Chiar şi la aproape 70 de ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial şi eliberarea lagărelor morţii unde au fost asasinaţi milioane de evrei, polonezi, ruşi, romi, homosexuali şi handicapaţi, se fac descoperiri şocante legate de victime. În 2005 au fost deschise arhivele Holocaustului de la Bad Arolsen din Germania unde se găsesc 50 de milioane de pagini de documente dintre cele mai diverse – liste de transport, documente despre munca forţată, dosare medicale şi registre în care au fost trecuţi morţii, toate acestea dând o imagine a procesului de exterminare: de la arestarea la transportul şi până la uciderea victimelor. Tot în această arhivă s-a aflat, de pildă, şi faimoasa Listă a lui Schindler cu numele a 1.000 de prizonieri salvaţi de proprietarul fabricii, Oskar Schindler, date privind deportarea Annei Frank din Amsterdam la Bergen-Belsen sau “Totenbuch” – Cartea Morţii” în care s-a înregistrat, cu un scris frumos, cum la 20 aprilie 1942, la Mauthausen, la fiecare două minute a fost ucis un prizonier, timp de 90 de ore, acest gest fiind un dar al comandantului lagărului de ziua lui Hitler.
Deşi a existat o înţelegere între SUA şi Germania – Acordul de la Bonn – de a nu da publicităţii datele, din considerente umanitare faţă de familiile victimelor şi a posibilităţii folosirii incorecte a datelor, sub presiunea SUA şi a supravieţuitorilor acordul a fost revizuit şi arhivele au fost deschise. De atunci, numeroşi istorici ai Holocaustului le-au studiat şi primele rezultate au fost date publicităţii recent. Ele au produs un adevărat şoc în rândul cercetătorilor de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington, deoarece aceştia au constatat că numărul lagărelor a depăşit cu mult toate estimările. Ei au descoperit că în perioada dominaţiei hitleriste, 1933-1945, în întreaga Europă controlată de Germania, din Franţa şi până în Rusia şi în Germania însăşi au funcţionat 42.500 de ghetouri şi lagăre naziste. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate la sfârşitul lui ianuarie într-un forum academic la Institutul Istoric German din Washington şi relatate de cotidianul “The New York Times”. Cifrele s-au părut atât de uluitoare încât participanţii au cerut repetarea lor.
Lagărele, descrise în documente, includ nu numai centrele de exterminare ci mii de lagăre de muncă forţată, lagăre pentru prizonierii de război, locuri denumite eufemistic “centre de îngrijire”, unde femeile însărcinate erau forţate să avorteze sau noi născuţii erau omorâţi după naştere, precum şi bordelurile unde femeile erau obligate să întreţină relaţii sexuale cu militarii germani. În conştiinţa publică, Auschwitz şi câteva alte lagăre de concentrare au devenit simboluri ale maşinii de ucis naziste. La fel, ghetourile au devenit asociate cu unul singur – cel din Varşovia, cunoscut din cauza revoltei din 1943. Dar aceste locaţii, au constatat recentele cercetări, reprezintă doar o fracţiune minusculă a întregii reţele germane de exterminare.
Principalii responsabili ai proiectului de cercetare, Geoffrey Megargee şi Martin Dean, au apreciat că între 15-20 de milioane de persoane au murit sau au fost închise în aceste locuri, care vor fi descrise în mai multe volume ale unei enciclopedii. Până acum, Muzeul Holocaustului a publicat primele două şi va mai publica cinci până în 2025. Existenţa unor lagăre şi ghetouri locale a fost cunoscută până acum doar fragmentar, dar cercetătorii, folosind datele găsite, inclusiv de la 400 de supravieţuitori, au documentat pentru prima dată întreaga reţea, studiind locurile unde s-au aflat, cum erau conduse şi ce scop serveau. Mulţi supravieţuitori povestesc cum au fost închişi mai întâi în ghetouri, deportaţi la Auschwitz şi de acolo duşi, în funcţie de nevoi, în numeroase alte lagăre, fiind mutaţi dintr-un lagăr în altul. Existau numeroase lagăre mai mici, auxiliarele altora mai mari care nu au fost cunoscute decât de cei care ajungeau acolo.
Potrivit cercetătorilor, proiectul va elucida modalitatea în care s-au dezvoltat lagărele şi ghetourile. Încă din 1933, Hitler a înfiinţat 110 lagăre, destinate pentru 10.000 de oponenţi politici şi alte persoane. Odată cu invadarea şi ocuparea statelor vecine din Europa, ghetourile şi lagărele au fost folosite pentru a-i închide şi a omorî nu numai pe evrei ci şi pe homosexuali, romi, polonezi, ruşi şi multe alte grupuri etnice din Europa de Est. Lagărele şi ghetourile aveau destinaţii, dimensiuni şi structuri diferite, în funcţie de necesităţile naziştilor, au constatat cercetătorii. Cea mai mare locaţie identificată a fost ghetoul din Varşovia, cu 500.000 de locuitori. Dar de pildă, câteva zeci de prizonieri lucrau la unul dintre cele mai mici lagăre, la München Schwabing din Germania. Erau trimişi aici mici grupuri de prizonieri, din Dachau. Erau biciuiţi şi obligaţi să lucreze în gospodăria unei patroane, o nazistă înfocată, “sora Pia”. Îi curăţau casa, lucrau grădina şi chiar îi fabricau jucării.
Cercetătorii afirmă că atunci când au început să studieze documentele, au crezut că, potrivit estimărilor de după război, vor găsi aproximativ 7.000 de lagăre şi ghetouri naziste. Dar pe zi ce trecea, numărul creştea – mai întâi 11.500, apoi, 20.000, 30.000 iar acum 42.500. Erau 30.000 de lagăre de muncă forţată, 1.150 de ghetouri, 980 de lagăre de concentrare, 1.000 de lagăre cu prizonieri de război, 500 de bordeluri cu sclave sexuale şi mii de alte lagăre folosite pentru eutanasierea bătrânilor, infirmilor, pentru avorturi forţate, pentru “germanizarea” prizonierilor sau transportarea victimelor la centre de execuţie. Numai la Berlin au funcţionat 3.000 de lagăre şi aşa numite case evreieşti iar la Hamburg 1.300. Potrivit dr. Dean, descoperirile nu lasă nici un dubiu că mulţi cetăţeni germani, datorită numărului mare de lagăre răspândite pretutindeni, nu se poate să nu fi aflat de existenţa lor, deşi după război au pretins că nu ştiau nimic.
Dincolo de faptul că trăirea efectivă a suferinței, în general și a aceleia colective, a războaielor mondiale și a totalitarismelor corespunzătoare, în particular este, în ireductibilitatea sa, imposibil de exprimat total în cuvinte, marcându-i definitiv pe aceia care au supraviețuit ororilor, se mai ridică un obstacol în perceperea gravității incomensurabile a acestor noi cercetări, menționate în articolul obiectiv scris.
Este vorba despre desensibilizarea progresivă a tinerelor generații, sub impactul conjugat al dominației tehnologiilor, al educației formalizate, al mass-media derizorii și al relativismului moral. Dincolo de interzicerea juridică a negaționismului, oamenii de toate felurile, dar cu atât mai mult tinerele generații ar trebui să manifeste o preocupare constantă pentru a se informa, pentru a nu cădea pradă pescuitorilor în ape tulburi.
Or, atmosfera generală, pentru care puterea, în polimorfismul său instituționalizat în modernitate, este responsabilă, nu încurajează reflecția, empatia reală, prezervarea memoriei/moștenirii colective, la nivel statal și/sau general uman, ci emite semnale intermitente, strict formale, adesea propagandistice, efectul benefic fiind unul anemic.
Totul este, de fapt, lăsat în seama organizațiilor nonguvernamentale sau al agențiilor guvernamentale de specialitate, birocratic funcționale, al căror impact este relativ, mai degrabă minor, oricât de generoase le-ar fi intențiile. În fine, psihologia omenească este, se pare, astfel construită încât, la nivelul grupurilor mari de cetățeni, chestiunile identitare, culturale, spirituale sunt receptate în cel mai bun caz simbolic, nefiind intens problematizate, evacuate fiind de grija zilei de mâine ori de banalele aspecte ale vieții de zi cu zi.
e o tragedie fara de sfarsit , din cand in cand ,noi descoperiri a atrocitatilor barbare comise inpotriva O A M E N I L O R fara nici o vina in marele razboi mondial.
trebuie neaparat sa amintim si sa reamintim , pentru ca sa ridicam stavilare practice inpotriva tentativelor de a repeta tragedia groaznica ,cu mijloace mult mai eficace , ultra moderne ,sofisticate , strigatul ultimativ al tehnicei pentru distrugerea complecta a vietii umane.
Este evident că noile generații nu-și pot imagina ororile trecutului, efectiv nu au capacitatea mentală de a imagina monstruozități precum lagărele comuniste ori naziste.
Îmi aduc aminte că, 1999, cînd s-au împlinit 10 ani de la evenimentele din decembrie 1989 (nu pot numi asta revoluție, dar nu detaliez aici), a fost o serie de seriale, de documentare despre comunism. Cei doi fii ai mei aveau atunci aproape 12, respectiv aproape 13 ani, adică suficient de maturi pt a procesa ceea ce vedeau la televizor. Adesea, se uitau la mine întrebători, cu ochii mari și întrebau: chiar așa era? dar de ce făceau așa?… pt ei, toate acele fapte, evenimente, gesturi… erau ceva fără noimă, absurd.
Este și motivul pentru care mereu și mereu, în fiecare zi, în fiecare săptămînă, în fiecare lună și în fiecare an trebuie să ne reamintim de toate acestea, altfel riscăm să repetăm asemenea atrocități. Recenta experiență iugoslavă ne arată că istoria se repetă, că atrocitățile, cruzimea zac ascunse în noi și pot izbucni în fiecare clipă, în anumite conjuncturi iraționale.
@Sorin Paliga
„trebuie să ne reamintim de toate acestea, altfel riscăm să repetăm asemenea atrocități”
Teza aici ar fi ca daca ne reaminim aceste atrocitati asta ne-ar impiedica sa le repetam.
Cat de adevarata e aceasta teza ? Istoria e plina de maceluri teribile care s-au repetat la intervale foarte scurte de timp (cativa ani) in aceasi arie geografica si politica.
Nu se poate pune deci problema ca ele sa fi fost uitate de cei care au participat (ca actori sau martori) la ele… si totusi s-au repetat cu aceasi actori (care mai ramasesera in viata, desigur) participand voios la ele.
Ce se schimba sunt normele, sensibilitatile, felul cum ne raportam moral la evenimentele din trecut, nu doar simpla rememorare.
Iar normele insasi au o putere de constrangere limitata, ajuta dar nu constituie o garantie fiindca de obicei constrangerile morale „sar in aer” cand tensiunile ating un anume prag si se intra pe logica simpla binara „dusman-prieten”, 0 sau 1.
@Ion Ionescu.
Adică? Ce mesaj propuneți? Să ignorăm atrocitățile trecutului fiindcă, oricum, vor avea loc altele? Sau care e mesajul?
@Sorin Paliga
„Sau care e mesajul?”
Sa fim pesimisti si realisti : Si vis pacem, para bellum
Îs frumoase dictoanele astea, dar nu se aplică așa, mereu și oricum. Și, scuze, nu răspund întrebării mele, deoarece ea se referea la altă afirmație. Dar, în fine, așa să fie…
@Sorin Paliga
> nu răspund întrebării mele
Credeam ca v-am raspuns.”Rememorarea” de care vorbit nu e ceva ce poate (in mod semnificativ) impiedica repetarea istoriei, insa ea ne invata ca „vae victis”
@Ion Ionescu
Bun, cu asta nu cădem la pace sau cădem și ne izbim de zid.
Aștept de cîteva zile, cu carnețelul de notițe pregătit, lista aia de politicieni buni, mari, din ultimii 23 de ani. Am priceput că Ponta și Antonescu sînt tot ce poate fi mai rău, mai abject, mai cumplit.
Ne mutăm discuția dincolo, la lista de luminati ai patriei?
@Sorin Paliga
> lista aia de politicieni buni, mari, din ultimii 23 de ani.
N-am zis ca au fost buni vreunul, doar ca se observa o degenerare relativ la ce a fost, astia doi sunt de-a dreptul clovni, bufoni.
Aaa, adică toți au fost bufoni, dar ăștia doi sînt, să zic așa, culmea culmilor.
Colega de forum, sincer, vă bănuiam mai subtil decît un banal băsescian. Pace bună și liniște sufletească.
@Sorin Paliga
> vă bănuiam mai subtil decît un banal băsescian
Nu stiu de ca ma banuiti „basescian”. Cred intr-adevar ca Basescu e cu o clasa, daca nu doua, peste bufonii astia doi, dupa cum cred ca ar trebui sa ajunga la inchisoare pentru tradare dupa ce isi termina manadatul de presedinte si imunitatea.
Waw, nice. M-ați dat gata. Adicătelea flăcăul e mult peste bufoni, dar îi premoniți să ajungă, au, unde nu doresc nimănui să ajungă. Hm…
Înțeleg faptul că sînteți specialist în liste negative de politicieni jegoși, bufoni, impostori, vă este imposibil să întocmiți o listă pozitivă. Păcat, să știți că, totuși, trebuie să construim, nu să demolăm… Mai gîndiți-vă la listele astea.
Haideți să închidem vorba aici, ați intrat deja la colț și nu asta doream.
Moderator:
Rog onoraţii interlocutori să dea dovadă de reţinere. Cum zicea un vechi proverb grecesc, religia, politica şi fotbalul divizează şi învrăjbesc 🙂
@Sorin Paliga
> „să știți că, totuși, trebuie să construim, nu să demolăm…”
Vorbe goale, d-le Paliga, parca ati fi la o sedinta de partid
> „vă este imposibil să întocmiți o listă pozitivă”
Cred ca v-am spus deja de doua ori ca nu exista asta ceva, ce vedem de 23 de ani e o deteriorare continua pana cand am ajuns acum in chiar derizoriu, irelevant, cu acest doi bufoni.
> ați intrat deja la colț și nu asta doream
Incercati sa asteptati sa fiti congratulat, nu sa va congratulati singur
@Sorin Paliga
Scuzaţi că mă bag.
> Este evident că noile generații nu-și pot imagina ororile trecutului, efectiv nu au capacitatea mentală
> de a imagina monstruozități precum lagărele comuniste ori naziste.
Nu sunt de acord. Cu suficient talent din partea scriitorului şi cu suficientă empatie din partea cititorului, acesta îşi poate imagina ororile. Asemenea scrieri există. Interes nu există!
Dar nu numai noile generaţii, ci şi generaţiile contemporane cu evenimentele n-aveau nici o idee, sau doar o vagă idee, despre ce se întâmpla. Cu excepţia celor care erau apropiaţi de victime, care şi ei aveau o idee vagă; iar după întoarcerea acasă a victimelor norocoase, oamenii îşi ţineau gura.
Mai mult: victimele însele ştiau numai de anumite fragmente limitate ale ororii. Acuma există şi o privire de ansamblu a tuturor ororilor, comuniste, fasciste şi comunisto-fasciste, din 1920 până în 1990, dar pe cine interesează?…
@A.Leibovici
> dar pe cine interesează ?
Trecutul nu poate sa intereseze asa mult. Nici nu mai exista, ei nici macar nu l-au trait si deci nu reprezinta ceva pentru ei (memoria personala), si sunt si asaltati zilnic de ororile prezentului, ale vietii lor. Dati un google cu „beheading” si gasiti imediat destule.
@Ion Ionescu
> Trecutul nu poate sa intereseze asa mult
Sigur. Dar cei pe care îi interesează au la dispoziţie, în zilele noastre, tot ce trebuie pentru a putea să-şi imagineze ororile trecutului. Asta apropo de ce spunea dl. Paliga: „noile generații nu-și pot imagina ororile trecutului…”.
O să vă comunic câţi cititori mi-au cerut să le dau o referinţă (în orice limbă vor ei!) 🙂
@A.Leibovici
> Asta apropo de ce spunea dl. Paliga: “noile generații nu-și pot imagina ororile trecutului…”.
Da, d-l Paliga confunda lipsa de motivatie, interes, cu lipsa de imaginatie.
Sunt si situatii cand trecutul imaginar/istoric e trait mai intens decat prezentul. De exemplu in context nationalist sau comunitar, cand evenimente din trecut se constituie ca element al identitatii colective si deci exista un interes prezent, si viiitor (mentinerea identitatii, coeziunii grupului).
@Sorin Paliga
„Waw, nice. M-ați dat gata. Adicătelea flăcăul e mult peste bufoni, dar îi premoniți să ajungă, au, unde nu doresc nimănui să ajungă. –”
Chiar nu va inteleg aici. Nu considerati ca la puscarie e locul meritat pentru Nastase, Voicu, Iacubov, Remes, Solomon, Becali, Babiuc, etc…. Vad ca se pregateste si Fenechiu, probabil vor urma si Voiculescu, Vosganian si Videanu.
Ca, statistic, lista cam ocoleste PDL-ul lui Basescu e adevarat, si suspect, dar asta nu schimba faptul ca o merita.
@Ion Ionescu
> d-l Paliga confunda lipsa de motivatie, interes, cu lipsa de imaginatie
Eu nu am avut impresia asta, dar îl las să pe dânsul să reacţioneze…
În rest sunt de acord cu dv.
@Ion Ionescu
Comentez doar asta:
„Nu considerati ca la puscarie e locul meritat pentru Nastase, Voicu, Iacubov, Remes, Solomon, Becali, Babiuc, etc…. Vad ca se pregateste si Fenechiu, probabil vor urma si Voiculescu, Vosganian si Videanu.
Că, statistic, lista cam ocoleste PDL-ul lui Basescu e adevarat, si suspect, dar asta nu schimba faptul ca o merita.”
Nu, nu consider că pușcăria rezolvă disfuncțiile majore ale sistemului politic și economic românesc. Nici nu consider că seria asta de procese la vîrf denotă maturizarea sistemului juridic. Este, pur și simplu, lupta la vîrf între oligarhii financiari și politici, grupul care pune mîna pe putere, pune și pe justiție și-l belește pe celălalt.
Mie asta îmi aduce aminte de lupta pt putere din anii ’50, cînd un grup de comuniști, care preluase puterea, l-a terminat pe celălalt grup. Eu nu știu dacă acești flăcăi sînt vinovați sau nu, iar faptul că ocolește pe aproape toți membrii PD e clar, nu? Presupun că Adrian Videanu e pus acolo de formă, va fi achitat, fără doar și poate după cîteva luni de spectacol televizat ca să spună lumea „uite, dom’le, l-a luat și pe al lui în tărbacă”.
Organele Ministerului Public au luat locul acum Securității și Miliției din anii ’50, nimic altceva. De aici și lupta pt șefia structurilor represive la vîrful procuraturii, unde se învîrt aceiași și aceleași de colo-colo. Asta nu e democrație, e lupta pt putere și pt a putea să-i arunci în pușcărie pe adeversari.
Chiar presupunînd că nu e așa, faptul că, să zicem, toți aceștia ar fi realmente vinovați, ce rezolvă, dacă structurile statului sînt aceleași, risipa este aceeași? Faptul că bănetul cel mult se duce nu în buzunarul X, ci în Y, dar ineficiența este la fel de mare, nu rezolvă problemele; iar faptul că x e arestat, iar y jubilează că l-a pus după gratii pe adversarul care l-ar fi putut șunta la bani nu e progres.
Îmi pare rău, dar nici de data asta nu cădem de acord. Iar faptul că Ponta și Antonescu sunt bufoni, iar Băsescu e cu 2 capete peste ei, dar tot merită să ajungă după gratii, nu arată nici cel mai mic semn de coerență. Poate îmi explicați.
@Sorin Paliga
„Iar faptul că Ponta și Antonescu sunt bufoni, iar Băsescu e cu 2 capete peste ei, dar tot merită să ajungă după gratii, nu arată nici cel mai mic semn de coerență. Poate îmi explicați.”
Sunteti cu mintea blocata intr-o premisa gresita, cu ea prinsa intr-o falsa dichotomie din care nu mai puteti iesi. Vreti mereu lista cu „aia buni” si va auto-congratulati ca nu e nimeni „capabil” sa vi-o ofere. Insistati pe asta ca un procuror intr-un proces de omor care jubileaza la gandul cat de inteligent si coerent e el – „Te-am prins !”- fiindca acuzatul ezita si nu poate raspunde ferm la intrebarea : -„Ti-ai omorat nevasta inainte miezul noptii, da sau nu?”-
Insa subiectul procesului e sa stabileasca daca acuzatul e criminalul, acuzatul nu are cum sa raspunda la o asemenea intrebare, orice raspuns ar da s-ar auto-incrimina.
Nu exista „buni” in politica romaneasca, nu exista lista pe care o tot cereti, exista doar „răi”, cu unii mai putin răi decat altii, insirati intr-o anumita ierarhie a calitatii la un moment dat.
Si exista si o deterioare „in timp”. O deteriorare vizibila a calitatii oamenilor din politica romaneasca in ultimii 20 de ani; culminand acum in 2013 cu acesti doi clovni si cu un Parlament ce reflecta aceasi involutie. Parca au dispărut cetatenii capabili din viata publica, erau inca multi vizibili in anii 1990s, lasand loc acum doar saltimbancilor si imbecililor preocupati strict-exclusiv de portofelele lor mari şi grase.
In ce-l priveste pe Basescu. Ma suspectati, ma banuiti, in mod sincer (!), „mai subtil decît un banal basescian”. Ce se poate raspunde cuiva care iti spune ca te „banuieste sincer” ?
Sper ca Basescu sa urmeze la ghilotina. Ca la revolutia franceza, mai intai i-au dus Iacobinii pe Girondisti la ghilotina, iar apoi Girondistii (care mai ramasesera) pe Iacobini in frunte Robespierre.
Vine si randul lui „Robespierre”. Iar Basescu va avea de facut fata la acuzatii pe masura statutului lui : tradare, subminare economiei, suveranitatii, interesului national. O sa aplaud cand se va intampla.
@Ion Ionescu.
„Sunteti cu mintea blocata intr-o premisa gresita, cu ea prinsa intr-o falsa dichotomie din care nu mai puteti iesi.”
Iar puneți cuvintele aiurea, fără noimă. Nu eu am forțat dichotomia, dar, mă rog…
„Vreti mereu lista cu “aia buni” si va auto-congratulati ca nu e nimeni “capabil” sa vi-o ofere”. Evident, lumea se construiește, nu se dărîmă. Dar, se pare, vă spun lucruri prea dificile. chestia cu auto-gratulația e așa, ca nuca-n perete…
„Nu exista “buni” in politica romaneasca, nu exista lista pe care o tot cereti, exista doar “răi”, cu unii mai putin răi decat altii, insirati intr-o anumita ierarhie a calitatii la un moment dat.” Măi-măi, original… toți sînt la fel? chiar la fel? nu există nicio deosebire între ei? greu cu axiologia asta, nu? mai bine îi băgăm pe toți în aceeași troacă.
„Sper ca Basescu sa urmeze la ghilotina”. De ce? Doar era cu 2 capete peste ăia doi? Și, la o adică, ce bine ar aduce României ghilotinarea lui? Ar fi fost mult mai eficientă împiedicarea lui.
Gata, am încheiat discuția pe tema asta. Ați epuizat tot ce puteați spune și ați început să înșiruiți incoerențe. Nu am timp, gata. Stimă.
Revenind la subiectul si discutia initala, doresc sa reamintesc, chiar si celor care argumenteaza impotriva unei ‘memori istorice vii’, ca unul dintre adevaratele motive pentru care mare parte din arhivele naziste nu au fost date publicitati a fost si elementul participarii locale la initivele naziste de crime impotriva umanitati.
Exemplul classic este acela al autoritatilor francize ai epoci respective, care autoritati au ‘surpins in mod placut’ organele locale naziste prin ‘predarea’ unui numar mult mai mare de evrei francezi decat cel preconizat de catre intiatori acesteor actiuni criminale.
Acelasi process a avut loc si in nordul Transilvaniei unde autoritatile Nyloshiste au dus la indeplinire cu un zel criminal deosebit politica anti rasiala al acelor vremuri.
NU germani ci unguri, croati, francezi, ucrainieni, bielorusi, olandeji si imensa majoritate al locuitorilor republicilor baltice au fost cei care au actionat in toate aceste zone de sub ocupatia nazista la crearea foarte rapida al gettourilor.
Unchiul meu, ascuns de o prietena la Cluj pentru a scapa de lagar, a fost ‘demascat’ de catre o vecina pentru absolut nici un alt motiv decat cel prevalent la acea perioada: un anti-semitism feroce.
onor editorilor;
Nu INTELEG O IOTA , absolut nimic din ultimele regulamente solicitate de domniile voastre , pentru a participa la ecouri si la comentarii.
daca aveti de gand sa continuati pe linia asta ,nu ma consider in stare sa iau parte .
de asemeni , majoritatea polemicilor publicate in ultimul timp , mi se par
anevoioase , daca nu plictisitoare .cu stima ,
itzhak bareket .
Stimate domnule Bareket,
Vă mulţumim pentru comentariu.
Scrieţi:
> majoritatea polemicilor publicate in ultimul timp , mi se par
> anevoioase , daca nu plictisitoare
Puteţi să exemplificaţi? Vă rog să ţineţi cont că noi publicăm comentariile pe care le primim, şi scriem şi noi comentariile de care suntem în stare 🙂 Pe de altă parte, este normal ca pe diferite persoane să le intereseze anumite subiecte mai mult decât altele.
Ca să fim constructivi: ce ne puteţi propune pentru ca să îmbunătăţim calitatea publicaţiei?
Mai scrieţi:
> Nu INTELEG O IOTA , absolut nimic din ultimele regulamente solicitate de domniile voastre , pentru a participa la ecouri si la comentarii
Nu înţeleg ce aţi vrut să spuneţi. Regulamentul nu s-a schimbat în ultima vreme, este în esenţă acelaşi de cel puţin un an.
Vă stăm la dispoziţie pentru orice fel de lămuriri, atât cu privire la Regulament cât şi la orice alt subiect legat de activitatea noastră.
Redacţia ACUM