Politica în domeniul mass-media şi „europenizarea” legislaţiei mass-media în Europa de Sud-Est (Republica Moldova, România şi Bulgaria)
Conferinţă internaţională
11-12 octombrie 2007
Locul desfăşurării:
Bucureşti, România
Organizator:
Moldova-Institut Leipzig
Cu sprijinul financiar al fundaţiei Konrad Adenauer (Konrad-Adenauer-Stiftung)
Rezumat
Conferinţa pune în discuţie, pe baza exemplelor României, Bulgariei şi Republicii Moldova, politica statului în domeniul mass-media, precum şi condiţiile şi stadiile diferite de dezvoltare a mass-media. De asemenea, va fi analizată influenţa exercitată de mass-media asupra opiniei publice, precum şi efectele acestora asupra procesului de democratizare în aceste ţări, cu scopul de a evidenţia statutul economic, politic şi juridic al mass-media în Europa de Sud-Est după 1989/1991 şi după extinderea spre Est a Uniunii. Concomitent, organizatorii conferinţei îşi propun să iniţieze un dialog în vederea dezbaterilor de perspectivă cu privire la politica în domeniul mass-media în Europa de Sud-Est.
Lucrările conferinţei sunt organizate în patru blocuri tematice:
Politica statului în domeniul mass-media după 1989/1991
Primele alegeri parlamentare au demonstrat deja faptul că oamenii politici au un interes deosebit faţă de dirijarea şi controlul politicii în domeniul mass-media – după sfârşitul dictaturii devenise necesar ca dominaţia politică să fie “fundamentată şi acceptată”. În aceste condiţii oamenii politici nu sunt încă pregătiţi să deetatizeze mass-media, adică să realizeze principiul occidental al delimitării mass-media de puterea de stat prin intermediul radioului şi televiziunii publice. Există un evident conflict de interese: oamenii politici trebuie să renunţe la pretenţia de a menţine monopolul statului asupra mass-media tocmai în momentul când ei au nevoie în mod deosebit de acestea. În asemenea situaţie de conflict organizarea şi reglementarea sistemului mass-media constituie o provocare aparte pentru procesul de democratizare din ţările respective.
Acest bloc tematic vizează actorii, conţinuturile, funcţiile şi noile provocări ale politicii statului în domeniul mass-media. Vor fi puse în discuţie următoarele întrebări: Cum se formează relaţia dintre guvernare şi mass-media? Ce particularităţi caracterizează peisajul mediatic din ţările respective şi ce funcţii îndeplineşte politica în domeniul mass-media? Cât de puternică este influenţa politică şi cum se manifestă aceasta în activitatea posturilor de radio şi televiziune publice şi private? Ce contraforţe pentru limitarea influenţelor politice în activitatea mass-media există în societate? Care este situaţia mediilor minorităţilor?
“Europenizarea” legislaţiei mass-media
Pentru a satisface principii juridice formale ca libertatea mass-media şi libertatea opiniei, garantarea libertăţii presei şi a informaţiei, accesul liber la informaţie şi interzicerea cenzurii, în fiecare din cele trei ţări au fost iniţiate şi parţial deja realizate o serie de măsuri importante.
Scopul acestui bloc tematic constă în discutarea diferitelor aspecte şi a evoluţiilor recente în contextul procesului de europenizare a legislaţiei mass-media în România, Bulgaria şi în Republica Moldova. Trebuie luate în consideraţie dimensiunile europenizării legislaţiei naţionale mass-media. În cazul României şi Bulgariei, odată cu aderarea acestora la Uniunea Europeană, devin valabile şi o serie de schimbări structurale ale condiţiilor de activitate a industriei mass-media. Înseamnă aceasta o schimbare a rolului statului şi afirmarea pieţii libere în industriea mass-media? Ce schimbări s-au produs în ultimii ani? Care este situaţia actuală? Care sunt noile provocări privind politica în domeniul mass-media după recenta extindere a Uniunii Europene?
Mass-media – un factor economic?
Acest bloc tematic are drept scop analiza evoluţiei pieţei mass-media din punct de vedere comercial în România, Bulgaria şi în Republica Moldova, precum şi discutarea problemelor privind evoluţia pieţii mass-media. Una din întrebările esenţiale priveşte transparenţa relaţiilor de proprietate asupra mass-media.
Cum s-a dezvoltat economia mass-media în condiţiile de piaţă din România, Bulgaria şi din Republica Moldova? Ce importanţă au landşafturile mediatice paralele – respectiv în limbile rusă şi română – din Republica Moldova pentru piaţa mass-media?
Ce premise pentru independenţa şi calitatea mass-media oferă privatizarea mass-media? Ce rol au investiţiile occidentale în mass-media? Cum se dezvoltă şi ce urmări are concentrarea mass-media, în special în sensul diversităţii publicistice?
Piaţa mass-media şi etica jurnalistică
Prin vehicularea imaginii adversarului şi prin comentarii unilaterale, mass-media au contribuit în mare măsură la inventarea, construirea şi înrădăcinarea în conştiinţa oamenilor a unei linii de demarcaţie între “Străini” şi “Noi” (exemplu – conflictul transnistrean). Deşi difuzarea comentariilor independente este pusă în mod frecvent în dificultate din cauza dirijării fluxului de informaţii de diferite tabere implicate în conflict, există şi suficiente exemple de jurnalism independent.
Cum arată conflictele de interese, cu care se confruntă jurnaliştii în cazul elaborării comentariilor politice? Există oare principii etice în mass-media? Ce motivează jurnaliştii să profesese un jurnalism responsabil, critic şi independent chiar în pofida presiunii exercitate de puterea politică? Care sînt instituţiile angajate în promovarea şi monitorizarea eticii jurnalistice?
Dezbatere
Politica şi mass-media. Cine pe cine controlează?
Deţin oare în prezent mass-media o funcţie de control în societate? Aşteaptă oare societatea aşa ceva? Dacă da, corespund oare mass-media acestei funcţii? Ce relaţii există între guvernare şi mass-media? Sunt oare funcţiile mass-media suficient recunoscute de către stat? Ce relaţii există între guvernare, mass-media şi economie? Sunt oare aceste relaţii unilaterale sau reciproce? Pentru cine sunt acestea (ne)favorabile?
Condiţii de înscriere
Ofertele de participare urmează să fie trimise până la 31 mai 2007. Rezumatul trebuie să conţină
titlul contribuţiei, numele şi prenumele autorului / autoarei, precum şi o descriere succintă a temei (circa 200-250 de cuvinte). Oferta de participare trebuie să conţină de asemenea următoarele informaţii despre autor /autoare: numele şi prenumele, denumirea instituţiei unde activează în prezent, adresa poştală, număr de telefon şi de fax, adresa email şi un CV.
Contribuţiile urmează să fie prezentate în limbile engleză, germană sau franceză.
Ofertele de participare fără prezentarea unei teme pot fi trimise până la 1 septembrie 2007. Toţi participanţii vor primi în timp util programul conferinţei, precum şi informaţii privind deplasarea la locul desfăşurării conferinţei şi cazarea.
Contact
Scrisorile de înregistrare, expozeurile şi întrebările privind desfăşurarea conferinţei urmează să fie trimise la următoarea adresă:
Dr. des. Marina Dumbrava
MOLDOVA-INSTITUT LEIPZIG
Thomaskirchhof 20
D-04109 Leipzig
E-Mail: moldova@rz.uni-leipzig.de
www.uni-leipzig.de/~mil
http://www.uni-leipzig.de/~mil/ro/program_politica_mass_media.html