Privesc cu mirare-minunare-uimire si cu neintelegere la televizor luptele dintre clanurile palestiniene Fatah si Hamas. Acum se lupta intre ei. Pentru bani, pentru putere? Sau numai pentru ca unii dintre ei au o alta covingere politica? Am discutat cu cineva despre aceasta tema. Acesta, neamt crescut si educat intr-o democratie adevarata, dar totodata necunoscator al problemelor din Orientul Apropiat sau ale Europei de Est mi-a explicat foarte savant si putin arogant: “Ce vrei domnule, astia sunt, din punct de vedere istoric, departe de a ajunge nivelul nostru european de intelegere si acceptare a democratiei. Adica necivilizati. Au fost crescuti si educati in spiritul uciderii aproapelui, desi Coranul le interzice asta.” “Si cine va castiga?” am intrebat. “Desigur cei care vor obtine mai multi bani din strainatate pentru arme. Este doar la mintea copiilor” mi-a spus pe un ton superior. Nu am mai replicat nimic (era si greu) si am cazut pe ganduri.
Mi-am adus aminte de o tara in care multi tineri au spus acum 17 ani murim, dar liberi, starnind admiratia intregii Europe cu curajul lor. Insa dupa ce l-au impuscat pe dictator, au inceput bataile intre unguri si romani la Tg. Mures. Ce au avut unii cu altii nu se stie. Doar toti nu isi doreau nimic mai mult decat libertate. Acesta era punctul lor comun si nu numai acesta. Apoi s-au adunat in Piata Universitatii din Bucuresti mii de naivi, care considerau lovitura de stat din Romania drept revolutia lor. Au fost striviti de batele fratilor lor, tot romani in numele lozincii “Noi ciomagim, nu gandim”. Si uite asa, un miner beat cu bata in mana impotriva unui student pasnic infricosat si cu mainile goale, a inceput construirea democratiei originale la noi. Povestea s-a mai repetat si in ’91. Atunci a mai scapat si presedintele de unii oameni incomozi. In ’99 insa, minerii au fost opriti la timp. S-a demonstrat, daca mai era nevoie, ca daca exista vointa guvernamentala un popor poate face fata unei gasti de betivi batausi. Dar aceasta vointa trebuie mai intai sa existe. Va inchipuiti, ce au gandit cei din Vest despre noi romanii?
Dar daca cu politica practicata si aplicata prin violenta fizica s-a cam terminat (E normal, multe mine au fost inchise si multi batausi au plecat la cules de capsuni. Se castiga mai bine.) a inceput o lupta inversunata pentru putere intre asa zisii politicieni de pe malurile Dambovitei. Electoratul si ce a votat el, nu conteaza. Astia nu le trebuiesc decat o data la patru ani.
Si lupta continua. Democratii de la PD se bat cu democratii de la PNL. Roman contra roman, frate contra frate, democrat contra democrat. Si toti actioneaza, vezi Doamne, in numele interesului national. Am auzit si bancuri mai bune. Ba PNL isi da afara chiar si membrii de valoare care puteau face ceva pentru partid. Si asta numai pentru ca nu au facut ciocu’ mic la timp. Asta da democratie! Dar la PNL lozinca suna: “Cu Patriciu nostru-n frunte, vom avea victorii multe!”. Si apoi se mira de scaderea PNL in sondaje, de lehamitea si scarba oamenilor si de absenta lor de la vot.
Cel mai bun lucru pe care l-a facut Basescu a fost condamnarea comunismului care, bineinteles, a fost sabotata de Vadim si de o gasca de batausi in numele democratiei si a libertatii de exprimare. Vacaroiu nu a intervenit sa-i puna la punct, motivand ca i-a fost frica sa nu iasa bataie. Deci tot de bataie ne e frica, domnule? In Evul Mediu oamenilor le era frica de bici, dupa ’90 de batele minerilor. Nu mai sunt SPP-isti si nici politisti care sa asigure buna desfasurare a lucrarilor Parlamentului? Daca se dorea cu adevarat se putea face si ordine, dar dupa cum se stie, pasivitatea este si ea o forma de colaborare si aprobare. Pe aceste meleaguri, si nu numai, ar fi fost toti imediat pusi in catuse, inclusiv celebrul senator.
Da, desigur, am uitat ca in Romania domneste o democratie originala. Asta inseamna ca fiecare are dreptul sa faca ce vrea si nu are nici o obligatie civica fata de societatea in care traieste.
Basescu impreuna cu alegatorii le-au mai tras politicienilor actuali o directa de dreapta la referendum. Acum sunt toti ametiti si debusolati, dar inca mai stau in picioare. Lovitura a fost asa de puternica, incat ei nu mai sunt in stare sa deosebeasca stanga de dreapta. Fiecare este in stare sa se alieze cu orisicare, principalul este sa ramana in picioare (pardon, vroiam sa spun in scaun).
Deci lupta continua. Daca nu cu arme ca in Palestina macar cu injurii, jigniri si articole otravite, trase de unii gazetari inchiriati cu ora pe la diferite publicatii aservite unor oligarhi.