– Prof.Dr.Dragomir HURMUZESCU a înfiintat la Iasi în anul 1920 INSTITUTUL DE ELECTROTEHNICA ?
– Prof.Nicolae VASILESCU-CARPEN, în anul 1920 a fost directorul Scolii Nationale de Poduri si Sosele din cadrul Politehnicii din Bucuresti?
– Ion IPSER (n.31 August 1926, dec.31 August 2006) a fost celebrul scenograf al Operei Române din Bucuresti? A creat decoruri si costume pentru Opera Româna cu care a facut turnee în multe tari europene. S-a autoexilat în Germania în anul 1970, unde a restaurat sute de icoane, având si picturi proprii în colectii internationale. Din 1986, timp de 11 ani a fost director artistic la Scoala de decoruri pentru teatru din Geneva. A restaurat în mod gratuit, în memoria mamei sale, Biserica exilului românesc din Lausanne, dedicata M.S.Regelui Mihai si Reginei Ana a României.
– Samuel von Bruckenthal (1721-1803) a fost descendent dintr-o familie de nobili sasi din Transilvania, a studiat Dreptul, Administratia politica si Filozofia la Universitatea din Halle si Jena. Fiind numit guvernator al Transilvaniei, S.Bruckenthal s-a stabilit definitiv la Sibiu, unde a construit un palat în stil baroc, dupa stilul celor vieneze. Prin Testamentul redactat de S.B. a dispus ca Palatul sa fie muzeu deschis pentru public, gestul lui generos înscriindu-l astfel în rândul marilor iluministi ai veacului.
– Sunt 304 ani (1703-2007) de când în ziua de 5 Mai a aparut prima publicatie tiparita, care oferea cititorilor informatii de interes general. Acea tiparitura s-a numit si continua sa se numeasca si astazi WIENER ZEITUNG = Ziarul vienez, care apare în capitala Austriei – Viena. Termenul de JURNAL provine din lb.franceza, adica din cuv.JOUR = ZI, reprezentând abrevierea sintagmei PAPIER JOURNALIER sau PAPIER JOURNAL = foaie de hârtie tiparita zilnic.
Prima publicatie purtând aceasta denumire, a fost la sfârsitul secolului XVIII, numita GAZETTE DE FRANCE, la care cuvântul GAZETTE a fost înlocuit cu JOURNAL. „Gazeta” a fost initial denumirea unei monede venetiene, care reprezenta costul unei foi tiparite periodic, apoi, prin extensiune, foaia însasi tiparita. De-a lungul timpului, în lb.italiana au aparut si alti termeni, precum GIORNALE sau DIARO, preluat si de noi în lb.româna ZIAR.
În Anglia, la Londra, primul ziar aparut în anul 1788 a fost THE TIMES, iar în 1823 foile tiparite zilnic sau periodic s-au raspândit în lumea întreaga, presa scrisa devenind „a patra putere în stat”, dupa care a urmat presa audio-vizuala. În România, termenul de „presa” – reprezinta publicatiile tiparite si este uzitat de peste o suta de ani.
– În anul 1944 România avea peste 50 de ani de dezvoltare organica, un stat în plin avânt ce înregistra indici de crestere economica la nivel mondial, asemanator cu Japonia. Chiar si în perioada marii crize economice generale între anii 1929-1934, indicii au crescut, cu exceptia stagnarii în unele sectoare. (Vezi Enciclopedia României/Dimitrie Gusti/. Bazele Statului român modern au fost puse de primul rege al României Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen în epoca stralucitilor si nemuritorilor – Eminescu, Spiru Haret, B.P.Hajdeu, Titu Maiorescu, I.L.Caragiale, Nicolae Grigorescu, Ion Luchian, Carol Davilla, Victor Babes, Ionescu de la Brad si multi, multi alti români, care au contribuit prin operele lor la succesele economice si culturale ale României din preajma celui de al Doilea Razboi Mondial. Lideri ca Malaxa, Mociornita, Bragadiru, ing.Liviu Ciulei sr., precum si mentorii Ionescu-Sisesti si Grigore Antipa, au contribuit la noua scoala agricola intitulata ICAR – Institutul de Cercetari Agricole al României.
Nume de neuitat precum ing.Anghel Saligny, Leonida, O.Doicescu, Ion Creanga, Duiliu Marcu, au contribuit la edificarea infrastructurii tarii, cu mentiunea inedita pentru asistenta tehnica germana pentru drumuri, poduri, sosele, reteaua de silozuri agricole si amenajari portuare, constitutia si legislatia fiind recunoscute ca facând parte dintre cele mai moderne, continând elemente sociale mai pragmatice decât cele ce au urmat. Au fost reforme agrare în sprijinul micii gospodarii taranesti, edificându-se un sistem de asigurari sociale civilizat, asistenta medicala în România fiind gratuita, bazata pe filantropie, cu spitale, dispensare, orfelinate, erau si sanatorii pentru cei care aveau posibilitati materiale mai mari, s-au construit cartiere de locuinte cu credite pentru muncitori si functionari, initiatorii fiind ing.Malaxa, ing.Ciulei, cartierul CFR Grivita. S-au construit teatre, stadioane, case de cultura, atenee populare, baze sportive, stranduri, cluburi, cantine, camine pentru muncitori, ucenici si studenti, functionari, accesibile oricarui muritor, care începând cu 1945, încetul, cu încetul au fost desfiintate si dirijate exclusiv de stat, guvernul comunist instalat la putere. Idem silozurile Saligny de la Constanta, infrastructura portuara dunareana si cladirile oficiale din Bucuresti, Halele Obor etc. În anul 1937, la Expozitia internationala de la Paris, Pavilionul României a gazduit sedinta /Academiei Gastronomice franceze/ retransmisa la posturile de radio, în semn al pretuirii culturii mâncarurilor românesti în afara României.
– În anul 1880 a fost inaugurata Banca Nationala a României, primul guvernator fiind Ion CÂMPINEANU (1841-1889), ministru de Finante în guvernul Ion C.Bratianu. Adevaratul ctitor al Bancii Nationale a fost însa Eugeniu Carada (1836-1910), pentru ca el a elaborat proiectul de lege pentru organizarea bancii, totodata fiind numit director general în perioada 1883-1910. Dupa aprobarea legii s-a pus problema ridicarii unei noi cladiri pentru Banca Nationala. În anul 2005 s-au împlinit 125 ani de la existenta Bancii Nationale a României asa cum o cunoastem astazi, la care au contribuit personalitati de prestigiu, constructori ale celor doua localuri ale Bancii si anume: Albert Galeron, Cassien Bernard, Niculae Cerkez, Constantin Baicoianu, Anton Chiricuta, Aurel Beles, Liviu Ciuley sr., Mihail Hanganu (autoexilat în Canada, unde de asemenea este autorul unor constructii de prestigiu) s.a., profesionisti de exceptie. Banca Nationala a României, aflata pe Str.Lipscani 25, a fost construita între anii 1884-1890, valoarea lucrarilor executate fiind de 689.569 lei/aur, iar constructia Ateneului Român a costat aproximativ 720.000 lei, la care au contribuit multi particulari români, lansându-se campania pentru strângere de fonduri – DATI UN LEU PENTRU ATENEU.
Arhitectului inginer N.Cerchez, printre altele, i se mai datoreaza urmatoarele cladiri: Hotelul stabilimentului de bai de la Calimanesti, Palatul Ministerului de Finante, Scoala Superioara de Medicina veterinara, Scoala Superioara de Arte si Meserii, pe Str.Polizu, precum si Imprimeriile Statului, astazi Arhivele nationale ale României, toate în Bucuresti.
– Publicatia virtuala franceza, intitulata LA ROUMANIE DE FRANCE, publica în anul 2006 lista CELOR MAI BOGATI OAMENI DIN ROMÂNIA, dupa clasamentul hebdomaderului CAPITALUL. Restul românilor îsi pun întrebarea – „cum s-au putut îmbogati atât de mult acestia într-o tara unde mai mult de 60% din populatia tarii, pot câstiga anual echivalentul a 600 Eu.? Urmeaza numele bogatasilor – femei si barbati, sume care variaza între 850 mil.$ US si 7 mil.US:
Iosif Constantin Dragan, primul pe lista, figureaza cu 800-850 $US, urmat de Ion Tiriac, cu 650-700$US, restul sunt: Ion si Viorel Micula, Sotii Adrian Paunescu, Sorin Ovidiu Vântu, Ion Niculae, Dinu Patriciu, Familia Voiculescu, Frank Timis, Ioan Neculae, Veronica Savanciuc, Fratii Paunescu, Lavinia Huidan, Luchi Georgescu, Maria Srapini, Erika Hristea, Maria Tudor, Romanita-Claudia Iovan, Geanina Chonliara, Gheorghe Hagi, Mircea Lucescu, Gheorghe Popescu, Adrian Ilie, Anghel Iordanescu, Dan Petrescu, Ilie Dumitrescu, Viorel Moldovan, Adrian Mutu, Cristian Chivu, Camelia si Corina Voiculescu, Adrian Sârbu, Cristian Burci, Valeriu Lazarov, Silviu Prigoana.