În fiecare an, pe 6 ianuarie, la 12 zile după aniversarea naşterii (25 decembrie), credincioşii creştini sărbătoresc unul sau mai multe evenimente importante din viaţa lui Iisus Hristos. O rapidă consultare a surselor arată însă că nu toate curentele creştine comemorează aceleaşi evenimente.
Astfel, creştinii ortodocşi sărbătoresc Boboteaza – botezul lui Iisus Hristos (la vârsta de 32 de ani, de către Ioan Botezătorul) şi, prin aceasta, revelarea lui Iisus drept Izbăvitor şi participant în Sfânta Treime împreună cu Dumnezeu Tatăl şi cu Duhul Sfânt. Evenimentul se mai numeşte Epifanie (Επιφάνια, Arătarea, adică revelarea drept Izbăvitor).
În tradiţia catolică, pe 6 ianuarie se comemorează venirea celor trei magi – Craii de la Răsărit – şi prezentarea pruncului Iisus de către Maria, eveniment numit şi Adoraţia Magilor. Foarte mulţi artişti din perioada clasică, inclusiv dintre cei mai celebri, au pictat acest eveniment. Tipică este postura în care cei trei magi îşi exprimă respectul şi consideraţia pentru Mamă şi Prunc, şi prezintă cadourile aduse.
Adoraţia Magilor, de Diego Velázquez
Adoraţia Magilor, Jan de Bray
Numele de Gottfried Helnwein este, probabil, mult mai puţin celebru; îi orice caz, eu am auzit de el doar acum câteva zile când, într-un săptămânal elveţian, am dat de o reproducere a unei lucrări de-ale sale intitulată Epiphany I (Adoration of the Magi), o lucrare surprinzătoare.
Gottfried Helnwein este un artist plastic şi fotograf născut în 1948 la Viena şi emigrat în 1997 în Irlanda. Cu Austria Helnwein avea o problemă: a fost de tânăr revoltat că Austria se pretindea victimă a nazismului, când de fapt a fost complice cu acesta, şi anume încă înainte de aşa numitul Anschluss care este alipirea Austriei la Germania naţional-socialistă (1938), un act salutat de fapt de o mare majoritate a austriecilor.
În Epifanie #1 (vezi aici o imagine cu rezoluţie mai mică) nu vedem crai care se închină respectuos în faţa Mamei şi a Pruncului, ci cinci ofiţeri spilcuiţi şi aroganţi din SS şi Wehrmacht în vizită nu la Maria, ci mai degrabă la Aria, adică o ariană model, ţinând în braţe un prunc care are frizura, grimasa şi atitudinea corporala a lui… Adolf Hitler.
Din tablou se degajă o atmosferă sinistră; ofiţerul din stânga, din primul plan, pare să aibă în mână câteva certificate pentru stabilirea genealogiei, iar ofiţerul din dreapta se uită cu atenţie să vadă dacă sexul pruncului arată cum trebuie. Într-adevăr, suntem în a 12-ea zi după naştere, iar religia evreilor prescrie circumcizia în ziua a opta… Dar, slavă Domnului, totul este în ordine, pruncul poate deveni Führer…
Alte lucrări ale lui Gottfried Helnwein, în particular Epiphany II (Adoration of the shepherds) şi Epiphany III (Presentation at the temple), precum şi numeroase alte materiale în diferite limbi (studii, recenzii, comentarii, interviuri, etc.) pot fi consultate pe situl autorului.
SUPER! Impresionant! Interesant ! Ma bucura faptul ca dl. Leibovici a scris acest articol despre un neamt care a inteles istoria. Sint sigura ca nu este unic, dar intodeauna ma uimesc cind citesc sau intilnesc astfel de oameni.
Am o prietena in Israel care s-a maritat acum multi ani cu un neamt care a venit in Israel sa lucreze int-un kibbutz. Bunicul lui a facut parte din „distinsul club” SS si a avut pe constiinta multi oameni pe care i-a ucis. Nepotul lui (sotul prietenii mele) a fost asa de socat cind a auzit istoria bunicului, ca a plecat in Israel la varsta de 20 de ani, sa ajute la construirea Israelului.
S-a dus la armata, a luptat in Razboiul de Sase zile, timp in care prietena mea l-a cunosc si s-au indragostit. S-au casatorit, au plecat la Dusseldorf sa cunoasca familia lui si de atunci mentin relatii cu familia din Germania. El se considera israelian. Mi-as dori ca el sa scrie despre trecutul bunicului lui, dar nu pot sa-l intreb sa o faca, pentru ca el nu vrea sa vorbeasca despre trecut.
Articolul dovedeste celor care acuza redactia ACUM de rautati si nedreptati, ca noi sintem fair si publicam articole despre OAMENI si FAPTE, BUNE si RELE.
Merci Dle. Leibovici!
Mulţumesc Wanda.
Incredibil cum a putut sa-i dea prin cap cuiva sa produca o astfel de imagine atat de puternica. Interpretarea pe care i-o dau este legata de modul in care diferitele curente de gandire si de comportament uman se folosesc de oameni daca acestia sunt suficient de modelabili pentru a-i transforma in personalitati charismatice, capabile sa produca evenimente istorice.
In ipostaza lui Hitler-copil ii pot vedea cu usurinta pe Ceausescu, ales si impins in bataia gloantelor de o Securitate care si azi paralizeaza Romania, pe Michael Jackson, manipulat de la o varsta frageda si transformat intr-un hiper-star, pe Marilyin Monroe, vedeta fara pereche, la propriu si la figurat, si exemplele nu se sfarsesc aici…
Poate nu intamplator miscarile care au dat viata acestor „copii” le-au si luat viata.
În arta românească o întîlnim pe Marilena Murariu cu același gen de fresce sociale: ,,Despre Elena în General” și multe altele.
Asa este, George. Diferenta este ca la Marilena Murariu frescele sunt vadit caricaturale pe cand la Helnwein nu stii in prima secunda ce sa crezi, daca e serios sau isi bate joc. Caricatura doamnei Murariu are ceva intre burlesc si grotesc, inspirand autoironia in care romanii sunt de neintrecut, pe cand la Helnwein frizeaza sinistrul si impune o atitudine care, in ceea ce ma priveste, ramane bine intiparita in memorie.
Alex, as mai adauga la articolul tau faptul ca Helnwein este preocupat în primul rând de anxietatea psihologica și sociologica, de problemele istorice și subiectele politice. Lucrarile lui au ceva comun cu cele ale lui Hermann Nitsch și Rudolf Schwarz Kogler: rani, durere, moarte.
Helnwein are patru copii si toti sunt artisti: Cyril, Mercedes, Ali Elvis și Wolfgang Amadeus. Mercedes este un artist vizual, scriitor și artist video, Cyril e fotograf iar Ali Helnwein este compozitor și muzician.
În rest, este foarte interesant subiectul ales de tine.
Stefan, spui ca doamna „Murariu are ceva intre burlesc si grotesc”, dar, totusi, revista „Acum” i-a dedicat câteva articole.
Helnwein în atelierul lui:
http://youtu.be/hn8-n0fUaU8
Dna Murariu este o artista desavarsita si arta ei este f bine cunoscuta. Revista ACUM ii multumeste si ii este recunoscatoare Dnei Murariu, pentru permisiunea de a publica picturile ei.
Religia oficiala in Germania hitlerista era doctrina nazista cu simbolurile ei derivate din obiceiurile pagane ale tribulor germanice.
Exista o poezie, sau poate un cantec nazist de care imi reamintesc in germana mea aproximativa.
Wir wollen nicht mehr Christen sein
Weil Jesus war ein Judenschwein.