La Muzeul Naţional Cotroceni din Bucureşti au fost prezentate publicului cinci sute de lucrări de grafică, semnate de 150 de artişti plastici români, lucrări alese din peste o sută de colecţii de artă plastică renumite. Este pentru prima dată cînd o selecţie din cele mai reprezentative opere de acest gen (din patrimoniul naţional, perioada secolelor XIX şi XX) este expusă într-un spaţiu muzeal. De altfel, la laborioasa întreprindere a colaborat Societatea colecţionarilor de artă.
Diversitatea stilurilor şi tehnicilor, a metodelor întrebuinţate (exprimate prin acuarelă, pastel, tuş etc,) dar mai ales puternica personalitate novatoare a fiecărui artist şi expresivitatea limbajului plastic propriu fiecăruia, oferă privitorului o realitate sui generis a lumii înconjurătoare.
Nu avem posibilitatea să-i numim pe toţi autorii, dar se cuvine măcar o trecere în revista a cîtorva artişti renumiţi. Începînd cu Theodor Aman, cu Nicolae Tonitza, Iosif Iser, J.A.Steriadi, Theodor Palady, Schwaitzer-Cumpăna, Francisc Şirato, Nicolae Vermont, Aurel Jiquidi, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu, M.H.Maxy, Henri Catargi, Marcel Iancu şi continuînd cu cei mai valoroşi artişti plastici din generaţiile mai tinere.
Voi profită de prilej pentru a menţiona prezenţa în această prestigioasă selecţie a doi artişti plastici originali. Mă refer întîi la pictorul şi colectionarul Vasile Grigore care a ctitorit muzeul de artă care îi poartă numele. El şi-a transformat colecţia particulară într-un bogat tezaur sistematizat, care cuprinde obiecte de cult, lucrări de artă în lemn, stampe japoneze, pictură, grafică, sculptură, artă populară româneâscă, artă decorativă europeană şi din Extremul Orient. Celălalt artist plastic selecţionat este israelianul Lipa Natanson care în creaţiile lui de mari proporţii, mozaicale, ca şi în cele de grafică sau de şevalet, păstrează şi buna tradiţie a şcolii româneşti, chiar dacă tematica devine în mod firesc israeliană.