Incerc sa transform rubrica Gastronomie si Stil intr-o bucatarie deschisa la care sunt invitati toti doritorii si iubitorii de experiente culinare.
Am placerea sa va prezint un talent si o pasiune efervescenta pentru gatit si pentru re-crearea multor mancaruri. La apelul meu de a fi prezenta in spatiul publicatiei noastre Dorina Mihaila s-a oferit cu multa generozitate sa-mi trimita o reteta si cateva randuri despre ea insasi.
Dorinela Mihaila este numele meu si ma recomand Dorina….
Povestea mea e simpla:
Totul a inceput in urma cu 15 ani, atunci cand nevoia unui job impletita cu oportunitatea de moment mi-au dus pasii in bucataria unui restaurant foarte in voga la vremea aceea. Trebuie sa va spun de la inceput ca din nevoia de a ma prezenta am sa las modestia la o parte dar nici nu exagerez…
Asadar iata-ma in ianuarie 1999 femeie la vase sau altfel spus muncitor necalificat in bucatarie. In scurt timp am inceput sa prind gustul frumoasei si apetisantei meserii de bucatar, si descoperindu-mi aptitudini reale, o mare atractie catre aceasta arta, mi-a fost usor cum spun unii „sa fur meseria”, avand ca mentori doi buni si mari maestri bucatari. Apoi pregatirea mea in domeniu s-a derulat cu un curs accelerat: calificare, lucrul pe toate posturile din bucatarie si mai tarziu – recunoasterea… Sa nu creada cineva ca este usor, chiar daca ai aptitudini si esti inzestrat de natura cu talentul necesar, fara multa munca, foarte multa munca, nu te poti ridica si nu poti obtine recunoasterea. Sa nu mai spun ca in aceasta arta esti obligat sa vizitezi si sa lucrezi in mai multe bucatarii, este absolut necesar sa cunosti mai multe retetare pentru a putea considera ca ai experienta. Asa am inceput un periplu prin mai multe restaurante lucrand cu unii dintre cei mai buni maestrii bucatari din Romania, consolidandu-mi experienta prin munca, acumuland de la toti mentorii mei cat am putut de mult… Am sa enumar cateva dintre restaurantele in care am lucrat: Restaurant Golden Blitzz, Restaurant Chocolate, Restaurant Salt’n Pepper, Restaurant Rossetya, Osteria Gioia, Ristorante Patrizia… Acum, incep sa ma prezint si sa ies din anonimat… unde vreau sa ajung?… Asta am sa va spun mai tarziu….
De ce cred ca preparatele mele sunt altfel? Pentru ca am ajuns la nivelul de creatii, nu doresc sa creez un preparat fad, fara gust… pot imbina retete din mai multe prestigioase bucatarii sau pot pastra autenticitatea si gustul traditional… pot fi inovatoare sau conservatoare si in ambele cazuri, secretul meu nu consta in alta tehnica de preparare, ci in gustul unic ce il imprim prin amestecurile mele secrete de mirodenii si arome. De asemenea pun la loc de cinste produsele noastre romanesti asa cum am invatat eu sa le gatesc la bunica sau la mama acasa, cu mirodenii si cu materii prime naturale fara pic de consevanti chimici, nu exista comparatie pentru ciorbica bunicii facuta cu pasare din curte, crescuta doar cu cereale si iarba, fiarta in bors proaspat din tarate de grau, taitei de casa, leustean prospat din gradina si multe zdrente de ou… din pacate… ciorbica… pe cale de disparitie. Sau sa va povestesc despre sarmalutele cu carne prospata de porc, porc crescut si el natural cu cereale si iarba fara sa fie crescut fortat Nu mai continui pentru ca sunt sigura ca deja bucatele va lasa gura apa. Peste tot citim sa mancam sanatos dar suntem invadati cu aditivi si E-uri, peste tot citim de colesterol si grasimi si ni se dau grasimi obtinute artificial, eu cred ca pentru a manca sanatos trebuie doar sa fie cat mai natural produsul, nesanatos nu poate fi decat cantitatea pe care o mancam si avem pentru asta calculatoare calorice, ca sa stim in ce cantitate putem manca. De asemenea pot foarte bine sa va povestesc despre minunatiile bucatariei franceze ori italiene, pot sa va povestesc despre gustul unic al multor preparate apreciate de lumea intreaga in orice tara, preparate pe care daca le gustati va imbogatiti considerabil cultura despre arta culinara sau daca le-ati gustat deja puteti sa incercati, sa faceti o comparatie… Mai trebuie sa va spun ca nu pot sa prezint un preparat fara sa-i dau culoare, un preparat fara culoare este ca bradul de craciun fara beteala si luminite, sarac, trist… Eu ii dau culoare, ii dau viata, veselie, fiecare decor unic, creat pentru a fi spectaculos ca decor, face mancarea speciala si masa vesela iar in combinatie cu desfatarea gustului rezulta o masa perfecta…
Va multumesc pentru atentie si va invita la masa!
Ghiveci romanesc de legume – a la Dorina
Ingrediente – 4-5 portii
Ceapa – 100 gr.
Morcov – 400 gr.
Telina – 200 gr.
Ardei Gras/Capia – 300 gr.
Pasta de tomate (conservata ) – 100 gr.
Rosii decojite in pasta ( conservata) – 250 gr.
Mazare (conservata) – 200 gr.
Fasole verde (conservata)– 200 gr.
Dovlecel – 200 gr.
Vinete – 200 gr.
Ciuperci – 200 gr.
Usturoi – 10 gr.
Patrunjel – 20 gr.
Piper – 5 gr.
Sare – 10 gr.
Ulei de floarea soarelui.
Ghiveciul de legume reprezinta un amestec de vitamine perfect pentru sanatatea noastra. Combinarea legumelor intr-un singur preparat va satisface multe gusturi.
Ghiveciul de legume este o mancarica extraordinar de usoara si de savuroasa, o garnitura foarte buna sau pur si simplu o mancare de post satioasa si sanatoasa…
Mod de preparare
Legumele se spala foarte bine, cu apa rece si se curata, nu se decojesc – dovlecei, vinetele, ardeiul gras, ciupercile.
Ceapa taiata solzisori se pune intr-un vas cu ulei incins si se lasa 1 min la prajit.
Legumele se taie mari pentru a fi gatite si se adauga in vas pe rand, tinandu-se cont de timpul de fierbere al fiecareia.
Incepem cu telina si morcovul, pentru ca acestea au un timp mai mare de fierbere, cand acestea sunt facute pe jumatate (app 15 min) se adauga, usturoiul si celelalte legume, sare si piper si se acopera cu un capac (app 15 min).
Adauga pasta de tomate, rosiile decojite, taiate marunt, cu tot cu zeama si putin patrunjel tocat marunt. Se lasa la fiert dupa gust, pot fi lasate, un pic spre al dente sau sa fie, fierte bine. Se opreste focul si se presara deasupra restul de patrunjel tocat marunt, apoi se pune capacul, pentru a se imparfuma si a se odihni.
Acest preparat se poate servi cald sau rece pentru vegetarieni, sau ca garnitura la o fripturica de vita.
Pofta Buna !!!
Dorina Mihaila
Precis daca Pitagora, Zarathustra, Buddha, Confucius, Homer, Hesiod, Socrate, Platon, Xenocrate, Diogene, Plutarh, Teofast, Seneca, Hipocrate, Francisc de Assissi, Voltaire, Jean Jacques Rousseau, Lev Tolstoi, A. Einstein si multi, multi altii, ar fi gustat mâncarea aceasta si-ar fi lins degetele.
Aceasta rubrica începe sa-mi placa din ce în ce mai mult. Felicitari.
Christina, în ce-l priveste pe Rousseau am dubii 🙂
In privinta gastronomiei am descoperit de curind rolul coriandrului verde in salate si alte lucruri. De exemplu in Tenerife am dat de sosul dressing mojo cu ardei verde ,,pimiento verde” sau rosu. Cel cu ardei verde are coriandru si otet. Nu mai pot trai fara el. Poate ar trebui sa contribui cu o reteta.
Apropo de mojo, el se potriveste cel mai bine impreuna cu papas arrugadas, cartofi ,,zbîrciti” fieri in coaja (si mincati cu coaja cu tot), stropiti cu cristale de sare si cu mojo.
Multe mîncaruri umile au fost dispretuite pentru ca erau ,,umile”. Acum ele cunosc un reviriment, de exemplu ,,mincarea saracului” din Roma, facuta din diferite ,,resturi” (maruntaie) de carne. Am mîncat mincare din coada de vaca in Trasetevere. De doua ori. A doua oara s-a nimerit sa fie preparata cu Salmonela. Totusi a meritat. Impreuna cu un Lambrusco Rosso (o bautura umila si ea probabil) maninci de dai cu caciula in… vaci.
Tot la capitolul ,,umile” as pomeni amarîta de Tocana de Legume (era un leu si ceva, zemoasa, la conserva) care pare-se ca prin gustul ei provoaca alte verisoare ca Ratatouille.
Suedezii au o ,,delicatesa” care se maninca doar odata pe an (nimeni nu rezista mai mult, unii nici macar odata in viata) in aer liber si cu un pahar de snaps (probabil ca sa amorteasca mirosul: surströmning. Este hering pus la imputit un an doi in cutie de conserva. Dar cu asta se trece deja de la gastronomie la ,,perversiuni serioase”, strict interzise prin Codul Civil românesc.
Felicitari, Dorina, pentru acest „regal” (in sensul culinar al termenului) si pentru stilul articolului, pentru echilibrul frazelor, care denota nu numai aptitudini culinare.
Am o rugaminte: as dori reteta unui sos roz pentru „tagliate”.
Victor
Buna ziua… va multumesc frumos, la toti, pentru aprecieri… Victor, te rog sa precizezi daca sosul il doresti pentru paste vegetariene, carne sau peste (fructe de mare)…