Rinocer, opera a renumitului pictor,grafician, matematician si teoretician al artei germane, Albrecht Dürer (1471-1528).Dramaturg si eseist francez de origine româna, E. Ionesco (1909-1994) si-a facut studiile universitare la Bucuresti, unde si-a început si activitatea publicistica, afirmându-se cu pamfletul Nu. Stabilit în Franta, a devenit unul dintre initiatorii teatrului absurdului (Cântareata cheala, Scaunele, Lectia, Ucigas fara simbrie, Setea si foamea, Regele moare). În 1971 a devenit membru al Academiei Franceze.
RINOCERII
Piesa reprezinta o alegorie a isteriilor colective, a fanatismului care dezumanizeaza. Un oras este bântuit de o epidemie neobisnuita: locuitorii lui se prefac rând pe rând în rinoceri. Bérenger, personajul principal, îsi vede concetatenii, prietenii si, în cele din urma, chiar iubita contaminându-se si transformându-se în aceste animale – simbol al fortei brutale – pe care le dispretuisera la început. Bérenger ramâne singurul aparator al demnitatii umane în fata acestor izbucniri ale animalitatii.
ACTUL AL DOILEA
TABLOUL 2
JEAN: Dumneata vezi raul peste tot. Daca-i face omului placere sa devina rinocer, daca-i face placere ! Nu e nimic extraordinar în asta.
BÈRENGER: Evident, nu e nimic extraordinar în asta. Totusi, ma îndoiesc ca i-ar face chiar atâta placere.
JEAN: Si de ce ma rog?
BÈRENGER : Mi-e greu sa-ti spun de ce. Se întelege de la sine.
JEAN : Îti spun ca nu e chiar asa de rau ! La urma urmei, rinocerii sunt niste vietati ca si noi, care au acelasi drept la viata ca si noi !
BÈRENGER: Cu conditia sa n-o distruga pe a noastra. Îti dai seama ce deosebire de mentalitate ?
JEAN: (umblând încolo si încoace prin încapere, tot intrând si iesind din camera din baie): Crezi ca a noastra e preferabila?
BÈRENGER: Oricum, noi avem morala noastra, pe care o consider incompatibila cu a acestor animale.
JEAN: Morala ! Mare lucru morala, m-am saturat de morala, e frumoasa morala ! Trebuie sa depasim morala.
BÈRENGER: Si ce vrei sa pui în loc ?
JEAN : (acelasi joc) : Natura.
BÈRENGER : Natura ?
JEAN (acelasi joc) : Natura îsi are legile ei. Morala e antinaturala.
BÈRENGER: Daca înteleg bine, dumneata vrei sa înlocuiesti legea moralei cu legea junglei !
JEAN: Asa am sa traiesc, asa am sa traiesc.
BÈRENGER : Asta se spune. Dar, în fond, nimeni…
JEAN (întrerupându-l, umblând încolo si încoace) : Trebuie sa reconstituim temeliile vietii noastre. Trebuie sa ne întoarcem la integritatea primordiala.
BÈRENGER : Nu sunt deloc de acord cu dumneata.
JEAN : (rasuflând zgomotos) : Vreau sa respir.
BÈRENGER : Gândeste-te, îti dai seama, cred, ca noi avem o filozofie pe care animalele astea n-o au, au un sistem de valori de neînlocuit. L-au construit secole de civilizatie umana !…
JEAN (tot din camera din baie) : Sa darâmam toate astea ! O sa ne simtim mai bine.
BÈRENGER: Nu sunt deloc de acord cu dumneata.
JEAN : Brrr !
Aproape ca mugeste.
BÈRENGER : Nici nu stiam ca esti poet.
JEAN (iese din camera de baie) Brrr!
Mugeste din nou.
BÈRENGER: Te cunosc prea bine pentru ca sa cred ca asta e parerea dumitale intima. Caci stii tot asa de bine ca si mine, omul…
JEAN (întrerupându-l): Omul…Sa nu rostesti cuvântul asta!
BÈRENGER: Vreau sa spun, fiinta umana, umanismul…
JEAN: Umanismul e perimat! Esti un vechi sentimental ridicol.
Intra din nou în camera de baie.
BÈRENGER: În sfârsit, orisicum, spiritul…
JEAN (din camera din baie): Sabloane! Vorbesti prostii !
BÈRENGER: Prostii ?
JEAN (din camera de baie, cu o voce foarte ragusita si greu de înteles): Absolut.
BÈRENGER: Cum spui una ca asta, dragul meu Jean ? Ti-ai pierdut capul ? La urma urmei, ti-ar placea sa fii rinocer ?
JEAN: De ce nu ? N-am prejudecatile dumitale.
……….
BÈRENGER (pare ca vrea sa fuga spre usa din stânga, dar se întoarce si intra în camera de baie în urma lui Jean, spunând): Dar nu pot sa-l las asa ! Mi-e prieten. (Din camera de baie). Am sa chem doctorul. Trebuie, trebuie, crede-ma !
JEAN (în camera de baie): Nu.
BÈRENGER (în camera de baie): Ba da. Calmeaza-te, Jean ! Esti ridicol. Oh, cornul dumitale se lungeste vazând cu ochii…Esti rinocer !
JEAN (din camera de baie): Am sa te calc în picioare, am sa te calc în picioare !
Zgomot mare în camera de baie, mugete, se aud obiecte care cad, o oglinda care se sparge; apoi apare Bérenger speriat de tot si care închide cu greu usa camerei de baie, desi se ghiceste ca aceasta este împinsa în sens invers.
BÈRENGER: (împingând usa): E rinocer, e rinocer !
……….