– Provincia Québec din Estul Canadei, s-a numit LA NOUVELLE FRANCE, si este cea mai mare provincie canadiana, care cuprinde 1.540.680 km2 pe o suprafata de 6.895.963 ha., si aprox. 7 milioane locuitori în 2006. Preludiul acestui teritoriu din America de Nord, a început în anul 1524, când navigatorul italian Giovanni da Verrazzano, finantat de bancherii din Lyon (Franta) naviga spre Vest în scopul descoperirii de noi suprafete terestre. El a explorat coasta americana a Floridei si Terre-Neuve numind aceste întinderi de pamânt „Francesca”, în onoarea regelui Frantei François I. În 1529, fratele sau Girolamo scria pe harta de noi pamânturi explorate „Nova Gallia” sau Noua Galie, folosind ca urmare numele de Nouvelle-France pentru identificarea noilor pamânturi din Nord-Estul Americii.
– Jacques Cartier, marinar francez (1491-1557)a plecat din Saint-Malo în anul 1534 întreprinzând prima calatorie catre Vest, ajungând în Golful Saint Laurent, navigând pe fluviul Saint Laurent (1.140 km.), care dreneaza Sud-Estul Canadei, trecând prin orasele Montréal si Québec, porturi mari recunoscute în lume. Ajungând în peninsula Gaspésie, ocupa acest pamânt în numele regelui Frantei, unde a construit o mare cruce din lemn. În 1541, J.Cartier a fondat Charlesbourg Royal, prima asezare franceza în America.
– În 1562, francezii au încercat sa implanteze o colonie în Florida, dar fara succes.
– În 1598, regele Henri IV a numit pe marchizul Mesgouez de La Roche locotenet general al Canadei, Terre-Neuve, Labrador si Norembègue, acordându-i monopolul blanurilor. La Roche se îmbarca cu zece soldati si 40 de hoti si cersetori pentru a ajunge la Ile de Sable, în largul actualei Nouvelle-Écosse, dar dupa o revolta, cei 11 locuitori supravietuitori au fost repatriati în Franta.
– În 1600, Pierre Chauvin a construit o locuinta la Tadoussac, singurul port maritim pe Saint Laurent, lasând 16 oameni sa locuiasca, dintre care numai 5 au supravietuit iernii. Portul Tadoussac a supravietuit timp de numai 30 de ani.
– În 1605, Samuel de Champlain a fondat Port-Royal (astazi numit Annapolis în Nouvelle-Écosse), acolo unde a luat nastere asezarea ACADIE. Mica asezare a fost distrusa de britanici în anul 1607 apoi reconstruita de Franta în 1614.
– În anul 1608, Samuel de CHAMPLAIN, colonizator francez (n.1567 Brouage, decedat în 1635 la Québec) a întemeiat orasul Québec, la poalele Capului Diamant. În 1609, pentru a dovedi bunele intentii aliatilor autohtoni, uronilor si algonchinilor, Champlain se aliaza cu ei pe picior de razboi, pentru cucerirea terenurilor, navigând pe râul Iroquois, astazi Richelieu, pâna la un lac care-i poarta numele. Acolo Champlain a înfruntat pe irocoazi pentru prima data, iesind învingator, dar acestia vor ramâne pentru totdeauna inamicii Nouvelle France.
– În 1615 ajung pe aceste teritorii primii misionari Récollets (religiosi reformati) din Rouen.
– În 1617, un farmacist cu numele de Louis Hébert a venit cu familia din Franta, stabilindu-se pe un teren de lânga Québec pe care l-a defrisat, în scopul cultivarii diverselor plante medicinale, astfel devenind primul colon în Nouvelle-France.
– În 1618, Jean Nicollet debarca la Québec, devenind rapid un veritabil ambasador al Frantei în Nouvelle-France pe lânga poporul amerindian, capatând încrederea autohtonilor algonchini si amerindieni, supranumindu-l „achirra”, care înseamna „omul de credinta” sau „supraomul”, datorita relatiilor lui diplomatice cu uronii si restul autohtonilor.
– În 1625 ajung din Franta multi Jesuiti, printre care si Jean de Brébeuf, nume care si astazi îl poarta un prestigios College din Montréal.
– În 1627, este întemeiata Compania Nouvelle France care regrupeaza negustori pentru exploatarea blanurilor, având ca mandat colonizarea, instaurându-se astfel regimul seniorial.
– În 1632, familia Couillard-Hébert, a primit primii sclavi ai coloniei, drept cadou. Sclavagismul era obisnuit aici pâna la sfârsitul secolului XVIII. Istoricul Marcel Trudel a recensat 4092 sclavi, dintre care 1692 amerindieni (preferati de francofoni) si 1400 negri (preferati de anglofoni) apartinând unui numar de aprox.1400 stapâni. Regiunea Montréalului domina cu 2077 sclavi, comparativ cu 1059 în Québec. Multi locuitori din Québec-ul de astazi au în arborele lor genealogic fosti sclavi.
– În 1636, un misionar a observat la uroni cu ocazia unui joc preferat al lor, joc care consista în a lovi o minge cu un „baston recurbat” asemanator „cârjei pastorale”. Francezii au botezat acest sport „cârja sau crosa”.
– În 1639, Marie de l’Incarnation si Ursulinele, primele congretatii religioase feminine s-au stabilit în Nouvelle-France, întemeind în orasul Québec o scoala în exclusivitate pentru fete, deschizând portile tinerelor canadiene de asemenea si amerindienelor.
– În 1641, a fost începutul primului razboi franco-irocoaz.
– În 1642, Chomedey de Maisonneuve, nobil francez (1612-1676) întemeiaza orasul Ville-Marie, astazi Montréal, iar religioasa Jeanne Mance care l-a însotit, a întemeiat Spitalul Saint-Joseph, care mai târziu s-a numit si se numeste Hôtel-Dieu.
– În 1643, Chomedy de Maisonneuve , a ridicat o enorma cruce pe vârful Mont Royal, la poalele caruia exista orasul Montréal, multumind lui Dumnezeu pentru salvarea de inundatie ce avusese loc în tânara asezare franceza. Primul copil nascut în Montréal în anul 1648, a fost o fetita cu numele de Barbe Meusnier.
– În 1649, a fost începutul genocidului natiunii uronilor de catre irocoazi.
– În 1652, a avut loc la Québec reprezentatia renumitei piese de teatru LE CID, scrisa de renumitul scriitor francez Pierre Corneille (1606-1684).
– În 1653, Marguerite Bourgeoys, religioasa (n.Troyes 1620- d.1700 Montréal), canonizata sfânta în anul 1982, a sosit din Franta la Montréal întemeind prima scoala de fete, precum si o alta pentru copiii din colonii. Mai târziu, i-au fost încredintate „les Filles du Roy”, fete tinere orfane trimise din Franta, care au fost aduse în Nouvelle-France pentru a se casatori în scopul cresterii populatiei.
(Va urma)