Spre sfârsitul secolului XVIII, în anul 1872, un tânar inginer de mine, de origine belgiana – Georges Nagelmackers, nascut în anul 1845, a efectuat la vârsta de 27 ani o calatorie în Statele Unite unde fiind impresionat si inspirat de reteaua feroviara americana foarte întinsa precum si de \”îndraznetele\” si elegantele vagoane ale trenului numit PULLMAN, s-a hotarât si a început sa concretizeze viziunea personala a /trenului viitorului/, care nu vor fi numai extrem de confotabile si luxoase, dar care va trece frontierele tuturor tarilor înglobând ansamblul Continentului european. Viziunea lui Nagelmackers a devenit mai târziu renumitul ORIENT-EXPRESS.
Orient-Express a fost inaugurat la Paris în ziua de 4 Octombrie 1883, destinat sa faca legatura între Paris si Istanbul, trecând prin München, Viena si Belgrad în trei zile pentru a parcurge distanta de 3.186 kilometri. Acest tren, cel mai luxos din Europa era echipat cu vagoane de dormit (vagons-lits), vagon salon-bar, restaurant cu preparate gastronomice de înalta gama, bauturi costisitoare, precum si o muzica adecuata executata la un piano-bar. Se stie prea bine, ca acest ORIENT-EXPRESS a inspirat numerosi scriitori ai timpului, precum Aghata Christi, Paul Morand si Paul Valery.
În anul 1870 a fost publicata o prima brosura intitulata Proiect de instalare a vagons-lits pe caile ferate ale Continentului european/. Inaugurarea Orient-Express a constituit în anul 1883, începutul unei legende. Dar, în mai putin de zece ani, Orient-Express a devenit mijlocul de transport cel mai rapid si cel mai luxos din lume. Interiorul vagoanelor erau diferite între ele, numeroase gari moderne si hoteluri foarte mari de lux s-au construit de-a lungul acestui traseu. Capetele încoronate ale Europei, prim ministri, oameni de afaceri, bancherii cei mai bogati ai timpului, nu ezitau sa plateasca sume considerabile pentru a profita de confort si de rapiditatea acestui tren.
Prima Regina a României, Elisabeta, sotia primului rege Carol I, renumita si ca poeta cu pseudonimul Carmen Sylva, insista Ea însasi sa citeasca poemele sale distinsilor pasageri, care se opreau si la Bucuresti, în gara regala de la Baneasa sau în gara regala de la Sinaia. Regele Ferdinand al Bulgariei, fascinat si el de Orient-Express, oprea deseori trenul la Sofia, pentru a se urca în el îmbracându-se în uniforma de conductor, conducând trenul de-a lungul tarii. Legenda spune ca un mare numar dintre pasageri care se aflau în tren, s-au plâns companiei Orient-Express, astfel ca diplomatii s-au grabit sa aminteasca regelui cu „gentilete” ca – „trenul nu este o jucarie personala”…
G.Nagelmackers, considerat „tatal Orient-Express” în Europa, a dorit de la început sa fie „trenul Europei” pentru a uni Estul cu Vestul Europei, respectiv traiectul fiind destinat sa ralieze capitalele Europei si ale Orientului Mijlociu. dar realitatile europeene ale celui de-al XX-lea secol, Primul Razboi Mondial si revolutiile, au pus în umbra idealurile autorului, Orient-Express-ul devenind în centrul politicii europene un adevarat subiect de controverse, multe vagoane devenind adevarate „bordele”, iar altele transportând trupe. Revolutia ruseasca din 1917 duce la caderea Imperiului rus, iar noul guvern bolsevic sub conducerea lui Stalin dorind sa continue utilizarea vagoanelor Orient-Express în scopul negocierilor pentru asigurarea transporturului demnitarilor partidului comunist.
Dupa multe întâmplari neplacute survenite în urma Primului razboi mondial, în seara de 12 Septembrie 1931, Orient-Express plecând din Budapesta spre Paris, dar, la câtiva kilometri dupa ce a parasit gara din Budapesta, o bomba a explodat în timp ce trenul traversa un viaduct, astfel ca locomotiva si noua vagoane au cazut într-un râusor. Ca prin minune, un singur vagon a fost distrus, iar cinci vagoane au ramas pe pod, evitându-se astfel o si mai mare tragedie.
În anul 1940, regele României Carol II abdicând si fugind din tara cu Elena Lupescu, a ales Orient-Express.
Invazia Frantei de catre Hitler pune capat liniei obisnuite a Orient-Express – Limoge-Istanbul, luxoasele vagoane fiind din nou puse la dispozitia bordelurilor si diverselor transporturi de razboi.
Universul magic al Orient-Express-ului se prabuseste dupa cel de-al doilea Razboi mondial, prin ocupatia de catre Stalin a Europei Centrale si de Est.
Dar, în urma Marilor evenimente din 1989, la sfârsitul „razboiului rece”, s-a intrat în faza restaurarii originale a Orient-Express, datorita marilor artizani europeni care s-au adunat pentru restaurarea vagoanelor, rezultatul fiind remarcabil. Aspectul vagoanelor a ramas identic celor din trecut, serviciul si uniformele idem, deosebirea în prezent fata de trecut, consistând numai din punctul de vedere al pasagerilor, care nu mai sunt magnatii otomani si familiile regale europene din „Belle Époque” – ci conceptorii logicielelor si antreprenorilor internetului, precum si noii capitalisti ai Europei de Est, neexcluzând oamenii de mijloc, dar cu venituri consistente, care-si pot permite luxul într-un asemenea „Voyage de rêve”… imaginile pot demonstra.
BON VOYAGE !