de greutate al productiei de energie se misca rapid. Cei care nu se misca raman in urma. Israel a descoperit zacaminte (?) enorme de gaze naturale in marea Mediterana. In curand vor incepe explorari si langa Cipru! Atentie marita!
Europa nu este America, domnule Charlie !
Sa nu uitam ce suprafata nelocuita si nearabila are continentul american.
Va recomand sa cititi:
http://www.criticatac.ro/22116/gazul-de-ist-marea-escrocherie/
@Christina Vlad
CriticATAC este un sit FOARTE militant – mit Vorsicht geniessen!
Puteţi încerca şi The Economist, „Sorting frack from fiction; Shale gas’s poor image in Europe is largely unjustified”, http://www.economist.com/node/21558458
Nu e literă de Evanghelie, dar nu strică să vă diversificaţi oleacă sursele…
@Alex
Cateodata nu este posibil sa gasesti cheia pentru a deschide mintea oamenilor incuiati. In fond este o pierdere de timp. Activitatea intensa in Polonia instigata de Rusia contra gazelor de sist este datorata faptului ca Polonia isi cunoaste foarte bine vecinul de la Rasarit!
Multumesc… Luminatia-Mea pentru lectura !
Exact ce spuneam, nu putem compara Europa cu America:
„Another big difference is that in America most of the shale gas occurs in easily accessible fields far from houses and schools. Europe is far more densely populated, and the more people that live near shale-gas operations, the more objections there will be to fleets of tankers carrying the huge quantities of sand and water needed for fracking. A single shale well could require between 890 and 1,340 truck journeys from drilling to completion.”
Dar… sa-mi continui lecturarea…
@Christina Vlad
> Exact ce spuneam, nu putem compara Europa cu America…
Vedeţi, nu v-am recomandat tot o publicaţie militantă, dar pe invers. The Economist este ceva mai echilibrat…
@Christina
Carevasazica toate sau majoritatea zacamintelor de gaze in Statele Unite se gasesc in regiuni ne- sau putin populate cum ar fi in Pennsylvania. In North Dakota situatia e diferita. Sa nu generalizam ca si cum SUA este un pustiu din mai multe puncte de vedere.
Interesant cum ecolo-tampenia a oprit explorarea pentru gaz de sist in tarile din Estul Europei.
O stire de azi din Ucraina anunta semnarea unui contract cu CHEVRON (cel blestemat) ca sa exploreze gaze. Ucraina achizitioneaza gaze de la marea vecina Rusia pentru care ei platesc preturi enorme si care inchide robinetul in timpul iernii cand ii vine. Ucraina a decis ca trebuie sa devina independenta de Rusia in materie de energie. In Romania situatia este opusa : prea multa vorba si putina actiune.
Guvernul de la Kiev a semnat astazi, marti, un contract pentru exploatarea gazelor de șist cu gigantul energetic american Chevron dar sa nu uitam ca în octombrie, câteva sute de persoane au protestat împotriva proiectului… Deci… nu se stie…
„Cum se face ca la Baile Felix, unde exploreaza Gazprom gaze de sist, nu s-a legat nimeni cu lanturile, nu au iesit preotii cu crucea in fata, nu s-a dat nimeni cu fundul de pamant? Nu e tot pamantul sfant, nu e tot floricica si frunzisoara autohtona? Sau nu cumva acolo nu are cine sa manipuleze si sa finanteze protestul? Zic si eu asa.”
http://www.ziare.com/stiri/proteste/statul-de-drept-la-pungesti-1270917