După mai bine de douăzeci de ani de la despărţirea noastră formală de comunism, un observator familiarizat cu democraţia vest-europeană, dar neştiutor într-ale politicii româneşti, s-ar putea declara relativ satisfăcut, privind de la distanţă către viaţa noastră politică. Avem alegeri, succesiune la putere, coaliţii, ideologii politice dintre cele mai diverse reprezentate în Parlament. Desigur, mai sunt multe de făcut, dar direcţia, tendinţa pare a fi una bună. Abia după ce acelaşi observator va privi cu atenţie reacţiile diverse ale partidelor politice româneşti, prin membrii lor, ar constata o bizarerie: că, la noi, liberalii nu sunt liberali, conservatorii nu sunt conservatori, social-democraţii nu sunt social-democraţi. Doctrinele sunt un moft, poate veţi spune. De ce ar fi ele importante?! O ţară se guvernează cu măsuri economice, un guvern se judecă în funcţie de capacitatea lui de a păstra indicatorii macro-economici şi de a asigura o oarecare bunăstare materială cetăţenilor. Văzută aşa problema, ar trebui să punem punct oricărei discuţii despre doctrine.
Numai că, aici, mult mai multe sunt în joc. Bunăoară, s-ar putea redeschide discuţia apetenţei societăţii româneşti pentru mimetism, pentru acomodarea formelor şi ignorarea faptului că ele trebuie umplute cu un conţinut care să le acopere coerent. În această cheie cred că trebuie citită declaraţia lui Puiu Haşotti, politician calificat liberal la locul de muncă, cum că homosexualitatea e o boală care, pe cale de consecinţă, poate fi şi trebuie tratată. Faptul că nu se sfieşte să o şi declare dovedeşte, poate, că personajul nostru nu se teme de ridicol sau că nu prea pune preţ pe imaginea sa de om inteligent. Vina domniei sale este, însă, una singură şi se numeşte ignoranţă. A afirma că albul e negru şi negrul e alb e, câteodată, nu o chestiune de opinie, nu o declaraţie politică, cum părem a crede, ci, după toate definiţiile imaginabile ale termenului, prostie în stare pură.
Dar problema nu e a lui Puiu Haşotti. Declaraţia domniei-sale indică, aşa cum ziceam, doar un soi de limitare intelectuală, un refugiu al inteligenţei undeva în cavernele gândirii preiluministe. Marea, reala problemă e lipsa de reacţie generalizată la o astfel de declaraţie. Abia atunci personajul Puiu Haşotti devine, dintr-un individ izolat în singurătatea propriei sale obtuzităţi, un tip reprezentativ. Şi acum ne întoarcem la doctrine. Dacă, la noi, doctrinele nu ar fi simple etichete, am vedea cu toţii inadecvarea dintre structura politică la care Puiu Haşotti e afiliat (Partidul Naţional Liberal) şi modul în care gândeşte şi se exprimă domnia-sa.
Convertiţi la valori europene peste noapte, haşotti-i zilelor noastre nu petrec prea mult timp citind rapoarte medicale, de exemplu. Dacă ar face-o, ar constata că problema homosexualităţii ca boală a fost demult rezolvată. În termeni cât se poate de… ştiinţifici. Enormitatea afirmaţiei echivalează cu a susţine, în plin secol XXI, că Pământul e plat, că Soarele se învârte în jurul Terrei sau că gravitaţia e creaţie divină. Însă, odată în plus, aici îngrijorătoare nu e capacitatea intelectuală a domnului Haşotti, blocată undeva la nivelul sfârşitului de secol XIX, ci faptul că paradigma în care domnia-sa gândeşte nu e una care-i aparţine în exclusivitate şi, mai ales, nu e una care poate fi redusă la o simplă declaraţie privind homosexualitatea. Departe de ochii presei, ne putem imagina discursul a zeci de haşotti-i buimăciţi, confuzi, sfâşiaţi de contradicţia între orele de marxism care le-au marcat maturitatea intelectuală şi valorile pe care Europa le cultivă astăzi.
Oprindu-ne aici, încă nu avem cu claritate în faţa ochilor întreaga imagine. Dezvoltarea logică a ideii e că diferenţa dintre etichetă şi consistenţa produsului e nepermis de mare în societatea românească. De unde vine discrepanţa, care e mecanismul care ne face să acceptăm forme, negândindu-ne nici măcar un moment că ele implică şi asumare de conţinuturi?!Toate aceste caractere ce populează viaţa noastră publică sunt produsul unor tensiuni cu mult mai mari, răspândite în întreaga societate românească contemporană. E o tensiune pe care a simţit-o Maiorescu, pe care a simţit-o Lovinescu, pe care o simte Boia: în abisurile a ceea ce suntem noi astăzi, cultural, se confruntă doi părinţi fondatori ai mentalului nostru colectiv: Orientul şi Occidentul. Şi-au închipuit unii că trecerea de la moda şalvarilor la cea a vestimentaţiei franţuzeşti, că ieşirea din comunism şi aderarea la Uniunea Europeană vor fi suficiente pentru a limita proporţiile acestei confruntări. Alţii şi-au imaginat (Mircea Eliade, printre ei) că românii pot acomoda Orientul şi Occidentul, într-o sinteză unică la nivel european. Se pare că, din diferite motive, şi unii şi ceilalţi s-au înşelat. Modelul cultural occidental e, în liniile lui de forţă, incompatibil cu modelul oriental-balcanic. În cazul nostru, ecuaţia se complică şi mai mult, căci apariţia comunismului a prelungit starea de boală care a permis ca haşoti-i de astăzi să deţină funcţii de reprezentare în stat. Senzaţia e că izolaţionismul deceniilor de comunism se transferă acum, în alte condiţii, în contemporaneitate.
Confruntarea reală nu e între un individ ridicol ce susţine că homosexualitatea e o boală şi unul care ştie că problema nu se mai pune în aceşti termeni de vreo sută de ani. Confruntarea esenţială e între două modele comportamentale eminamente incompatibile. Există o obsesie românească a originalităţii cu orice preţ. Până şi Iluminismul nostru este original, venit pe filiere germane, susţinut ca argument politic de iozefinism. Aproape că e un motiv de mândrie astăzi că Şcoala Ardeleană e singura grupare care se revendică din Iluminism şi care nu numai că nu dezvoltă anticlericalismul, dar evoluează în interiorul paradigmei clericale. Fără a nega importanţa covârşitoare a iluminiştilor ardeleni, e bine de observat, ca studiu de caz, cum o mişcare culturală europeană, ajunsă pe meleaguri româneşti, se transformă în chiar esenţa ei. Această pervertire a conceptelor (ilustrată aici doar printr-un minor exemplu) pe care încercăm cu disperare să le umplem cu forme aşa-zis specific naţionale, cred că e adevărata problemă. Suntem europeni astăzi, şi nu puţini o declară public, nu pentru că neapărat, axiologic, credem în valorile europene. Suntem europeni pentru că nu am avut de ales. Şi nu de ieri de azi. Opţiunea noastră pentru cultura europeană a fost, fie politică, fie resentimentară, fie pragmatică. În vreme ce Europa a creat, în spatele conceptelor, un model de comportament, noi lucrăm cu aceleaşi concepte, puse în practică şi înţelese cu mintea Omului Nou comunist (specie pe care domnul Puiu Haşotti o reprezintă cu mândrie). Şi ne mirăm perpetuu că nu avem rezultate…
Soluţia e la îndemână. E o soluţie nu pentru haşotti-i deja prea obtuzi pentru a mai avea curiozităţi intelectuale, ci pentru cei care doresc să înţeleagă înainte de vorbi. Tot ceea ce trebuie să facem este să ne uităm în jur. Să lăsăm privitul în pământ sau în imediata proximitate şi să scrutăm puţin orizontul. Nu cu veşnicul complex al inferiorului care, tocmai de aceea, se simte superior, ci cu acea curiozitate care deschide minţi, tocmai pentru că nu porneşte de la presupoziţii şi stereotipii. Încercaţi un exerciţiu mental: scoateţi în afara istoriei umanităţii pe toţi aceia care, homosexuali fiind, sunt, în concepţia haşotti-lor, bolnavi. Veţi vedea câte le datorăm şi veţi vedea, mai ales, că lumea, aşa cum arată ea, e definită de contribuţiile celor care, la un moment sau altul în istorie, au fost consideraţi marginali. Dacă nu ne cultivăm cu grijă marginalii, România va fi populată de perpetuu de specii anacronice de haşotti care îşi imaginează că trăiesc în lumea de dinainte de Marea Glaciaţiune.
Ce este, în definitiv, un marginal? Nimic altceva decât un individ care, într-un fel sau altul, într-un anume moment istoric, gândeşte sau se comportă altfel decât majoritatea. Şi tot ce avem astăzi mai de preţ, tot ceea ce e loc comun în civilizaţia noastră, începând cu telefonul la care domnul Haşotti vorbeşte pe bani publici, cu maşina în care domnia sa e transportat zilnic de la şi spre locul de muncă şi terminând cu sistemul democratic în interiorul căruia acelaşi domn a ajuns până la rangul de Ministru este rodul exclusiv al celor care, la un moment dat, au gândit ori s-au comportat altfel.
–„Dacă nu ne cultivăm cu grijă marginalii..”
Marginalitatea in sine nu e o virtute. De exemplu, criminalii constituie in orice societate o categorie periferica, minoritara, marginala, iar -e vident – cultivarea lor nu poate fi un scop. Dmpotriva este de dorit eliminarea/reducerea numarului acestor marginali pe cat posibil.
Altfel spus, nici marginalitatea (si nici ‘centralitatea’ dealtfel) nu sunt categorii pentru judecati morale. In mod necesar, statistic, oamenii de geniu sau de ablititati fizice exceptionale constituie un fenomen marginal, ca si retardatii mental si handicapatii dealfel. Aprecierea lor sociala diferita nu decurge din caracterul lor marginal.
In general, orice societate are un set de norme, de valori, dupa care judeca comportamentele si performantele.
Homosexualii au dreptul la comportamentul lor, la libertatea sa se comporte cum considera. Poti sa ai ca hobby sa te tai cu lama, chiar sa te sinucizi daca asta vrei – e dreptul tau – dar nu poti sa te astepti, nu poti sa pretinzi societatii sa considere asemenea comportamente „patologice” ca fiind valori, ca fiind modele de comportament.
Respingerea propagandei homosexuale (reactii gen Hasotti) fac parte din mecanismele de aparare a societatii, de aparare a valorilor ce ii asigura „sanatatea” (i.e. existenta).
Cu speranța că redactorii publicației ACUM.tv nu se supără pe mine, nu cred că acest text merita statutul de articol de fond al acestui număr. Să nu se supere pe mine nici autorul, îl rog frumos. Cred că avem probleme (mult) mai importante de dezbătut decît părerea dlui Hașotti despre homosexuali. Dl Hașotti este politician și ia voturi (mult) mai multe cu o asemenea atitudine decît cu atitudinea autorului acestui text. Aceleași voturi le-ar căpăta dl Hașotti sau orice alt domn ori orice altă doamnă politician și în SUA și în Franța și în Germania…
Supraeavluând cu o distincţie minimă „marginalii”, ţinem, absolut, la o evoluţie forţată de tip westic, a cărei criză financiară, morală şi socială, este de o evidenţă dureroasă. „Căsătoria homosexuală”, un eşantion cu care socialiştii francezi se pretează la un diversionism ridicol. Ţara arede şi Hollande, „preşedintele normal” , îşi piaptănă calviţia…
Ni se dă exemplu evoluţia societetăţii Olandeze unde prostituatele se vând în vitrină, haşişul în magazin, libertinajul deţinând recorduri unice. O astfel de societate nu-i trebuie unei Românii, gata de orice exces, gustul imitaţiei constituind o formă de cultură ancestrală. De ce au nevoie homosexualii de căsătorie, rezervată cuplului mixt, când nici o libertate nu le mai este interzisă?
Mai ales că nu-i vorba de o patologie, cum se credea odinioară…?
Domnule Ion Ionescu,
Am explicat ce inteleg prin marginal, in sensul celor dezbatute in text. Observati, de altfel, ca am folosit italice, ceea ce, printre altele, indica si faptul ca termenul e folosit intr-un anume context.
Cat despre criminali, sper ca nu faceti paralela intre ei si homosexuali. Ar fi tot atat de ridicol ca declaratia domnului Hasotti. Daca nu, nu vad legatura…
Aici problema nu este daca societatea se apara sau nu. Va reamintesc respectuos ca societatea nu sunt nici eu si nici dvs., ci cu totii reprezentam societatea. Inclusiv homosexualii fac parte din aceasta societate. Asadar, cine se apara impotriva cui?
Nu uitati, insa, fondul problemei. A declara ca homosexualitatea e o boala e, pur si simplu, aberant. Reactiile gen Hasotti nu raspund in niciun fel »propagandei homosexuale». Orice minoritate in orice tara normala are dreptul de a face lobby si de a cere drepturi atunci cand considera ca nu le are. De aici se pornesc discutii rationale, cu argumente pro si contra. Cam asta e traseul firesc.
Nu pomeniti, totusi, nimic despre compatibilitatea dintre declaratiile lui Puiu Hasotti si liberalism. Sa inteleg ca fractura aceasta nu e deloc deranjanta?
Domnule Ivancu, dacă aveți curajul să scrieți despre lucruri așa de dificile, atunci mă văd obligat să vă atrag atenția asupra unor chestiuni nu foarte complicate.
Doctrina liberală europeană este, la ora actuală, extrem de pestriță, de la stînga (tradițională, de tip socialist) la dreapta (tot tradițională). PNL este, în măsura în care în România mai sînt valabile doctrinele tradiționale (în contextul în care mai sînt valabile în general) un partid de centru-dreapta, uneori de dreapta moderată, mai ales că acum încorporează și elemente din fostul PNȚ-CD intrat în neant prin valurile istoriei (nu intru în detalii).
Dv. analizați o declarația a lui Puiu Hașotti fără să dați detalii unde și în ce context a spus acest lucru, detaliu important într-o analiză minimal serioasă. Afirmațiile, presupunînd că ar fi fost cum spuneți, sînt firești în România, dl Hașotti candidează într-o țară cu multe inflexiuni tradiționaliste, cu elemente de naționalism, unde 50 % din electorat trăiește în mediu rural și în localități de mentalitate rurală.
Sigur, putea evita subiectul, dacă nu l-a evitat, presupun că a făcut declarația într-un anume context, de aceea așteptam detalii (vă dați seama că nu stau toată ziua la tembelizor ca să ghicesc ce declarația analizați, cînd a fost făcut și în ce context). Dacă în campanie ori în precampanie, e firesc, doar dl Hașotti trăiește prin voturi, nu cumva credeți că le ia făcînd declarații să sprijină homexualitatea?!
Pe ansamblu, cred că avem teme mult mai importante de discutat, de dezbătut decît afirmația dlui Hașotti. Dacă, totuși, propuneți să o facem, dați măcar niște detalii, adesea detaliile sînt mai importante decît ansamblul.
@Carmen
Ţara arde şi Hollande, “preşedintele normal” , îşi piaptănă calviţia…
Franta se mobilizeaza politic. Greu – majoritatile totdeauna se mobilizeaza mai greu – dar se mobilizeaza pana la urma. Au iesit deja in strada 1.4 milioane pe 25 martie si acum e programat un al doilea mega-miting pe 26 mai.
E important, e un fel de „incalzire” pentru ca va sa vina.
—
http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/france/10007604/France-split-over-Francois-Hollandes-divisive-gay-marriage-bill.html
—
Tot dlui Ivancu o întrebare: îmi puteți menționa un singur politician român care, în ultimii 23 de ani, a făcut vreo declarația favorabilă homosexualității? Eu nu țin minte…
A fost, la un moment dat, o inițiativă a PD-ului pt așa-numita legalizare a prostituției, de fapt, mai corect, pt neîncriminarea prostituției ca și pt neîncriminarea (nu legalizarea) eutanasiei. Aceasta din urmă, de ex., mi se pare o temă mult mai serioasă, mult mai gravă și mult mai urgentă decît tema abordată de dv.
Olanda a făcut pionierat legislativ în domenii sensibile precum consumul de droguri, prostituția și homosexualitatea, nu sînt expert în domeniu și nu mă încumet să analizez rezultatele, cel puțin nu așa de tranșant cum faceți dv. pornind de la un foarte vag context hașottian. Dacă e să discutăm, haideți să discutăm asemenea teme la modul serios.
@Sorin Paliga
> Cred că avem probleme (mult) mai importante de dezbătut decît …
Pe ACUM este loc destul pentru toate problemele; vă asigur că nu refuzăm articole pe teme importante pentru a plasa unele pe teme mai puţin importante…
ACUM publică materialele pe care le primeşte de la cititori; nu are un colectiv redacţional cu priorităţi şi sarcini prestabilite în domeniul tematicii.
Pe scurt: dragi cititori, nu vă lamentaţi că nu găsiţi aici reflectată tema X sau Y, ci scrieţi 🙂
Diagnostic corect, articol necesar si bine scris. Excelenta descrierea simptomului si excursul cultural-istoric intru decelarea unei boli ce persista cel putin de la Scoala Ardeleana încoace. Adevaruri care, chiar dacă au mai fost exprimate de atâtea ori înainte, se impun a fi repetate cu aceeași tenacitate cu care si obscurantismul își proclama tezele.
Nu mă lamentez, dar cred că discuția de la linkul http://www.acum.tv/articol/64746/#comment-36148
era suficientă.
Da, voi scrie, dar nu imediat, despre eutanasie, mi se pare o temă serioasă, gravă, urgentă. Și despre pedeapsa capitală v. erorile judiciare. Abordări „umaniste”, nu strict juridice. La urma urmelor, legile se fac de și pentru oameni.
Doamna Carmen Sucaciu,
Asa cum spuneam, homosexualii sunt parte a societatii romanesti si au dreptul sa militeze pentru ceea ce ei considera necesar, daca o fac cu respectarea legii. Drepturile lor nu sunt in niciun caz mai mici decat ale oricarui cetatean al statului. Aici e vorba despre o declaratie a unui politician liberal care e departe de a fi una accidentala si care se bazeaza pe prejudecati de secol XIX.
Modelul vestic despre care vorbiti a fost asumat de Romania ca stat la momentul aderarii la UE.
@Ovidiu Ivancu..”au dreptul sa militeze pentru ceea ce ei considera necesar”
Dupa cum si restul societatii are dreptul sa le respinga definitiile (respectiv „drepturile” pe care unele grupuri le pretind ca fiind drepturi).
Asta, d-le Ivancu, nu pareti sa intelegeti, sunteti prea angajat ideologic.
„Modelul vestic ..” nu e nici el batut in cuie. Idei ce se dovedesc gresite, care fac mai mult rau decat bine, sunt re-evaluate si chiar abandonate. Vezi, de exemplu, abandonare ideologiei multiculturalismului rand pe rand de Merkel, Cameron, si Sarkozy.
@Daniel Onaca. Ce are de-a face Școala Ardeleană cu textul ăsta??? Ori cu subiectul ăsta??!! Dv. știți ce a fost și ce a însemnat Școala Ardeleană în istoria și în cultura românilor? Serios, nu pun întrebarea retoric.
„Vina” de a alege articolul lui Ovidiu ca articol principal al editiei imi apartine.
Am sperat sa nu fiu singurul care observa semnificatia mult mai grava a tacerii si lipsei de reactie a societatii la afirmatiile aberante ale acestui domn Hasotti decat afirmatiile in sine.
D-l Hasotti poate sa aiba ce parere doreste si sa si-o exprime in modul in care considera ca poate obtine cele mai multe voturi. In acest sens nu are decat inclusiv sa contrazica rezultate stiintifice mai recente sau sa descrie Pamantul ca fiind plat daca majoritatea populatiei care il voteaza are o cultura dintr-o epoca de dinaintea lui Magellan.
Insa presa, care nu traieste din voturi, intelectualii formatori de opinie care pretind ca gandesc independent si alti oameni politici de alte culori, sunete si jocuri de lumini si fum, ar fi putut spune ceva. Preferand sa taca in marea lor majoritate, au dat raspunsul „de turnesol” la provocarea debitata de acest domn: sunt de acord cu el sau complici la o minciuna – cam tot acolo.
1. Constatarea dlui Ivancu referitoare la lipsa totala a intelegerii conceptelor de stanga si dreapta in politica romaneasca (si cea din RM) este un lucru perfect adevarat. Nici dupa peste doua decenii de la asasinarea lui Ceausescu nu au pus mana pe carte politicienii romani sa incerce macar sa inteleaga notiunile. Pot da numeroase exemple, in care ce cred politicienii romani ca este „de dreapta” ce este „de stanga” si invers.
2 @Paliga „Cred că avem probleme (mult) mai importante de dezbătut decît părerea dlui Hașotti despre homosexuali.”
Acest citat homofob se poate aplica la oricine si orice (trece cu mult dincolo de problematica orientarii sexuale, care este extrem de prost inteleasa pe teritoriul Romaniei). Inteleg foarte bine motivul pentru care aceasta prostie manifesta vine de la domnul Paliga. Dansul a incercat si in trecut sa inchida gura celor care observa o problema, mai ales daca mentalitatea dumisale este alta (din lipsa de cultura). De ce nu consulti dle Paliga situri cu caracter stiintific? Sau macar cu caracter neutru, ne-religios?
Fraza face parte din aceeasi categorie cu altele similare obtinute mutatis mutandis: „Cred că avem probleme (mult) mai importante de dezbătut decît părerea dlui Ion Coja despre evrei.” Oricine poate observa homofobia dumisale, care este echivalenta cu orice alta „fobie”. Inclusiv cu cea referitoare la evrei.
Il asigur pe acest domn Paliga ca in societatile civilizate „parerea despre (si atitudinea fata de) minoritatile de orice fel” este in ziua de azi un barometru al gradului de civilizatie.
3. Lasand la o parte faptul ca ura fata de homosexuali pare a fi quasi-unanima in Romania si pe acest site, lucru confirmat chiar si de dl Paliga „Tot dlui Ivancu o întrebare: îmi puteți menționa un singur politician român care, în ultimii 23 de ani, a făcut vreo declarația favorabilă homosexualității? Eu nu țin minte… A fost, la un moment dat, o inițiativă a PD-ului pt așa-numita legalizare a prostituției…”,razbate si faptul ca acesti homofobi incurca notiunile. Cum face dl Paliga care crede ca orientarea sexuala este in aceeasi oala cu comportamentul sexual si deci cu prostitutia.
Acest incident imi aminteste de o intamplare dintr-un camin studentesc de fete, unde, cum mi s-a povestit, o studenta avea capul plin de paduchi. Ca sa nu o jigneasca, toate colegele ei au stabilit o zi cand „sa ne spalam toate cu petrol ca sa nu facem paduchi. Au participat toate studentele cu exceptia celei care avea paduchi.
Domnule Paliga, cea mai mare nevoie de a-ti clarifica notiunile…o ai chiar dumneata. Nu altii.
Domnule Ion Ionescu,
Niciun model cultural nu ramane incremenit. Evident ca si modelul vestic se afla in plina schimbare si nu-mi aduc aminte sa fi spus ca el e „batut in cuie”. Atata doar ca in ceea ce priveste homosexualitatea si toleranta fata de minoritatile sexuale, acest model are anumite constante.
Cat despre multiculturalism, el nu e un concept exclusiv politic, deci supravietuieste, nu numai in spatiul european, in pofida liderilor politici, oricare ar fi numele lor.
@Anton Constantinescu. Faceți o serie de afirmații neadevărate, ca să nu spun aiurea, eu fiind mai slobod la gură.
1. „Acest citat homofob…”. Îmi puteți exemplifica, rog frumos, ce e homofob aici? Un cuvințel, două…
2. „Dansul a incercat si in trecut sa inchida gura celor care observa o problema,” Limbaj violent. rog a-mi face link la vorbele mele care „închid gura…”
3. „ mai ales daca mentalitatea dumisale este alta (din lipsa de cultura)” Aici, monșer, mă enervezi. Îmi poți spune, rog frumos, ce aparat de măsură al culturii mele ai?
4. „Il asigur pe acest domn Paliga ca in societatile civilizate “parerea despre (si atitudinea fata de) minoritatile de orice fel” este in ziua de azi un barometru al gradului de civilizatie.” Ia spune-mi și mie, acest domn Anton Constantinescu, cum e cu barometrul ăsta în lumea civilizată, față de a mea, primitivă.
5. „Fraza face parte din aceeasi categorie cu altele similare obtinute mutatis mutandis: “Cred că avem probleme (mult) mai importante de dezbătut decît părerea dlui Ion Coja despre evrei.”” Serios, stimabile? Mai rămînea să-mi spui că sînt antisemit și terminai ziua glorios.
Uite ce e, stimate și stimabile domn, ori ești capabil de dialog civilizat și de citate corecte, pe temă, ori închei discuțiunea cu mata. Nu de alta, dar am și alte treburi decît să descîlcesc întortocheata și nicicum curata dumitale gîndire.
@Ion Ionescu:
„Marginalitatea in sine nu e o virtute. De exemplu, criminalii constituie in orice societate o categorie periferica, minoritara, marginala, iar -e vident – cultivarea lor nu poate fi un scop. Dmpotriva este de dorit eliminarea/reducerea numarului acestor marginali pe cat posibil.”
Mai jos afirmati ca si geniile sunt „marginali”. O consecinta logica, nu?
Dar atunci nu am inteles: este oare de datoria noastra sa „eliminam/reducem” si numarul acestor marginali?
Cui prodest?
Logica va da peste cap, domnule. In loc sa recunoasteti ca nu aveti nici cea mai mica ideie despre orientarea sexuala in general (incluzand-o pe cea heterosexuala!), faceti filozofia chibritului.
@Carmen Sucaciu
„Supraeavluând cu o distincţie minimă “marginalii”, ţinem, absolut, la o evoluţie forţată de tip westic, a cărei criză financiară, morală şi socială, este de o evidenţă dureroasă”
Ma bucur stimata doamna ca am mai gasit pe cineva, pe langa presedintele rus Putin, care sa sustina faptul ca „westul” este intr-o criza financiara, morala si sociala, in opozitie cu estul care, evident din spusele dvs, nu este in nici o criza, fiind doar inglodat in mizerie si deseori traind sub limitele cele mai de jos ale saraciei.
Am doar o intrebare: de ce nu considerati ca ar fi mai bine pt dvs sa parasiti „westul” aflat in putrefactie capitalista si sa va stabiliti in mirobolanta…Siberie? Nu ar fi mai logic sa faceti asta?
@Ion Ionescu
„@Ovidiu Ivancu..”au dreptul sa militeze pentru ceea ce ei considera necesar”
Dupa cum si restul societatii are dreptul sa le respinga definitiile (respectiv “drepturile” pe care unele grupuri le pretind ca fiind drepturi).
Asta, d-le Ivancu, nu pareti sa intelegeti, sunteti prea angajat ideologic.”
Dle Ion Ionescu, vad ca dta nici nu-ti dai seama cine bate campii aici. Formularea dtale, dle Ionescu, „“drepturile” pe care unele grupuri le pretind ca fiind drepturi).” este demna de premiul Nobel.
De aici rezulta o profunda in cazul dtale o cumplita neintelegere a insasi notiunii de democratie. Dta nu intelegi de loc faptul ca pana si in situatia in care imensa majoritate a unei societati vrea, de exemplu, sa te spanzure pe dumneata pentru vreun motiv sau altul, exista ceva deasupra votului unanim: CONSTITUTIA BAT-O VINA!
Cand constitutia unui stat spune ca „toti oamenii au drepturi egale”, nu poate nimeni sa-ti calce in picioare dreptul dumitale sau al vreunei minoritati.
„Niciun model cultural nu ramane incremenit.”
Ma bucur ca suntem (partial) de acord, d-le Ivancu, chiar daca vedem lucrurile evoluand in diectii diferite.
Europa va evolua, va depasi si aceasta faza de „political correctness”, de obsesie cu „alteritatea” si minoritatile de tot felul.
O va depasi la fel cum a abandonat si alte utopii, alte incercari de inginerie sociala.
@Anton Constantinescu
Citez din puțul gîndirii dumitale: „Am doar o intrebare: de ce nu considerati ca ar fi mai bine pt dvs sa parasiti “westul” aflat in putrefactie capitalista si sa va stabiliti in mirobolanta…Siberie? Nu ar fi mai logic sa faceti asta?”
Ai logica unui […] care a învățat latina, stimabile. În afară de faptul că jignești cu pathos, ai și mintea încîlcită în clișee. Vestul nu se opune Siberiei, deoarece Japonia nu se opune Franței. Eu nu am fost în Siberia, dar aș dori să mă duc acolo, se vorbesc limbi arhaice, care reflectă mentalități de acum mii de ani.
Ai căpătat obiceiul de a jigni, fără a primi și replica. Îți recomand, cuviincios, să te potolești și să folosești argumentele unui om educat, nu ale unui primitiv cu pretenții.
Moderator (A.L.): am dat drumul la acest comentariu ca un „drept de răspuns” la un comentariu nereglementar iniţial al lui Anton. Comentariile care nu respectă Regulamentul vor fi trunchiate sau şterse. Şi vă rog să nu recidivaţi.
Articolul d-lui Ivancu este ca de obicei, foarte interesant, în special după ce ne-am familiarizat, din «Jurnalul indian», cu modul în care percepe dumnealui «civilizația europeană» văzută de departe. De aproape, se văd mai bine diferențele între est și vest, nord și sud, faptul că în estul Europei au fost menținute și conservate mai bine vechile mentalități.
Privind și mai în detaliu, mentalitățile din România au trăsături specifice, deosebite chiar față de cele ale vecinilor, reflectate foarte bine în diferite zicale: «zi ca ei și fă ca tine», «fă-te frate cu dracu’, până treci puntea», «capul plecat, sabia nu-l taie», etc. Toate acestea presupun,după părerea mea, nu mimetismul, cum crede autorul articolului, ci un comportament ipocrit, ca singură posibilitate de apărare împotriva oricărei agresiuni asupra modului de gândire strămoșesc, de supraviețuire.
În concluzie, nu cred că este vorba de «forme fără fond», ci de un conținut atât de puternic, încât trebuie mascat. Iar mascarea se face cel mai adesea pe principiul primitiv al slugarnicului ridicol, atât de bine definit de Caragiale: «pupă-l în bot și papă-i tot». În acest mod s-a supravieţuit chiar și în perioada regimului comunist, în care au fost impuse diferite legi, dar niciodată acestea nu au fost asimilate ca valabile. Cred ca este o greşală să-i atribuim domnului Haşotti o educaţie comunistă; mai degrabă e una medievală.
Trebuie să fim de acord că mentalitățile se schimbă foarte greu. Nu sunt nici 12 ani de când art. 200 Cod Penal cu privire la relaţiile sexuale între persoane de același sex a fost abrogat printr-o Ordonanță de urgență, (pentru că Parlamentul României nu a fost în stare să-l abroge prin vot) aliniindu-se astfel reglementărilor europene. Nu suntem prea pretențioși ? Să-i cerem unui om care ieri vota din convingere acel articol 200, să-și schimbe atât de repede mentalitatea ? În cel mai bun caz, ar fi ipocrizie din partea lui. În acest sens, cred că d-l Hașotti a fost sincer (inteligența nu are-a face!).
Din observațiile mele de-a lungul a 60 de ani de viață, cred că nu greșesc dacă spun că o mentalitate nu poate fi schimbată în mai puțin de o generație și asta doar în condițiile în care noua generație va fi educată în spiritul noii mentalități, încă din primii ani de viață. Altfel, pot fi date legi care să-i oblige pe cetățeni să se conformeze reglementărilor europene, dar să avem degeaba pretenția ca ele să fie aplicate în mod real de autorităţile unui stat nefuncţional ca al nostru, necum să fie înțelese ca o îndreptare a unei legi greșite.
Biserica ortodoxă, susținută financiar de statul român are un rol esențial în păstrarea vechilor mentalități, într-o luptă continuă cu factorii de emancipare a societății, chiar cu prețul unor supralicitări ridicole, în disperarea de a nu-și pierde puterea asupra propriilor săi enoriași.
@Tania Iancu
–În acest mod s-a supravieţuit chiar și în perioada regimului comunist, în care au fost impuse diferite legi, dar niciodată acestea nu au fost asimilate ca valabile…”
Bun exemplu, d-na Iancu.
Ideologia comunista e un astfel de exemplu, de incercare de „inginerie sociala” esuata „big time”.
Esuata chiar in conditii de control social absolut, de dictatura ce a durat decenii.
Cu atat mai putin au sanse azi (in conditii de libertate relativa si de acces usor la informatie, la pareri/argumente contrare) asemenea ideologii artificiale (precum ‘corectitudinea politica’ si virtutile homosexualitatii) ce se incearca acum sa li se bage pe gat romanilor prin „decrete EU”.
Marturie stau studiile recente ce arata reproducerea (ba chiar amplificarea, cf. studiu Soros-2007) transgenerationala a ceea ce dvs. numiti mod de gandire (valori, norme) „stramosesc”.
Nu cred ca insa ca restul popoarelor europene sunt mai docile la indoctrinare, vezi si exemplul meu cu ideologia multiculturalismului. Dincolo de aparente, de comportament de conveninta (si de o elita academica liberal-socialista care chiar crede asemenea aiureli), mare parte a societatii respinge aceste idei (la nivelul profund-emotional), le accepta doar de „suprafata”.
D-le Sorin Paliga
1. Dacă ati fi citit articolul d-lui Ovidiu Ivancu, in întregime si nu pe sarite, ati fi găsit si sg. raspunsul la întrebarea Dvs., ce are Scoala Ardeleana cu subiectul in cauza?
2. Judecand după tonul ex catedra al celeilalte întrebări, ce știu eu despre insemnatatea Școlii Ardelene, sunt gata sa admit ca știu mai putine decât Dvs.
Comentariul meu privea insa LIMITELE acestei miscari, nu meritele ei incontestabile. Acele limite explica, in parte, si poziția conservatoare a BOR-ului de astăzi, si convingerile homofobe ale unor politicieni romani si indiferenta la enormitatile exprimate de ei, vadita de formatorii de opinie si atitudinea opaca la homosexualitate a cetățenilor unei tari in care se construiesc mai multe biserici decât scoli (in sec. al XXI-lea!) Iata legătura!
@ Anton Constantinescu.
Ca deobicei, dle Constantinescu, brodaţi dincolo de parametrii opiniunilor. În fine, nu merită oboseala amorsării unei discuţii contradictorii […]. De ce nu vă pronunţaţi într-un articol despre Putin sau despre Siberia, dle Constantinescu, presupunând probabil că Preşedintele Rus exilează şi congelează homosexualii în depărtatul nord?
După câte am înţeles, vizitând mai mult sau mai puţin frecvent România, puteţi pretinde că cineva vă agresează, verbal sau fizic, pentru orientarea dvs., sexuală? Desigur că nu! Aş zice chiar că libertatea pe planul acesta, este mult mai generoasă decât în vest. Vreau să spun că într-un timp record, experiemţele sexuale de tot tipul, tarifate sau nu, bat performanţe nebănuite, cu toată „veghea” bisericească asupra moravurilor.
@Tania Iancu
Dvs afirmati ca mentalitatile se schimba greu si aveti mare dreptate. Reamintesc ce a spus (cam crud, recunosc) un mare fizician, Max Plank (citat aproximativ, care respecta insa idea centrala):
„Ideile noi si corecte nu inving prin faptul ca ele conving generatia veche, ci prin faptul ca generatia veche pana la urma moare si este inlocuita de noua generatie care deja este convinsa de adevarul noilor idei”.
Daca in principiu este adevarat ca mentalitatile se schimba greu, pun intrebarea: de ce oare Romania este ultima tara din UE in aceasta privinta?
Mai ales ca Romania a fost printre primele 7 tari din lume care au renuntat la pedepsirea cu inchisoarea a homosexualilor?
Citez aici cartea despre istoria homofobiei scrisa de Byrne, cosiderata foarte serioasa de multi autori:
http://www.amazon.com/Homophobia-A-History-Byrne-Fone/dp/0312420307/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1366670109&sr=8-1&keywords=homophobia
Situatia a luat sfarsit prin aparitia Codului Penal al lui Carol al doilea, din anul 1937, considerat drept „fascizant” de istoricii straini (pentru cei romani nimic nu a fost fascist in Romania).
Din punctual de vedere al mentalitatii, suntem la distanta mare chiar si de unguri si polonezi, ca sa nu vorbesc de cehi si slovaci. Suntem pe acelasi plan cu Ucraina si Rusia.
Sigur ca inteleg bine rolul religiei. Altii poate nu-l inteleg.
Si nu este oare potrivit sa le recomand celor care acuza vestul (in aceasta privinta si in altele) sa mearga spre locul de unde „ne vine lumina”?
„Lumina vine de la rasarit”: stim asta.
@Ion Ionescu
> Cu atat mai putin au sanse azi … asemenea ideologii artificiale (precum … virtutile homosexualitatii)
Virtuţile… Adică superioritatea hetero- faţă de homosexualitate? N-am auzit de aşa o ideologie…
@Carmen Sucaciu
Spuneti „De ce nu vă pronunţaţi într-un articol despre Putin sau despre Siberia, dle Constantinescu, presupunând probabil că Preşedintele Rus exilează şi congelează homosexualii în depărtatul nord?”
Pentru ca stiu foarte bine ce face Putin. Am presupus ca dvs nu stiti, de vreme ce nu gasiti nici o calitate in „Occidentul putrezit”, fara sa observati ca in timp ce „westul” cum scrieti are calitati si defecte, prin opozitie, estul este dezastruos.
Iar defectele pe care dvs le gasiti „westului” nu sunt in nici un caz cele pe care le gasesc eu.
Alex, daca nici acest pasaj nu demonstreaza homofobia, atunci nu stiu ce intelegi tu prin homofobie. Lucrurile sunt foarte clare, ca si apartenenta majoritatii romanilor la conceptiile ortodoxo-musulmane despre morala.
” (precum ‘corectitudinea politica’ si virtutile homosexualitatii) ce se incearca acum sa li se bage pe gat romanilor prin “decrete EU.
Si nu numai homophobia ci si apartenenta „intelectualitatii romanesti” la o epoca apusa in lumea civilizata.
In riposte mea adresata homofobilor care se prezinta ei insisi prin asemenea replici, tot ce am scris era correct.
Da, Uniunea Europeana incearca „sa bage pe gatul romanilor ceva numit civilizatie” si incearca sa-i faca sa gandeasca la prejudecatile lor evidente. Noroc ca nu merge, nu?. Noroc ca gatul dacic e cam stramt si ramanem cu prejudecatile ancestrale, de pe vremea lui Stefan Cel mare si sfant, care a omorat atatia turci si a avut sex cu atatea femei, concepand o droaie de copii, spre lauda notiunii de „sfintenie” din religia ortodoxa.
@Carmen Sucaciu.
Observ si sper ca e o intamplare ca asociati in aceiasi suflare homosexualitatea cu prostitutia si luarea de droguri. Sunt sigura ca nu ganditi ca relatia de dragoste consimtita intre doi adulti este prostitutie sau are de a face cu droguri. Prostitutia implica un schimb monetar pentru o prestatie de serciu. Nu am nici o indoiala ca la fel ca intre relatiile heterosexuale exita prostitutie si in randul homosexualilor. Dar in nici un caz nu formeaza majoritatea relatiilor. Intrebati de ce au nevoie sa se casatoreasca. Nu prea stiu cum e in alte parti decat de pe internet, dar stiu cum este in America. In america partenerul dintrun cuplu necasatorit are foarte putine drepturi legate de relatie. Daca primeste o mostenire de la partenerul cu care nu este casatorit trebuie sa plateasca impozite, pe cand la un cuplu casatorit nu se plateste nimic. Apoi nu poata sa-si inscrie partenerul cu care nu este casatorit pentur sevicii cum ar fi asigurare medical, pensie de urmas-. Nemaivorbind de cresterea copiiilor. Mai putin acum ca niciodata, dar totusi…..Un partener dintr-o asociatie unita prin dragoste, a carei uniune este recunoscutade stat nu numai de prieteni, a casatoriei este o baza solida pentru cresterea ccopililor.
@Daniel Onaca
Propun, dacă nu era clar din cele scrise ieri, să nu amestecăm tema asta cu BOR și cu Școala Ardeleană, pe logica asta amestecăm orice cu orice și iese un eseu despre orice.
@Sucaciu –„vizitând mai mult sau mai puţin frecvent România, puteţi pretinde că cineva vă agresează, verbal sau fizic, pentru orientarea dvs., sexuală? Desigur că nu! Aş zice chiar că libertatea pe planul acesta, este mult mai generoasă decât în vest.”
D-na Sucaciu, exista si homosexuali care nu doresc să fie „respectati” pentru faptul ca sunt homosexuali, ci pentru ceea ce fac, pentru ce realizari au in viata.
[Preferinţele] lor sexuale sunt o chestiunea lor privată si, bineinteles, ca au tot dreptul la asta (ei si alte categorii, sexualitate e foarte „diversa” …)
Dar exista si cei pentru care subiectul e o chestiune ideologica, degeaba le oferiti argumente rationale acestora. Nu ii intereseaza.
Ce ii intereseaza e sa aduca in mod obsesiv subiectul homosexualitatii in discutie, sa incerce sa rescrie toate aspectele vietii sociale-publice in jurul preferintei lor sexuale. De aici si ofensiva propagandistica in care s-au angajat, ofensiva impotriva societatii in general, impotriva majoritatii care nu le imprataseste – le respinge si le condamna – stilul de viata.
@Anton Constantinescu
Dvs., ca deobicei, vă axaţi în exclusivitate comentariile pe tema homosexualităţii, fără să sesizaţi subtilităţile din articolul dlui Ivancu care, în definitiv, vizeasă critic aberaţiile lui Puiu Haşotti.
În loc să-mi exploataţi asiduu „w”-ul, v-aş propune să revedeţi articolul în cauză şi să-i conferiţi o lectură mai apropriată (atentă), renunţând la afirmaţii pasionale şi… personale, ce n-au nici în clin, nici în mânecă cu esenţa articolului.
@Carmen Sucaciu
„@Sucaciu –”vizitând mai mult sau mai puţin frecvent România, puteţi pretinde că cineva vă agresează, verbal sau fizic, pentru orientarea dvs., sexuală? Desigur că nu! Aş zice chiar că libertatea pe planul acesta, este mult mai generoasă decât în vest.”
Probabil ca dvs traiti pe luna.
Chiar ca nu stiti ce vorbiti, stimata doamna. Ce ati scris aici sunt aberatii.
Prietenii din tara imi spun ca atmosfera de trait este intolerabila. Unde vedeti dvs ca in Romania homosexualii au mai multe drepturi decat in atatea tari „in vest”?
Dreptul la casatorie, dreptul la adoptarea copiilor? Ca sa nu vorbesc despre simpla atmosfera zilnica! Despre bataile incasate de unii tineri pe care ii cunosc! Despre bancurile medievale suportate de atatia!
Cand vorbesc la telefon cu unii din ei, trebuie sa astept ca sa mearga undeva unde nu sunt auziti de nimeni.
@Ion Ionescu
„Dar exista si cei pentru care subiectul e o chestiune ideologica, degeaba le oferiti argumente rationale acestora. Nu ii intereseaza”
Despre ce „argumente rationale” discuti dta, dle Ionescu?
Despre acceptarea faptului ca un homosexual din Romania este cetatean fara dreptul de a se casatori cu cine ii place, de a beneficia de aceleasi drepturi ca si nehomosexualii?
Daca nici asta nu este homofobie…ce sa mai zic.
Atata vreme cat drepturile sunt depline pentru heterosexuali si ele li8posesc in cea mai mare parte pentru homosexuali, cum va permiteti sa sustineti ca altii trebuie sa accepte „argumentele rationale” care sa-i faca sa acce-pte sa fie cetateni de categ0oria a doua?
Oare nici asta nu este homofobie, Alex?
@Ion Ionescu
„Ce ii intereseaza e sa aduca in mod obsesiv subiectul homosexualitatii in discutie, sa incerce sa rescrie toate aspectele vietii sociale-publice in jurul preferintei lor sexuale. De aici si ofensiva propagandistica in care s-au angajat, ofensiva impotriva societatii in general, impotriva majoritatii care nu le imprataseste – le respinge si le condamna – stilul de viata.”
Cine esti dta dle Ionescu? Homofobul de serviciu?
Cum poti pretinde ca lupta pentru drepturi egale este „ofensiva propagandistica”?
Cum adica este „impotriva societatii in general”?
Cum adica este „impotriva majoritatii”?
Cu ce te-ar impiedica tov Ionescu faptul ca si alti oameni ar beneficia de drepturile de care te bucuri dta cu nevasta?
Judeci mai rau ca la PCR, pentru ca esti orbit de ura.
Unde este Alex sa-mi spuna ca nici asta nu este homofobie?
Ce este homosexualitatea?
Punctul de vedere stiintific este prezentat aici:
http://www.apa.org/helpcenter/sexual-orientation.aspx
Nu poate fi vorba de nici o propaganda care sa aibe consecinte. In toata roata Romania nu exista nici macar un singur afis care sa prezinte persoane de acelasi sex sarutandu-se, dar se pot gasi destule afise care reprezinta un el si o ea …avand sex. Deci „propaganda” este exclusive heterosexuala. Cu toate acestea exista foarte multi homosexuali, care de frica pretend, pe siturile de socializare, ca ei”cauta femei”. Numai eu stiu cate mesaje am primit de la asemenea oameni, care de frica, semneaza minciuna ca sunt in cautare de femei.
Propaganda nu a schimbat nimic si pe nimeni.Pentru ca daca cineva citeste argumentele stiintifice, intelege ca nici o propaganda nu are sanse sa convinga pe cineva sa-si schimbe orientarea sexuala. Acesta este adevarul.
Si vreau sa spun ceea ce cred ca este foarte important: [Mod.] Nu il insult aici ci doar spun adevarul.
Aveti dreptate domnule Antonescu, dar asta este, majoritatea romanilor gandesc inca asa. Exista totusi si latura optimista a problemei, sunt numerosi (n-as putea da procente) care au gandirea mai deschisa, chiar si in parlament.
@Constantinescu…Cum adica este “impotriva societatii in general”?..etc.
Relaxati-va d-le Constantinescu, prea multa indarjire, sa va spun o gluma :
Un cetăţean german se duce la oficialităţi şi depune o cerere de renunţare la cetăţenia germană. Întrebat de ce vrea să renunţe la cetăţenia – totuşi! – germană, omul răspunde: din cauza homosexualilor! Uimit, funcţionarul cere explicaţii şi omul îşi deapănă povestea: „Când eram copil, pe vremea lui Hitler, homosexualii erau băgaţi în lagăre şi executaţi. După aceea, erau doar băgaţi la închisoare. Mai încolo, au început să iasă în stradă şi să danseze. Acum, au voie să se căsătorească”. Nedumerit, funcţionarul întreabă ce legătură are, totuşi, homosexualitatea cu emigrarea, la care omul răspunde cu năduf: „Îmi este frică să nu devină obligatorie!”.
@Ion Ionescu:
Am auzit acest banc homofob idiot inca de acum vreo 7 ani de la un fost coleg de facultate. Am rupt imediat orice relatie cu el, pana cand se mai desteapta la cap.
Oare de ce aveti acces foarte greu pana si la bancurile proaste si vechi?
Daca ati trai in alta tara ati fi ostracizat in ziua de azi pentru asemenea prostii.
As vrea sa recomand celor care au acces la lucrari de istorie o carte numita „Declinul evului mediu”, de Huizinga (un istoric cunoscut).
Am mai amintit aceasta carte. Autorul se ocupa si de studiul umorului medieval.
In evul mediu toata lumea privea fascinate la scena in care cineva facea „o gluma buna” cu cate un orb. Gluma consta in a lua de mana vreun orb ca sa il duca spre o prapastie.
Omul medieval se prapadea de ras cand orbul era impins in prapastie sa moara.
Ce frumos se prabusea!
Intre timp au mai trecut cateva secole.
Prin 1968 langa Cluj se turna un film idiot cu Jean Marais, film numit „Sapte barbati si o fetiscana”. Coproductie. Cu acea ocazie medicii din Cluj au fost mobilizati sa pazeasca publicul romanesc nevinovat de Jean Marais, un bine cunoscut homosexual. Ca si cand Jean Marais ar fi reprezentat un pericol nuclear.
Nu asta m-a impresionat atunci, ci faptul ca atunci regizorul respectiv a cumparat doi cai batrani de la CAP Tureni, cai pe care i-a aruncat in mod spectaculos in Cheile Turului. Sa aiba ce filma, cum mor cu gaura in stomac. Am lesinat cand am vazut scena la filmari.
Azi un asemenea „geniu:” ar fi trimis la puscarie oriunde in lume.
Da, lumea a evoluat. Oriunde dar nu si in Romania.
Ultima data cand am fost in tara pentru o luna (in ianuarie) am vazut un alt specimen care facea bancuri medievale, gen Ion Ionescu.
Se numeste tov. Buzdugan. In emisiune directa, el l-a sunat la telefon pe un homosexual iesean in varsta, care voia sa-si gaseasca partener.
Tov Buzdugan s-a prefacut a fi interesat, ca sa-si poata bate joc de el.
Asta era gluma lui. Medievala, evident.
Bineinteles ca pana si eu am sperante ca Romania va iesi candva din idioteniile culturii medievale gen Ion Ionescu – Buzdugan.
Dar nu inca.
Momentan acesti oameni nici nu-si dau seama ca lumea civilizata i-ar elimina din sanul ei cu prima ocazie.
Domnule Anton C, eu credeam ca in bancul respectiv cel ironizat este potentialul emigrant, nicidecum homosexualii (chiar avusesem pornirea sa dau un „like” pt el, preopinentul Dvs). Acum am confirmarea tezei ca un enunt poate fi adevăr sau minciuna, in funcție si de persoana care-l rosteste.
@Ion IOnescu,
si moderatorii/proprietarii
banc.
Eu nu inteleg cum asemenea gunoaie trec de moderatori. In acest gunoi, perosnajul principal al bancului deplange intrun fel timpul cand homesexualii erau gazati in lagare de concentrare si ii este frica de timpul cand persoane homosexuale au voie sa se casatoreasca, ca vezi doamne ii ie frica sa nu fie obligat sa se casatoreasca si el cu un homosexual. Eu ca cititor al acestei publicatii ce trebuie sa fac cand vad ca aceste banc este si plusat? Sa ma gandesc ca poate nu am simtul umorului si nu l-a inteles, de aia nu imi vine sa rad ci sa vars? Plus ca autorul postarii ne zice – citez, ce ai domle, relaxeaza-te.
În legătură cu această glumă, pe care am moderat-o (adică i-am dat drumul) eu:
Eu o înţeleg în felul următor: Germania are un trecut totalitar, în care totul era fie intezis, fie obligatoriu. Homosexualitatea era înterzisă (şi pedepsită cu moartea) pe vremea naziştilor, iar personajul glumei se teme ca homosexualitatea să nu devină în cele din urmă obligatorie.
Dacă cineva crede că această înţelegere nu este susţinută de text, îl rog să argumenteze – pe text. Dacă reuşeşte, eu îmi voi cere scuze pentru greşeală şi, dacă colegii de redacţie vor fi de acord, voi şterge comentariul cu gluma.
ok, sunt atatea hibe cu bancul asta ca punctul glumetz a fost inecat in precedentul homofob al postatorului si a numeroaselor straturi de realitate curenta. Realitate reprezentata din plin de remarcile homofobe de pe aceste ecouri, exact ca in bancul care se vroia ironic da care pe mine nu ma fac sa rad ci ma inspaimanta. E adevarat ca nu am inteles bancul ca atare, da pentru ca nu sunt lipsita de umor, niciodata nu am sa aleg sa il povestesc ca motiv de amuzament sau ironie. Desi intleg acum ca asta se vroia. Eu zic ca exista gust si simtire si la bancuri, unii il au.
In varianta care circula cu mai multi ani in urma in Romania nu exista nici o referinta la Germania. Asa ca „bancul” nu are nevoie de analize istorice sau literare. Varianta ultima este mai „pieptanata” dar imi lasa exact aceeasi impresie.
Sub forma sa de acum cativa ani (cunoscuta de „tot romanul”), „bietii romani”, ajungand sa aiba obligativitatea homosexualitatii, paraseau in tromba Romania plecand in…Occident.
Poate ca asta era bancul, faptul ca plecau in Occident cand ar fi fost cu mult mai feriti de homosexuali in Iran sau Arabia Saudita.
Constat că challenge-ul meu de aici nu a fost acceptat nici de Anton, nici de Olivia, deci presupun că dânşii acceptă implicit că interpretarea mea este susţinută de text. Deci eu n-am de ce să cer scuze, îar în ce-i priveşte pe cei doi – it’s up to them.
Din partea redacţiei:
– ACUM nu este nici in favoarea nici împotriva homosexualităţii.
– ACUM încurajează numai discuţii la nivel civilizat şi care respectă în această privinţă prevederile Regulamentului.
Cu referire directă la prezenta dispută, a considera că există probleme mai urgente decât problemele homosexualilor (sau ale evreilor, sau etc.) nu este o dovadă de homofobie, respectiv de antisemitism. Percepţia urgenţei depinde de numeroase opţiuni personale iar ACUM, în stabilirea priorităţilor jurnalistice, procedează inerent subiectiv dar cu candoare, adică fara a avea agende ascunse.
Din acest moment, discuţia la acest articol este închisă şi nu se mai acceptă comentarii.