Titlul original: The Empathic Civilization: The Race to Global Consciousness în a World in Crisis, de Jeremy Rifkin, 2009.
Jeremy Rifkin (născut la 26 ianuarie 1945) este un economist american, scriitor, orator, eseist, consultant politic şi activist. El este fondatorul şi preşedintele Fundaţiei pentru tendinţe economice. Lucrările lui Rifkin explorează impactul potenţial al schimbărilor ştiinţifice şi tehnologice asupra economiei, forţei de muncă, societatăţii, şi mediului. (Wikipedia, Jeremy Rifkin).
În textul de faţă îmi propun să prezint câteva idei din lucrarea sa „The Empathic Civilization: The Race to Global Consciousness in a World in Crisis”. Sunt conştient că Rifkin este şi controversat, dar scopul meu este să prezint pe scurt aspecte din cartea sa care mi s-au părut interesante. Cartea are 674 de pagini din care bibliografia se întinde pe 12 pagini.
Din păcate, lucrarea nu este tradusă în româneşte.
Mesajele transmise de Rifkin
Fiinţa umană (socială) este prin natura ei intimă creată ca să practice empatia atât cu semenii ei cât şi cu alte vieţuitoare cu care îşi împarte existenţă.
Empatia a existat dintotdeauna în istoria omenirii ca un fir roşu, însă ea a intrat în atenţia opiniei publice foarte târziu, după cea de a două jumătate a secolului trecut. Anterior, ştiinţele (istorie, filosofie, sociologie, economia) au considerat, în mod exclusiv şi unilateral, alte laturi ale fiinţei umane, cum ar fi instinctul sexual, interesul material egoist, dinamică conflictelor, conducătorii etc. ca fiind esenţiale pentru destinul individului şi al omenirii.
Pentru Rifkin, omenirea este pe cale să se organizeze într-un quasi „sistem nervos” global cu caracter profund empatic. Oamenii se sinchisesc unii de alţii tot mai mult pe criterii de afinitate personală şi pe criterii de apartenenţă la clan, naţiune, castă sau branşă profesională.
Evoluţia societăţii umane în direcţia atingerii unei bunăstări generează în acelaşi timp perturbări la scară mondială, pe care autorul le consideră ca un efect similar „entropiei”. Bunăstarea şi evoluţia au ca efect secundar o entropie la un nivel nemaintâlnit, pe măsură progreselor obţinute. Această ameninţă însăşi integritatea globului pământesc, cel puţin a mediului propice vieţii.
Structura cărţii
Autorul îşi expune tezele evitând să se ralieze sau să combată curente politice, filosofice, religioase. Se foloseşte însă de istorie, filosofie, psihologie, medicină, istorie şi o serie de alte discipline ştiinţifice pentru a-şi ilustră teoria. Pentru cititor este confortabil că nu este pus în situaţia de „a lua poziţie”.
În capitolul introductiv, paragraful „Istoria umană niciodată relatată” ni se spune că „Cronicarii noştri oficiali – istoricii – au acordat un spaţiu limitat empatiei ca forţă în cursul istoriei omeneşti. Au scris în schimb pe larg despre conflicte sociale şi războaie, mari eroi, negativi sau pozitivi, progres tehnologic, exercitarea puterii […] Rareori auzim despre alte faţete ale experienţei umane care să ne vorbească despre adânca noastră natură socială sau despre evoluţia şi extinderea afecţiunii umane şi impactul ei în cultură şi societate.”
Mai departe, se discuta despre apariţia, târzie, a noţiunii de empatie în disciplinele ştiinţifice. Precursorul noţiunii este cea de „simpatie” introdusă şi ea destul de târziu, în perioadă iluminismului european.
Aflăm că termenul de empatie a fost introdus în 1872 de germanul Robert Vischer – Einfühlung – care l-a folosit în estetică. De abia în 1909 psihologul american E.B. Titchener îl traduce prin „emphaty”.
Argumente pentru lectură
O calitate a tratatului scris de Rifkin este că prin abordarea subiectului suntem purtaţi, oferinduni-se o recapitulare, prin biologie şi psihologie (Capitolul I, Homo Empaticus), prin istoria civilizaţiilor, inclusiv a religiilor (Capitolul II, Emphathy and Civilization) şi prin descrierea situaţiei contemporane, a instaurării empatiei dar şi ameninţării la adresa planetei (Capitolul III, The Age of Emphaty).
Sunt puse în evidenţă progresele tehnice care au fost importante pentru societate (de la irigaţii la industrializare, epoca informatică etc.), religiile care au câştigat teren pe motiv de universalitate (creştinismul în Imperiul Roman), valoarea ideilor originale ale unor personalităţi (Ghilgames sau Isus). Este luat Imperiul Roman ca un exemplu de sistem care s-a distrus nu din cauza „decadenţei” ci din cauza unei adânci crize de suprapopulaţie, bunăstare şi epuizarea resurselor.
Sunt confruntate raţionalismul cu romantismul, teoriile singulare care au avut ecou larg cum a fost cea a lui Freud care prezenta omul ca pe un monstru sexual, sau cea a lui Hobbes care vedea omul ca pe un monstru al agresiunii şi egoismului.
Este prezentat istoricul apariţiei treptate a deprinderii individului de a face incursiuni introspective în propria conştiinţă, de a deveni… conştient de ea şi de a o controla. Se face restrospectiva valorilor care caracterizau fiecare tip de cultură (de la eroism şi sacrificiu la devotament religios, de la integritate socială la cultul pentru propria împlinire). Se evidenţiază „trucurile” din fiecare perioadă prin care individul era îndemnat să-şi rezolve angoasa morţii, de la inconştienţa propriului eu în societăţile primitive, la viaţa de apoi în cele religioase, sacrificiul pentru o cauza, în perioadele industrializării până la „cumpărarea nemuririi” prin consumism, trăire intensă sau opera lăsate posterităţii.
Limitele acestui articol
Este dificil şi poate şi lipsit de interes ca prin intermediul unor articole în publicaţia ACUM să fac o sinteză suficient de cuprinzătoare a celor aproape 700 de pagini ale cărţii lui Rifkin. Sunt foarte multe idei şi citate care poate ar fi fost găsite suficient de interesante, unele chiar fascinante, de către cititori, şi pe care cu părere de rău le-am lăsat deoparte.
Pe lângă prezentarea unor idei de actualitate, aceea a tendinţei oamenilor de a se „umaniza” prin empatie ca şi cea îngrijorătoare a distrugerii mediului, o mare calitate a cărţii este aceea că ne poartă prin toate disciplinele umaniste şi în lungul istoriei, extrăgând însă idei şi făcând conexiuni între ele în aşa fel încât sunt foarte agreabil de parcurs.
Alte informaţii
Cartea este disponibilă pentru o sumă mică (începând cu 7 dolari plus costuri de expediţie) pe saituri de vânzare ca Amazon.com (v. de exemplu aici).
Cititorii mai sceptici sau foarte ocupaţi pot arunca o privire pe un video publicat pe YouTube.com, cu un rezumat al ideilor, aici.
Fundaţia pentru tendinţele economice îşi are saitul aici.
În speranţa să fi stârnit interesul şi în aşteptarea unei traduceri în româneşte, aştept comentariile şi părerile cititorilor.