Pe 30 ianuarie o furtună specifică verii, cu schimbările de aer cald şi rece, ne-au speriat cu o alertă de tornade.
În plină iarnă temperatura s-a ridicat la peste 18 grade Celsius. Restaurantul îşi duce existenţa cotidiană cu barul, cu clienţii obişnuiţi, cu rutină pe acelaşi fond muzical. Un vânt prevestitor de rele răsuceşte copacii, umple strada cu un vuiet beligerant.
Primul gând a fost că se va întrerupe curentul.
Deoadata am auzit nişte ţipete. Femei, copii fugeau care încotro ca apucaţi.
Am alergat către uşa de la intrarea principală. Un biet şobolan înghesuit într-un colţ tremura zgribulit. O căprioară speriată s-a lipit de zidul restaurantului.
În parcare zeci de pescăruşi ţipau aliniaţi parcă într-un decor sumbru.
Oceanul, fluviul sunt departe. Am înţeles că era semnul apropierii unei tornade. Animalele prevestesc cutremurele, cataclismele şi moartea.
Nu am înţeles ura câtorva clienţi, dorinţa lor de a omorî bietul şobolan. L-am luat într un făraş cu mătura şi l-am mutat pe o rigolă în parcul din apropiere. A rămas câteva clipe nedumerit ca apoi să dispară după tufele desfrunzite.