Venirea primăverii este anunțată de delicateţea ghiocelului care peste ani rămâne mereu acelaşi credincios şi discret prieten. Albul său nealterat mi-a amintit de cămăşile de borangic ţesute cu vise… Fetele acestea sunt înveşmântate în câmpii de flori peste care aleargă fericit vântul, risipind în cascade multicolore susurul râurilor.
…” Sâmbătă, 24-II-1934 “…
Printre ele se află şi bunica mea, originară din Vălenii de Munte (a doua din dreapta, rândul de sus ). M-a impresionat căldura care a unit acest buchet de fete frumoase şi, pentru o clipă, am invidiat floarea din cosiţă ! Tinereţe …
Ea cea mai reusita pagina a Albumului de pana acum, FELICITARI !
Aceasta formidabila fotografie, in simplitatea ei suverana, dainuie si va dainui intotdeauna peste timp deoarece este inca o dovada a stabilitatii neamului romanesc pe aceste meleaguri de poveste, poveste regasita permanent in dragostea de frumos si bunatatea sufleteasca pregnanta a acestor ambasadoare readuse in actualitate tot de dragostea pentru frumos si iubirea de neam a urmasilor celor care, la randul lor ne-au lasat TRADITIA STRAMOSEASCA !!
Romani, oriunde va aflati, mandriti-va cu originea voastra, iubiti-va graiul, iubiti-va neamul si respectati-va stramosii pentru ca, ei v-au lasat cea mai pretioasa mostenire vesnica daruita de Dumnezeu si aparata de ei si anume, ACEEA DE A FI ROMAN !!
Domnule Șelaru,
Am o curiozitate: dacă vă nășteați în România, dar nu erați român, ci minoritar etnic de orice fel (rom, ungur, german, evreu, etc) sau dacă vă nășteați oriunde în lume în altă parte, ați fi scris același lucru (bineînțeles întrebarea este ipotetică)?
Eu am mai afirmat în paginile acestei reviste: nu sunt nic mândru și nici nu mi-e rușine că sunt român, pentru că nu am niciun merit și nicio responsabilitate pentru acest lucru.
Stimate domnule Clej, va raspund la intrebarile puse de Dumneavoastra cu speranta ca, voi reusi ca sa-mi expun in mod explicit punctul de vedere. In primul rand, indiferent carei minoritati as fi apartinut, daca m-as fi nascut in Romania (si de fapt, oricum s-ar fi numit aceasta), fiind tara in care am vazut lumina zilei, tara al carei aer l-am respirat si pe al carei pamant am trait, as fi nutrit un respect vesnic fata de ea si as fi fost mereu mandru de locul unde m-am nascut. Dovada ca, toti evreii (de exemplu) plecati din Romania, odata ajunsi acolo, se grupeaza pe natiunea unde s-au nascut si isi spun ROMANI, la fel ca si rusii, ungurii si ceilalti. Nostalgia si dragostea pentru locul unde te-ai nascut, NU POT FI STERSE CU GUMA ! Afirmati ca: „nu aveti nici un merit ori responsabilitate pentru tara unde ati vazut lumina zilei”. Oare, asa sa fie ? „Merit” ? De acord, nu aveti nici un merit, pentru ca, va puteati naste oriunde, dar in ceea ce priveste „responsabilitatea”, consider ca, ar trebui sa mai meditati ! Atata timp cat traiti in tara unde v-ati nascut, ori eventual, in alta tara care v-a adoptat, aveti in egala masura o dubla responsabilitate pentru amandoua ! Nu puteti nici sa uniati vreuna dintre ele si nici sa intreprindeti nimic impotriva oricareia dintre cele doua tari ! Numai un tradator poate face altfel ! Dragostea si respectul pentru tara unde te-ai nascut sunt simtaminte sacre pe care nimeni nu le poate elimina din sufletul individului. Aduceti-va aminte de Henry Coanda care, prin testament, a lasat cu limba de moarte ca trupul sa-i fie adus in tara in care s-a nascut si sa fie ingropat in Romania, in pamantul pe care l-a calcat prima oara si in care se afla toti stramosii lui, iar ca el sunt si vor mai fi o multime ! Oare, aceasta va spune ceva ?
Domnule Șelaru,
Dați-mi voie să fiu în total dezacord nu numai cu conținutul mesajului dumneavoastră – fiecare suntem responsabili individual de acțiunile noastre, iar aceste obligații generalizatoare ca și poveștile cu minoritățile care se grupează – despre care vorbiți mi se par nerealiste – dar mai ales cu tonul patriotard pe care îl adoptați și mai ales, impardonabil, cu folosirea termenului „trădător”. Parcă e luat din discursurile lui Vadim Tudor sau ale Noii Drepte. Nu cred că că v-ați găsit omul căruia să-i țineți astfel de predici, domnule Șelaru.
Ca să vă edificați, vă recomand articolul „Patriot sau patriotard” http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php?step=articol&id=375 ca să știți de ce detest un astfel de discurs.
Domnule Șelaru,
Greșiți amarnic atunci când nu pricepeți nimic din ce scriu. Unde am afirmat că am fost victimă a fostului regim și încă singura? Chiar așa de paranoic sunt?
Unde stigamtizez țara și poporul acesteia?
De când suntem cunoscuți sau mai rău amici?
De ce nu înțelegeți că patriotismul, într-o țară civilizată, se prezumă, nu trebuie să bați toba și să recurgi la fanfaronade patriotarde? Așa de tare v-a spălat pe creier național-comunismul?
N-ați înțeles că revista ACUM este necruțătoare cu astfel de comportamente demagogice? Pentru noi patriotismul este demonstrativ, nu declarativ, lătrăi patriotarzi Slavă Domnului sunt destui, cu faptele stăm mai rău.
Domnule Clej, gresiti amarnic atunci cand va considerati singura victima a fostului regim iar de pe aceasta pozitie sa stigmatizati o tara si poporul acesteia. Cand nu ai si nici nu doresti sa ai o patrie, nu poti intelege simtamantul de patriotism ! Datorita unor asemenea resentimente lipsite de continut real, este extrem de trist ca, intr-o discutie libera intre amici ori simpli cunoscuti nu pot aborda problema PATRIOTISMULUI fara ca sa risti sa fii catalogat ca „patriotard” ori „patriot de micava” ! Pacat !