Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucuresti a găzduit în săptămâna care tocmai s-a încheiat o serie de dezbateri academice, la care au participat universitari români şi o pleiadă de universitari israelieni din domeniul ştiinţelor sociale şi politice de cea mai înaltă ţinută intelectuală. Venind din spaţii universitare diverse, precum Universitatea Ebraică din Ierusalim, Universitatea Haifa, Universitatea Tel Aviv, Colegiul Beit Berl, Colegiul Academic Ashkelon, incluzând şi un reprezentant al minorităţii arabe, universitarii israelieni au vorbit studenţilor români despre Israelul contemporan, despre societatea şi politica israeliană.
”S-a născut un bebeluş” s-a spus în deschiderea conferinţei, cu referire la Centrul de Studii Israelien, care a fost lansat odată cu această conferinţă, organizată de SNSPA din Bucureşti, intitulată ”Contemporary Issues in Israeli Politics and Society”. Conferinţa inaugurală a beneficiat de o prezenţă oficială de excepţie: Dan Ben Eliezer, ambasadorul statului Israel la Bucuresti, Eduard Iosiper, ambasdorul României în Israel, ambasador Mihnea Constantinescu, consilier al primului ministru, prof. univ. dr. Remus Pricopie, ministrul educaţiei, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, rector al SNSPA, dr. Aurel Vainer, deputat, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, generalul Mihail Ionescu, directorul Institutului de Istorie şi Teorie Militara., prof.univ.dr. Alexandru Florian, director general al Institului Holocaustului; de asemenea, au participat şi subsemnaţii – prof.univ.dr. Liviu Rotman, directorul Centrului de Studii Israeliene al SNSPA şi conf.univ.dr. Liliana Popescu, prorector SNSPA. O prezenţă specială a fost doamna Arezoo Hersel, adjuncta ambasadorului israelian, care a contribuit extrem de eficient la organizarea conferinţei. Trebuie amintit că la deschidere au fost prezenţi numeroşi reprezentanţi ai mass-media.
Cu ocazia conferinţei, universitarii israelieni au avut întâlniri cu studenţi din Politehnică, Institutul Diplomatic Român şi Universitatea Dimitrie Cantemir, cu tineri lideri de la Institutul Aspen, precum şi cu elita intelectuală a Colegiului Noua Europă, instituţie fondată şi condusă de domnul Andrei Pleşu. Pretutindeni au fost primiţi cu o mare deschidere şi interes, cu întrebări incitante care au condus la dezbateri şi noi întrebări. Invitaţii israelieni şi-au exprimat încântarea cu privire la curiozitatea manifestată de către studenţii români faţă de problematica prezentată şi dezbătută.
Iată subiectele abordate în cadrul conferinţei din SNSPA: ”Societatea israeliană: o evaluare sociologică” (Almog Oz, Universitatea din Haifa), ”Relaţiile dintre Israel şi diaspora: imaginar, aşteptări, frustrări” (Raphael Vago, Universitatea Tel-Aviv) ”Israel în 2024: scenarii regionale şi provocări în realizarea profilului strategic” (Dan Claudiu Degeratu, Centrul pentru Analize de Securitate şi Prevenţie, Praga), ”De la Cairo la Teheran şi între: Israel şi provocările proliferării şi folosirii armelor de distrugere în masă în Orientul Mijlociu” (Eitan Barak, Universitatea Ebraică din Ierusalim), ”Israel şi minoritatea sa arabă” (Itzhak Reiter, Ashkelon Academic College), ”Accesibilitatea învăţământului superior pentru arabii din Israel” (Kussai Haj Yehia, Beit Berl College), ”Mişcarea religioasă a coloniştilor şi relaţia sa contradictorie cu sionismul politic” (Gadi Taub, Universitatea Ebraică din Ierusalim), ”Interpretarea monoteismului de către Jose Faur: perspective israeliene asupra religiei şi dialogului interreligios” (Madeea Axinciuc, Universitatea Bucureşti), ”Relaţii religie – secularism în Israel: un caz recent din Beit Shemesh” (Nancy Hartevelt Kobrin, cercetător independent), ”Nu avem nevoie de un nou erou: eroi şi rol-modele în Germania şi Israel” (Gad Yair, Universitatea Ebraică din Ierusalim), ”Modele de integrare ale imigranţilor din România în societatea israeliană: aspecte sociopolitice” (Adina Babeş, SNSPA Bucureşti).
Încă din prima sesiune, Almog Oz a vorbit despre diversitatea societatii israeliene, prezentând aspecte inedite sau prea puţin cunoscute de către studenţii şi intelectualii români: despre variteatea populaţiei religioase, druzi, arabi, evrei originari din fosta URSS şi Etiopia, despre caracteristicile tineretului israelian, majoritar laic, ca şi întreaga societate israeliană, care îi apropie de tineretul altor ţări, despre marile ideologii care nu mai au căutare, despre grupările ultraortodocşilor extremi care sunt antisionişte ş.a. Raphael Vago a vorbit despre relaţia dintre Israel şi diaspora sa şi despre tendinţele demografice de creştere a proporţiei evreilor din Israel faţă de evreii care trăiesc în diaspora. Dacă Israel a fost un factor unificator al evreilor din diaspora în primele două decenii de existenţă ale statului israelian, se pare că în ultimul timp discuţiile despre Israel stârnesc diviziuni în diaspora. Dacă în 1948 statul reprezenta implicit o negare a diasporei, acum statul este responsabil pentru supravieţuirea evreilor din diaspora.
Itzac Reiter a vorbit în discursul său despre procesele de israelizare a populaţiei arabe israeliene, dar şi despre palestinianizarea evreilor israelieni din societatea Israelului contemporan, despre cetăţenia specifică a arabilor în Israel şi despre faptul că strategia minoritarilor nu este deocamdată eficientă. Kussai Haj Yehia şi-a început discursul menţionând multiplicitatea identităţilor sale: arab, israelian, musulman; ”în fapt fiinţă umană”, a continuat. El a pledat pentru educaţie multiculturală şi a făcut o prezentare a compoziţiei demografice a studenţimii arabe, arătând o serie de tendiţe ale prezenţei arabe în educaţia superioară din Israel, sau din alte ţări, inclusiv România. Unele date sunt interesante: ca de pildă că 65% din studenţii arabi din israel sunt femei. Nu au fost ocolite o serie de dificultăţi ale accesului minoritarilor în învăţământul superior.
na dintre cele mai interesante prezentări a fost cea a lui Gadi Taub, care a vorbit studenţilor despre mişcări ale grupurilor ultrareligioase şi credinţele lor privind misiunea evreilor şi ocuparea pământului sfânt. A vorbit şi despre credinţe opuse acestora, conform cărora sioniştii au sfidat cuvântul lui Dumnezeu, arătând astfel cât de diversă şi de conflictuală este societatea israeliană contemporană. Gad Yair şi Nancy Kobrin au vorbit despre mişcări sociale din Israelul contemporan, care trădează noi tendinţe atitudinale ale diferitelor grupuri si o dezideologizare a societăţii. Gad Yair a vorbit pe larg despre protestele din Tel Aviv din 2012, despre semnificaţia şi consecinţele acestora asupra ultimului scrutin electoral de la începutul acestui an. Adina Babeş a făcut o prezentare a profilului imigranţilor israelieni provenind din România, bazată pe un studiu sociologic empiric constând într-o serie de interviuri realizate pe parcursul ultimilor ani.
Tipul dezbaterilor, tematica aleasă constituie un semnal şi un indicator al noii structuri academice înfiinţate în SNSPA. Intenţia noastră este de a continua într-un spirit cu adevarat ştiinţific, deschis discuţiilor şi dezbaterilor. Constituirea acestui Centru apare în contextul consolidării în învăţământul universitar românesc al studiilor regionale, ce permit cunoaşterea şi aprofundarea diverselor experienţe de guvernare existente. Inaugurarea acestui Centru este cu atât mai relevantă, cu cit are loc în principala instituţie de educaţie superioară în domeniul guvernării din România, loc de formare a viitoarei elite politice a tării, cu perspective de extindere a cuprinderii sale către alte ţări din regiune. Nu este întâmplător că această structură apare în SNSPA, universitate cunoscută pentru spiritul său novator şi democratic. Să nu uităm că SNSPA este în avangarda studiilor de gen, gazduieste studii materale pe problematica minoritatilor şi un program doctoral în problematica romilor, un curs despre Holocaust, un altul despre studii regionale etc.
Putem conchide că începând cu această săptămână, un nou Centru a apărut pe harta globală a studiilor israeliene.
Despre autori:
Conf. univ. dr. Liliana POPESCU
Liliana Popescu este conferenţiar universitar în cadrul SNSPA Bucuresti. Are un Doctorat în teorie politică de la Universitatea din Manchester, Departamentul de Guvernare (1996). A fost consilier al Ministrului Afacerilor Externe şi Director al Direcţiei de Planificare Politică (1998-1999).
Liliana Popescu este fondatoarea Fundăţiei Proiectul de Educaţie Civică şi Dezvoltare Academică. Este fondatoare şi co-editoare a Romanian Journal of Society and Politics (din 2001); totodată este co-fondatoare a Societăţii Române de Ştiinţe Politice (ianuarie 2000) şi fost pentru cinci ani vicepreşedinta Societăţii.
Prof. univ. dr. Liviu ROTMAN
1. Profesor titular la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA
2. Director al Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor din România
3. Membru al Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wisel”
4. Membru al Consiliului Ştiinţific şi codirector al Centrului de Studii Ebraice al Facultăţii de Litere a Universităţii Bucuresti
5. Profesor-asociat la masteratul de Ştiinţe iudaice al Universităţii Babes-Bolyai din Cluj
6. Cercetător-asociat al Institutului de cercetare a Diasporei, Universitatea Tel Aviv, Israel
Studii:
Facultatea de Istorie a Universităţii Bucuresti (1964-1969); doctor al Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucuresti (1983)
Felicitari!
Trebuie sa spun ca ma bucur ca Noua Dreapta era ocupata cu conferinta despre drepturile minoritatilor sexuale de la Muzeul Taranului Roman si nu a mai avut resurse si pentru a boicota conferinta de la SNSPA.
Traim intr-un spatiu al contradictiilor. Pe de o parte avem manfiestari negationiste la Academie si actiuni nationalist-homofobe la MTR, pe de alta parte incercam sa ne deschidem catre o lume a dezbaterilor si transparentei la SNSPA, in care sa cunoastem mai multe despre ce se intampla in lume, in particular in Israel.
@Liliana Popescu.
Nu mi se pare nici corect axiologic, nici oportun să amestecăm problema homosexualității cu problema holocaustului și cu relațiile româno-israliene. Cred că trebuie să trasăm frontiere clare între temele astea, sînt complet diferite și, pe o scară a valorilor, deloc de aceeași importanță.
@Sorin Paliga
Nu trebuie sa amestecam problemele de mai sus,dar vantul bate cam din aceeasi directie la amandoua,nu credeti.Comentariul lui „Dana” explica cateceva.
Cand vorbiti de „o scara a valorilor” eu chiar ca raman nedumerit.Care considerati mai putin grava dintre cele doua teme. Ori si mai clar, ce e mai de neglijat, homofobia sau antisemitismul?
@Kovács József. Îmi intindeți o capcană, dar evit capcanele. Vă pun o întrebare: ce e mai grav, să ucizi un om sau să torni la Securitate?
Dl. Prof. Paliga,
Ma surprinde comentariul dv. cu referinte la „scara de valori”.
Homofobia este mai putin importanta decit holocaustul sau anti semitismmul sau xenofobia?
Cind vine la descriminare, orice fel de descriminare este tot asa de importanta si relevanta ca si oricare alta!
Romania si populatia ei trebuie sa ajunga la realizarea ca a descrimina impotriva religiei, sexualitatii sau origine este desgustator si orice fel de descriminasre se afla pe aceiasi „scara de valori” de importanta.
Imi pare rau dle. Paliga, nu cred ca este o capcana, a fost o intrebare directa si cat se poate de clara, dumneavoastra insa ati ocolit raspunsul cu alta intrebare care dupa parerea mea nu are valoare de comparatie.
Poate n-am inteles destul de bine ce ati vrut sa spuneti cu scara de valori si ne explicati dumneavoastra.
@Wanda Lucaciu.
Am convenit, cred, că putem avea o anume opțiune, chiar dacă ceilalți nu sînt de acord cu ea. Putem greși, dar cred că avem dreptul să greșim. Putem fi victorioși, dar asta nu înseamnă să ne fălim și să-l umilim pe cel învins. Eu așa cred.
Dl. Prof. Paliga
Va rog sa ma scuzati daca prin ceea ce am scris in comentariul meu v-a umilit. Nici nu mi-a trecut prin minte asa ceva.
Nu sint sigura ca avem o optiune cind vine la descriminare. Parerea mea este ca nici o persoana nu are dreptul sa descrimineze importriva altei persoane.
Cu toate cele spuse , as vrea sa revenim la subiectul articolului „O premieră universitară: studii israeliene la Bucureşti”
Dna Prof Popescu si Dl. Prof Rotman au avut un succes glorios de a imbina studii israeliene cu structurile academice în SNSPA. Congratulations to them!
A, nu, doamne ferește, nu de asta era vorba, ci de faptul că putem avea opinii diferite pe o anume temă. Și eu zic că e mai bine să ne oprim aici și să ne bucurăm că studiile israeliene și-au găsit loc la SNSPA. Nu m-am dus acolo, deși aș fi vrut, am fost deja aglomerat cu prima săptămînă de după vacanță.