Pe vremea adolescenţei mele, să mergi la cofetărie era considerat un lux. Totuşi, din când în când, ne strângeam câţiva colegi şi întram la „Macul Roşu” unde comandam câte o savarină însiropată. Mai târziu, pe vremea studenţiei, moda se schimbase, cofetăria era în primul rând, pentru noi, locul unde poţi sta la taclale sub pretextul unei cafele. Acum, cofetăria modernă este un soi de restaurant, la care poţi fi servit cu salate, pescărie, cu supe, eventual cu feluri mai pretenţioase. Oricum, e locul de întâlnire cel mai căutat şi, în consecinţă, a servit ca temă pictorilor din toate timpurile.
Evident, oamenii artei au căutat pitorescul, iar prezenţa umană este adesea spectaculară. Localul este uneori simplu, păstrând esenţa în atmosfera, sau atenţia este focalizată asupra unui personaj, pe chipul său citindu-se grijile sau frământările. Alteori pe masă apare păharul cu alcool, deşi vederea este centrată pe om. Şi cofetăria se transformă în bar sau cârciumă. O dovadă în plus că arta atinge toate aspectele existenţei. Fiecare artist a înfăţişat altfel localul, potrivit experienţei sale, concepţiei, stilului… Subiectul lucrărilor este parte din lumea din jur, legat uneori de o anume mentalitate şi sfidând eventual convenţiile. Unele lucrări pun accentul pe poezia vizuală, altele au o poziţie ambiguă sau, dimpotrivă, se identifică cu eroii naraţiunii.
Celebră este pânză lui Paul Cezanne cu jucătorii de cărţi. Locul acţiunii este fără îndoială un local. Constantin Piliuţă, care era un obişnuit al acestor locuri, a surprins nu o dată prezenţa unor oameni necăjiţi, gata să-şi înece obida în băutură. Robert Falk se concentraza portretistic pe personajul sau, care pare să aştepte ceva ce nu mai vine. Iosif Iser preferă exoticul din cafenelele turceşti din Dobrogia, Dumitru Ghiaţă surprinde oamenii de la ţară în ipostaze asemănătoare.
În sfârşit, pictoriţa Liana Saxone-Horodi găseşte motiv de bună inspiraţie la o cofetărie din Ierusalim, la Ein Kerem, sau din Braşov în România. Avi Schwartz surprinde jucătorii de table cu care aproape se identifică în micile locante populare din Iaffo.