Din credinţă religioasă pentru unii, sau din constrângere pentru alţii, acceptăm totuşi, cu toţii, importanţa socială a cultelor. Indiferent de tipul religiei, se consideră că atâta timp cât ea nu are un caracter fundamentalist şi agresiv, practicarea ei este benefică, mai ales pentru anumite straturi ale societăţilor umane, care au nevoie de un sprijin spiritual, în lupta lor grea pentru existenţă.
Problema pe care o pun în discuţie este gradul de implicare a unui stat democratic modern în stimularea activă a uneia sau alteia din aceste religii prin susţinerea lor financiară. Nu este vorba de statele în care religia este dominanta absolută asupra tot ce mişcă, cum sunt statele fundamentaliste islamice. Mă refer la state ca România sau Israel, de pildă, în care se fac concesii prea mari, în dauna principiilor recunoscute de funcţionare ale unui stat laic, modern, şi în dauna bunului simţ pe care ar trebui să-l aibă preoţii înstăriţi, dar care profită abuziv de acest ajutor. Problemele concesiilor făcute haredimilor ultra-ortodocşi din Israel a fost larg dezbătută în paginile revistei ACUM, în special datorită articolelor scrise de stimata doamnă Rodica Grindea, aşa că mă voi rezuma la câteva aspecte legate de ajutorul financiar acordat cultelor de statul român.
Din pură curiozitate am vrut să aflu cât cheltuie statul român pentru ajutarea cultelor din România, şi în special a Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde majoritatea absolută a credincioşilor-cetăţeni români. Menţionez că am tot respectul cuvenit preoţilor acestui cult majoritar din România, ca de altfel pentru oricare preot, de la oricare tip de religie oficială din ţară, oameni culţi şi buni cetăţeni ai României.
Iată datele oficiale prezentate de bilanţurile Ministerului Culturii şi Cultelor (v. aici, pag. 128-134).
Sprijinul financiar oferit de statul român cultelor religioase oficiale este de cca. 250 milioane RON anual, numai pentru salariile personalului bisericesc din toate cultele, şi care cuprinde în momentul de faţă cam 18.000 de preoţi, ceea ce reprezintă un salariu mediu lunar de 250.000.000 :18.000 :12 luni=1157,4 RON-i. Dacă comparăm acest salariu mediu al unui preot cu salariile medii ale cadrelor didactice din învăţământul de stat preuniversitar, vedem că (v. aici):
– un profesor debutant are un salariu net de 660 de lei,
– un profesor cu grad didactic II, şi o vechime de 10 ani are un salariu de 805 lei,
– iar un profesor cu grad didactic I şi 25 de ani vechime are un salariu de 1.100 de lei
Dacă se va adopta şi propunerea legislativă a deputatului PSD din Ploieşti, Andrei-Valentin Sava, ca preoţii să fie scutiţi de impozitul pe venituri, constatăm că un preot va avea un salariu de la stat aproape dublu faţă de un cadru didactic începător, cu studii superioare, sau un salariu egal cu al unui profesor de liceu cu 25 ani vechime (v. aici).
Nu comentez veniturile totale ale unui preot rezultate din serviciile făcute comunităţilor religioase în care păstoresc.
Statul român are şi un program de finanţare a strategiei în domeniul cultelor, în valoare de cca 500 milioane RON-i anual, incluzând în acest program toate cultele legale din România, dar partea leului revine evident Bisericii Ortodoxe Române. Cifra de mai sus reprezintă cheltuieli materiale, fără sprijinul material pentru salarii. Pe lângă cheltuielile de mai sus, statul român finanţează şi salarizarea personalului didactic din învăţământul teologic neintegrat.
Dacă luăm în calcul totalul cheltuielilor de stat cu finanţarea cultelor (menţionez în mod expres: cu toate cultele din România), în valoare de 750 milioane lei /anual, ar rezulta că în perioada 1990-2013 s-au cheltuit din bugetul public 17,25 miliarde RON-i sau, la cursul zilei – aproape 4 miliarde de EURO.
Şi dacă luăm în consideraţie preţul de referinţă pentru un kilometru de autostrada, care în zona de munte nu ar trebui să depăşească 6,1 milioane de Euro/km., iar pentru zona de câmpie, costul este de maxim 3,86 milioane de euro/km. potrivit standardelor de cost elaborate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) (v. aici), vom vedea că din banii cheltuiţi pe cultele religioase, se puteau construi 655 kilometri de autostrada în zonele de munte, sau 1036 km. de autostrada la câmpie !! Sunt doar cifre, nu cred ca vreunul dintre conducatorii auto credinciosi, simte o unda de regret !!
Alţi «300 kilometri de autostrada, sau 1500 de şcoli, se puteau construi din banii cheltuiţi pentru construirea Catedralei Neamului », aflăm din revista PROTV.RO (v. aici).
Oportunitatea construirii unei catedrale gigantice, cu o înălţime de 120 de metri, cât o clădire cu 40 de etaje, ar merita o analiză separată, având în vedere faptul că în România de după revoluţie s-au construit câte 5 biserici la fiecare şcoală nou construită (v. aici)
Statul român nu este un stat secular, şi prin Constituţia sa garantează libertatea credinţei, fiind considerate ilegale intoleranţele reciproce ale religiilor oficial recunoscute precum şi prozelitismul agresiv.
Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Română s-a opus vehement la adoptarea unei noi Legi a Cultelor, promovând menţinerea Legii Cultelor bazată pe Constituţia din 1923, când Biserica Ortodoxă Română şi cea Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) se bucurau de un statut privilegiat faţă de celelalte culte religioase (cf. aici).
Prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (publicată în Monitorul oficial Partea I, nr. 11/8.01.2007) se prevede, între altele, că „În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee. Cultele sunt egale în faţă legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult”.
Având însa în vedere faptul că în urma recensământului din anul 2002, 86,8% din populaţia României s-a declarat că aparţine cultului ortodox, BOR beneficiază de un avantaj corespunzător din cele oferite de stat cultelor.
La nivel central, în afara de nişte priorităţi reclamate de BOR, menţionate mai sus, şi nişte frecuşuri cu Biserica Greco-Catolică privind nişte retrocedări de patrimoniu, nu există acuzaţii de intoleranţă faţă de alte religii.
La nivel local însă, prozelitismul şi diverse forme de intoleranţă se mai manifestă sub diferite forme. Iată un exemplu în care, fără voia mea, am fost implicat. În zona Tg. Ocna există o comunitate destul de numeroasă de adepţi ai Bisericii Neoprotestante, care nu are cimitir propriu şi folosea, împreună cu Biserica Ortodoxă, cimitirul local.
În anul 2001, biserica Ortodoxaă locală a interzis îngroparea morţilor din acest cult în acelaşi cimitir cu ortodocşii “puri”. Pastorii Pădureţ şi Varesi de la biserica Neoprotestanta au venit la mine, ştiind de calitatea mea de responsabil cu mica obşte de evrei din Oneşti şi de responsabil cu cimitirul evreiesc din Tg. Ocna, să ceară o parcelă din acest cimitir, care de altfel avea într-adevăr mult spaţiu disponibil. Eu i-am susţinut, dar conducerea Comunităţii evreilor din Bacău nu a fost de acord.
Există şi exemple de bună înţelegere între culte. Astfel, un cimitir evreiesc din secolul 18 din Căiuţi-Bacău, plasat pe marginea unei râpe, a început să se prăbuşească dezvelind scheletele evreilor îngropaţi acolo. Am găsit mai mult decât înţelegere şi ajutor din partea primarului şi parohiei Ortodoxe – aproape toţi cetăţenii din Căiuţi au participat la consolidarea malului abrupt, salvând astfel memoria unor timpuri demult apuse.
Din păcate, unii prelaţi cu rang înalt din BOR promovează încă o politică antieuropeană, aşa cum este cazul IPS Pimen, care din amvon a declarat : « Dumnezeu ne-a salvat de pericolele aduse de Uniunea Sovietică, ne va salva, credem, dacă ne vom ruga cu toată smerenia, de pericolele aduse de politica Uniunii Europene» (v. aici).
Nu are nimeni ceva împotriva ajutării de către stat a cultelor oficiale care au nevoie de sprijin financiar, dar nu cred că este normal ca un stat să ajute persoanele de cult, care au un nivel de trai mult deasupra cetăţenilor de rând săraci, sau mult deasupra personalului din educaţie şi sănătatea publică.
Raţiunea de a fi a conducătorilor de culte este promovarea valorilor spirituale şi nu a celor materiale.
Stimate domn,
Va jucati incorect cu cifrele pentru a ajunge la o concluzie dinainte stabilita. Pentru corectitudine trebuie sa spunem ca salariul mediu al cadrelor didactice din invatamant este de peste 1.600 ron, prin comparatie cu salariul mediu al personalului religios, care este cu 500 ron mai putin. Daca la o categorie luati in considerare media, la cealalta luati in considerare doar o subcategorie, pentru e evidentia discrepanta. E ca si cum cineva ar folosi ca un contraexemplu salariul diaconilor (sub 800 ron) prin comparatie cu cel al profesorilor universitari (peste 5.000 ron).
Mai departe, banii alocati de statul roman pentru construirea Catedralei Neamului reprezinta echivalentul a 4 km de autostrada, la pretul platit pentru Bechtel, care nici n-a reusit sa finalizeze autostrada.
Oare nu credeti ca aceasta Catedrala, odata construita, va aduce si beneficii financiare, nu numai cheltuieli? Ea va fi un obiectiv vizitat, in jurul ei se va desfasura o intensa activitate comerciala, asa cum se intampla in cazul tuturor catedralelor din lume. Ea va genera venituri, nu doar sentimente de mandrie in inimile credinciosilor.
In plus, adunati suma alocata de stat Bisericii in ultimul an si o inmultiti cu 23 ani si ajungeti la cifra de 4 miliarde EURO – cifra total falsa.
Va faceti ca uitati faptul ca anumite biserici tin de patrimoniul national si orice tara aloca bani pentru conservarea patrimoniului.
Problema biserici versus scoli este falsa pentru ca publicul carora li se adreseaza ele este diferit. Numarul scolarilor este mult mai mic decat al credinciosilor, intr-o scoala intra mai multi elevi decat intra credinciosi intr-o biserica, pentru ca spatiile sunt diferite, iar numarul de scoli este suficient raportat la populatia scolara, pe cand numarul de biserici este total insuficient (in biserici intra mai putin de 10% din totalul credinciosilor arondati lor). La fel de falsa este comparatia spitale versus biserici, iar falsitatea aceasta este intretinuta voit, pentru a nu vedea ce risipa se face cu banul public in scoli si spitale, prin comparatie cu modul riguros si necorupt in care se cheltuiesc banii pentru biserici.
Statul roman este laic, dar nu ateu. Cuvantul laic provine din grecul laios, care inseamna popor. Prin urmare statul apartine poporului, care insa este credincios. De aceea el nu trebuie sa ignore credinta poporului. In cazul in care el nu ar satisface anumite nevoi ale lui, ar fi schimbat. Ar apare partide religioase, iar clasa politica ar fi spulberata imediat, anatemizata in biserici. Daca Biserica s-ar implica oficial in politica si ar candida in alegeri n-ar mai exista partide politice nici la putere nici in opozitie. De aceea trebuie sa i se satisfaca anumite nevoi, iar cetatenii sunt de acord cu alocarea acestor bani, conform sondajelor de opinie. Vor mai mult, ca statul sa aloce bani pentru biserici si mai putin pentru stadioane, asociatii de canoe, filatelie sau alte institutii care aduc mai putin beneficiu lor si toaca mai multi bani. De ce nu comparati banii alocati de stat pe tot felul de sindrofii si protocoale cu cei alocati pentru biserica? Dar de ce nu comparati banii pe care-i cheltuie statul cu consilierii parlamentarilor cu banii alocati bisericii? Ori banii alocati pentru deplasarile parlamentarilor sau ale guvernantilor cu banii alocati bisericii? Daca ati lua in calcul aceste comparatii ati vedea ca statul e prost gestionar al banilor cetatenilor, iar biserica gestioneaza mai bine banii lor. Ati vedea ca ridicarea unei biserici costa mai putin decat zugravirea unei scoli, ca ridicarea unei biserici costa mai putin decat un singur aparat medical adus in tara si ramas nefolosit pentru ca datorita spagilor uriase nu mai sunt bani pentru substantele de contrast. Ati vedea ca pentru deplasarea lui Remus Cernea in Taiwan (inutila, fara nici un folos pentru stat, ci doar pentru satisfacerea nevoilor turistice ale parlamentarului ateu) statul a cheltuit mai mult decat pentru ridicarea unei biserici. Ati vedea ca toti parlamentarii au zeci de astfel de calatorii inutile, ca din banii publici jefuiti in ultimii 23 ani s-ar fi putut construi mii de biserici in toata lumea pentru promovarea ortodoxiei si a valorilor crestine. Si toate aceste comparatii false pe care le sustineti au rolul de a intari confuzia in mintea credinciosilor, folosind argumente pe care hotii de la putere le servesc pentru a-si acoperi imoralitatea, incompetenta si jaful.
Statul trebuie sa-si serveasca cetatenii, sa le apere nevoile, nu sa le ia la misto, sa-si faca cetatenii prosti pentru ca gandesc intr-un fel diferit de unii si altii care se cocoata in varful lui.
Este normal ca unii prelati sa se indoiasca de politicile Uniunii Europene, caci din banii credinciosilor se iau miliarde de euro anual si se varsa in bugetul UE, dar de acolo o parte ne sunt dati inapoi cu niste conditii injositoare. Stiti de pilda ca oricine vrea sa acceseze bani pentru promovarea homosexualilor este sprijinit, i se scriu proiecte pe gratis, primeste bani nenumarati, dar nimeni, ABSOLUT NIMENI nu primeste bani pentru proiecte crestine? De aceea avem o rata de absorbtie a fondurilor UE mai mica de 10%, pentru ca n-au fost multi care sa accepte aceste conditii. Banii alocati de UE pentru ONG-urile pro-homosexuale in acest exercitiu bugetar sunt mai multi decat banii alocati de stat pentru biserici in toti cei 23 ani.
Daca analizati cu dreapta masura vedeti ca banii credinciosilor din UE si de la noi sunt deturnati cu buna stiinta, intr-o mare masura, pentru proiecte nu doar inutile, ci si daunatoare lor. Iar cand unii credinciosi sunt nemultumiti li se pune pumnul in gura cu alte false argumente precum: „vreti din nou la rusi?”, „sustineti cumva pe comunistii care au ucis sute de mii de romani pe front si in inchisori?”. De parca dreptatea nu ar putea sa-si faca loc in discursurile oficialitatilor romane si UE.
Avem un popor care se duce in proportie de 75% la biserica de cateva ori pe an (55% se duc lunar), care se roaga zilnic lui Dumnezeu (72%) si care cauta in biserica solutii la probleme pe care statul nu le poate rezolva (desi pe unele le-a luat in administrare, dar le batjocoreste pe bani multi). Daca unele din aceste probleme sunt ignorate, caricaturizate ori minimalizate multa vreme, credinciosii vor forta biserica sa ia atitudine implicandu-se in politica. Pentru politicieni e mai bine sa sprijine biserica decat sa se puna impotriva ei.
Cu respect,
Bruno Stefan
Lungimea redusa a retelei de autostrazi, impreuna cu alte lipsuri in infrastructura claseaza România in categoria ,,repetentilor cu note mari” la Scoala Primara a Civilizatiei (exista si o astfel de scoala, desi din lipsa de local ea nu e ,,vizibila”). Adica ar fi trebuit sa absolve aceasta scoala primara cindva prin 2000-2005 adica nu la multi ani de la aderare. Dupa cum bine se vede acum (desi niciodata nu s-a recunoscut mai dinainte) România dupa 23 de ani este inca in clasa a VI-a (cu doi ani in urma) alaturi de alte colege cum ar fi Albania. Mindria ei, pe care nu si-o ascunde, a ca repeta clasa cu note mari, spre deosebire de cealalta colega. Isi face temele constiincios – asa cum se spune – dar pica la trecutul anului. Asta e o forma metaforica (poate ca asa prinde mai bine) pentru a ilustra doza mult prea mare de anacronism.
Anacronismul e mai periculos decit performanta slaba pentru ca el scapa usor observatiei. Ceeace incerc sa sustin este ca progresul are doua dimensiuni, anume performanta si sincronismul. Daca una singura din ele nu corespunde, atunci prin definitie rezultanta nefiind indreptata ,,inainte” nu mai avem progres, cu toata stralucirea (locala) a unor performante. In termeni muzicali, asta ar insemna ca instrumentistul sa cinte partitura cu virtuozitate dar sa aibe in fata aceleasi note cu colegii de orchestra (nu alta piesa muzicala).
Revenind la autostrazi, ca de aici am pornit, completarea mea la cele scrise in articol este ca in perioada 1991 si pina acum nu a existat un interes real pentru constructia lor. Mai pe la inceputuri un Basescu ministru al transporturilor a avut inca ,,inspiratia” sa clameze ca România nu are nevoie de autostrazi. Nu e de mirare ca a iesit cum a iesit cu autostrazile, desi nu aceasta vorba aruncata in vint este cauza. Si nici cultele nu sunt de vina (ceeace de fapt nici articolul de fata nu sustine). Ele au primit ce li s-a oferit.
Oare pretuirea starii materiale a cultelor sa cintareasca atit de mult in ochii românilor incît sa prevaleze chestiunea progresului alegind stagnarea pe post de quasi-crez? Asa se pare.
Indivizii sunt liberi in optiunile lor (cita vreme acestea sunt legale). Cum stau lucrurile cu libertatea de optiune atunci cind aceiasi indivizi apar in forma unei comunitati?
Cine a stimulat si intretinut o astfel de stare de lucruri? A fost dictata de undeva din afara cu sugereaza unii ,,intelepti”: Nu s-a facut pentru undeva (in afara tarii) nu s-a vrut — ?
Dupa parerea mea responsabile sunt excesele prea numeroase de nationalism fanatic, si, in ultima instanta, prostia, asa cu ea este definita de Cipolla in eseul THE BASIC LAWS OF HUMAN STUPIDITY. Anume, prostul actioneaza pentru a obtine cistiguri obtinute din producerea unor pierderi materiale provocate unor membri ai comunitatii impotriva vointei acesteia din urma. La fel procedeaza si banditul cu deosebirea ca prostul produce pierderi cu mult mai mari decit cistigul obtinut. Prostul isi spoliaza victima pe care o paraziteaza pentru a obtine un cistig relativ minor fata de pierderea acestuia pe cind banditul o menajeaza, practicind metode de a lua numai atita cit trebuie. Banditul e coerent si rational, pe cind prostul e imprevizibil.
Asta este, dupa parerea mea, deosebirea intre o comunitate ca cea italiana si cea româneasca. Ambele au – zice-se – ,,temperament latin” si manifesta coruptie si neglijenta. Judecind dupa cit de ingrijit este spatiul public in Italia (infrastructura) trag concluzia ca in timp ce in Italia coruptia e practicata de banditi, in România pina si banditismul se practica la nivelul scazut al prostiei.
Ce legatura are lungul meu comentariu cu bine-venitul articol de fata?
Va invit sa judecati cum poate fi calificata decizia si atitudinea unei comunitati care de buna voie alege altceva mult mai putin util social (nu conteaza ce) in locul constructiei unor autostrazi de care are nevoie?
@ Bruno Ştefan
Nu am scos datele prezentate, din „burtă”, cum sugeraţi Domnia Voastră. Revista Business 24 este o revista serioasă, care face analize economice pertinente.
În articolul cu titlul „ANGAJAŢII DIN ÎNVĂŢĂMÂnt?CEI MAI SĂRACI DIN ROMÂNIA”, sunt prezentate datele citate de mine !! vezi: http://www.business24.ro/locuri-de-muncă/ştiri-locuri-de-muncă/angajaţii-din-învăţământ-cei-mai-săraci-din-românia-1490579http://www.business24.ro/locuri-de-muncă/ştiri-locuri-de-muncă/angajaţii-din-învăţământ-cei-mai-săraci-din-românia-1490579
Nu sunteţi convins,că marea majoritate din clerul de toate cultele,nu ar avea nevoie de aceste salarii,pentrucă atât cât se vede şi se ştie, clerul nu constituie cea mai săracă pătură socială a României !!, nu numai aceste sume plătite pentru întreţinerea religiilor (?) frizează starea deplorabilă a investiţiilor în autostrăzi. Am luat în consideratie sumele din 2010 şi le-am înmulţit cu 23 ani,pentrucă procentul cheltuielilor cu religia, din venitul naţional s-a menţinut pe această perioada,in raport cu bugetele anuale respective.
Menţinerea în bună stare a monumentelor bisericeşti, din patrimoniul naţional, are surse de finanţare separate, în bugetul Ministerului Culturii;http://www.buget-finanţe.ro/date/20%20MCC.pdf
În ceeace priveşte Catedrala Neamului,este la aprecierea cititorilor dacă acest lăcaş este mai preţios decât 300 km. de autostrada, pe care vor circulă milioane de vehicole, sau cele 1500 de şcoli pentru cca. 150.000 de copii unde aceştia vor primi educaţie (inclusiv-religioasă!!),decât participarea de maximum 5000 de enorasi la rugăciunile din Catedrala,enoriaşi care nu duc lipsa de biserici.
Stimate Domnule Bruno Ştefan, respect punctul Dvs. de vedere, în apărarea Catedralei, cu menţiunea că statul român are o contribuţie minoră la ridicarea acestui monument uriaş.Dar cine plăteşte această cheltuiala ? Nu tot conducătorii auto, cei lipsiţi de autostrăzi?
Stimatul domn George Petrineanu , a pus punctul pe „i”,demonstrând că reţelele de autostrăzi sunt vitale pentru România, dacă nu vrea să rămână la stadiul din Evul Mediu, unde religia ocupa cam aceiaşi poziţie ca şi în prezent.
Nimeni şi niciodată nu are intenţia să încalce dreptul la credinţă.Dar până şi aşa zişii atei, se roagă în intimitatea lor la acelaşi Dumnezeu, fără să aibe nevoie de intermediari plătitì.
Domnule Sfartz Pincu,
Datele pe care le preluati in analiza dumneavoastra sunt incorecte pentru ca nu folosesc acelasi criteriu in comparatiile lor. Ar trebui sa comparati veniturile intregului personal din invatamant cu veniturile intregului personal din biserica, nu subcategoriile cele mai dezavantajate dintr-un grup cu media celuilalt grup sau cu veniturile subgrupului din clasa superioara. Sunt masuri diferite introduse incorect in comparatie pentru a justifica o opinie.
Cunoscand lumea clericala sunt convins ca gresiti cand afirmati ca „marea majoritate din clerul din toate cultele nu ar avea nevoie de aceste salarii, pentru ca atat cat se vede si se stie, clerul nu constituie cea mai saraca patura sociala a Romanieí”. Gresiti pentru ca nu cunoasteti. Doar o parte a clerului este salarizata si nu tot personalul religios. Stiti de pilda ca in Romania calugarii nu sunt salarizati? Stiti ca femeile care ajuta in biserici (la lumanri, la magazine, la curatenie, la amenajarea curtilor, etc.) nu sunt salarizate de stat? Stiti ca intr-o biserica sunt salarizati doar preotul (cu salariul mediu de 1.100 ron) si diaconul (cu salariul mediu de 800 ron)? Vi se par salarii mari? Preotul de la biserica de care apartin, cu doctorat in Germania, prodecan la facultate, se coboara in canale si da ajutor cersetorilor din ceea ce primeste de la enoriasi – cersetori care oficial sunt in administrarea statului, care le aloca in mod oficial peste 1.500 ron pe luna, din care ei nu vad nimic. Si ca el fac mai toti preotii, care au preluat o serie de actiuni sociale pe care le fac fara bani de la stat, implicandu-se acolo unde statul toaca bani si nu face nimic. Biserica Ortodoxa a facut public de mai multe ori (se afla postat si pe site-ul oficial) bugetul primit de la stat pana acum, iar suma primita este semnificativ mai mica decat cea mentionata de dumneavoastra (de vreo 3 ori). Dar va place sa aruncati cifre false pentru a sustine o idee falsa: aceea ca nu avem autostrazi din cauza bisericii. Iar eu v-am spus ca nu avem autostrazi din cauza politicienilor, din cauza administratiei care toaca bani pe tot felul de prostii. S-a opus vreodata biserica asfaltarilor in vreo localitate? S-a opus biserica modernizarii Romaniei? V-am spus ca Patriarhia a demonstrat cu cifre ca banii primiti de la stat pentru Catedrala Manturii Neamului reprezinta doar echivalentul a 4 km de autostrada, la valoarea contractului cu Bechtel, dar continuati sa insistati cu ideea falsa a 300 km. De unde scoateti aceste cifre? Diferenta de bani este pusa de biserica din resurse proprii. Refuzati sa acceptati ca si biserica poate face bani? Dar e vizibil ca desfasoara activitati comerciale, iar ele sunt licite. A fost verificata anual de organele de control si a fost gasita in regula. Pe dumneavoastra va deranjeaza ca se construieste aceasta Catedrala, dar intelegeti ca biserica e libera sa faca ce vrea cu banii ei. De ce nu va revoltati cand statul construieste stadioane la preturi supraevaluate, ori piste de karting pentru maximum 20 persoane (majoritatea fii ai oficialitatilor). Eu stiu ca daca s-ar sista banii alocati bisericilor nu ar creste numarul de autostrazi ci numarul de jafuri din banii publici. S-ar face loc altor escroci la pusculita statului.
Va intrebati, iarasi fals, fara sa cunoasteti, cine plateste constructia Catedralei, daca nu tot conducatorii auto, cei lipsiti de autostrazi. Va spun ca nu conducatorii auto, ci enoriasii, credinciosii. Adica li se cer bani in biserici pentru ajutorarea acestei constructii nu celor care-si arata carnetul de conducator auto, ci celor care-si arata credinta venind la slujbe. Conducatorii auto si-asa sunt jefuiti de stat prin amenzi si hartuieli ale politistilor pe strazi. La biserica ei nu sunt furati, li se cer bani. Este o diferenta semnificativa si trebuie sa stiti ca unii refuza sa plateasca. Dar la fiecare slujba circula cutia milei printre credinciosi si ea este umpluta dupa posibilitatile si disponibilitatile fiecaruia. De aici provin resursele cele mai numeroase ale bisericii si de aceea comparatiile dumneavoastra sunt incorecte. E ca si cum trecatorii v-ar acuza mereu de ce nu-i luati haine de blana sotiei dumneavoastra in fiecare an si v-ar acuza toata ziua ca sunteti hot, ca-i furati banii ce i se cuvin pentru blanuri.
Sunt vitale autostrazile, insa va repet ca nu biserica e stavila in procesul de modernizare, ci aparatul administrativ si politic al statului. Iar solutia nu o reprezinta sistarea banilor alocati bisericii, ci buna gestionare a fondurilor, sistarea jafurilor din bani publici.
Biserica nu e doar medievala, asa cum cu usor dispret afirmati, ci antica, are doua mii de ani de existenta. Este cea mai veche organizatie din tara. In atata timp de existenta (in care nu s-a schimbat dupa vremuri, dupa toanele guvernantilor) a invatat sa-si impuna proiectele si sa le gestioneze cu cheltuieli mult mai mici decat statul. Am vazut ca zugravirea unei scoli (cu vinarom ieftin) costa de 3 ori mai mult decat pictarea unei biserici (cu uleiuri si vopseluri speciale), ca repararea bancilor unei clase dintr-o scoala costa de 2,5 ori mai mult decat cumpararea unor banci noi intr-o biserica (care sunt sculptate si mai numeroase). Din vina bisericii sunt costurile asa de mari in institutiile publice?
Stimate domn, clerul reprezinta categoria sociala din tara cel mai prost salarizata de stat. Nu e nici in intregime salarizata (nu tot personalul e salarizat de stat, iar banii primiti de la stat sunt pentru plata impozitelor, deci se intorc inapoi la stat integral, chiar si ceva mai mult). Iar clerul are un rol social important: intretine institutiile in care credinciosii se roaga, face actiuni caritabile, ajuta saracii, cersetorii, batranii mai mult decat o face statul.
Spunea Stantul Ioan Gura de Aur ca cine ataca Biserica de fapt pe Dumnezeu il ataca. Mai ales cand sunt folosite cifre false si comparatii false, atacul impotriva lui Dumnezeu este prea vizibil.
@ Bruno Stefan. Cînd a murit mama, am întrebat cam cît se să preotului pt înmormîntare. Mi s-a spus că vreo 600 de lei, dacă vreau, poate fi și mai mult. I-am dat 600 sau 700, am primit chitanță pt 100 de lei. Eram într-un sat ortodox, la nord de București.
M-am căsătorit în 1985, iar oficierea am făcut-o într-o biserică romano-catolică, tata fiin greco-catolic iar, la ora aceea, cultul era interzis. Am dat, cu chitanță, cît mi s-a cerut, iar preotul mi-a spus, delicat, că organistului aș putea să-i dau ceva, dacă vreau, dar nu poate elibera chitanță. Nu mai știu cît i-am dat, nu mult, 50 de lei, poate 100. sînt jumate ortodox, jumate greco-catolic, prin împrejurări – catolic. Pot avea, așadar, o privire din interior, realistă, obiectivă. Înțeleg că sînteți ortodox practicant. v-aș întreba: ce înseamnă a fi ortodox? ce vă spune ortodoxia? cunoașteți istoria ortodoxiei la români?… (mai sînt multe alte întrebări).
Articolul poate fi discutabil, dar pune niște probleme. Faptul că apărați ortodoxia prin politica struțului nu e o soluție. discuția poate fi lungă, vă rog să răspundeți doar la întrebările de mai sus. Dacă mai aveți alte puncte de lucru, încercați să fiți succint și clar, nu să umpleți paginile cu discursuri lungi și greu de urmărit.
@ Bruno Ştefan
Din respect pentru credincioşi şi pentru o mică parte din cler, dedicat cu har credinţei în Dumnezeu, am evitat un atac direct, în problema priorităţii credinţei faţă de educaţie, şi asupra faptului că reprezentarea credincioşilor în faţă lui Dumneaeu-TREBUIE PLĂTITĂ !!??
Chiar Biblia are o atitudine neechivocă,în problzma PLĂŢIi serviciilor către DUMNEZEU:
-Isus le-a spus primilor preoţi „Fără plata aţi primit, fără plata să daţi“(Matei 10:7, 8).
– Imitându-l pe Isus, apostolul Pavel şi-a îndeplinit serviciul religios „fără plata“ (1 Corinteni 9:18). Când a avut nevoie de bani, a muncit confectionand corturi (Faptele 18:1–3). De aceea a putut spune despre el şi cei ce l-au însoţit în călătoriile de misionar: „Noi nu suntem vânzători ambulanţi ai cuvântului lui Dumnezeu, cum sunt mulţi“ (2 Corinteni 2:17).
Afirmaţiile Dvs. sunt acceptabile când e vorba de tabloul general al corupţiei din România,dar inacceptabile sunt justificările privind sărăcia clerului şi necesitatea ca statul să-i şi plătească; Statul trebuie să plătească educaţia.
Toate sursele citate de mine în articol, sunt din documente oficiale şi ar fi bine să ne rezumăm la aspectele calitative privind comerţul cu servicii religioase şi nu la cele legate de mărimea salariilor dintr-o categorie sau alta.
@ Bruno Ștefan: în ultimul dvs. ecou faceți asemenea afirmații și comparații, încât personal nu știu cum să le numesc, pt. a nu „cădea în păcatul” insultei și-al vulgarității. Mai ales când vă referiți la „sărăcia” și la slaba retribuție a clerului ortodox, ca și la modul în care recoltează donațiile sau la transparența cu care le folosește. Personal, nu sunt atât de meticuloasă ca Alex Leibovici, deși poate în această privință aș avea câte ceva de învățat de la d-lui, dar totuși v-aș ruga să veniți cu informații (ori surse de informații precise), așa cum face, de ex. și dl. Pincu Shwartz, precum și alți comentatori și autori.