ACUM.TV

 
În familia lui Casian, un tânăr gay de 25 de ani din Chişinău, se dă o luptă acerbă. Pe de o parte, tatăl băiatului, mânat de principii religioase, încearcă să lupte împotriva ”sodomiei”, iar pe de altă parte, Casian promovează egalitatea în drepturi a minorităţilor sexuale.

Acesta este motivul pentru care băiatul nu poate fi sincer în familie şi nu vede rostul în a-şi descoperi identitatea. Totul a început în momentul în care a descoperit un teanc de broşuri, despre manifestul homosexualilor, în propria lui odaie.

Casian, când ţi-ai descoperit identitatea sexuală?
De când eram elev în clasa a IV-a am o simpatie aparte pentru persoanele de acelaşi sex, însă atunci nu o consideram drept atracţie sau afecţiune. Credeam doar că sunt foarte mult ataşat de prietenii mei.

Prin clasa a IX-a, majoritatea colegilor mei aveau deja iubite, cu care ieşeau la întâlniri, iar eu înţelegeam că şi în viaţa mea trebuie să apară o fată. Pe atunci, auzisem câte ceva despre gay, însă toate informaţiile erau reflectate într-o lumină urâtă şi ruşinoasă. În familia mea, acest subiect era tabu, nu discutam despre el nici măcar cu colegii de la şcoală. Iată de ce nu doream să recunosc că sunt gay.

Am hotărât să îmi continui studiile la Academia Teologică. Acolo, am făcut cunoştinţă cu o fată, care este foarte simpatică şi deşteaptă. Ne-am împrietenit repede şi mă simţeam bine cu ea. Ne vedeam destul de des, ne plimbam şi ea a reuşit să se îndrăgostească de mine. Colegii de la Academie mă invidiau că am o asemenea iubită. Pentru mine însă, ea era o simplă prietenă.

Cum au fost relaţiile cu familia ta? Ai simţit că identitatea de homosexual îţi este acceptată, sau din contra, te vezi nevoit să-ţi tăinuieşti viaţa ta personală?
Am fost crescut într-o familie obişnuită, am fraţi şi surori mai mari, iar eu sunt mezinul. Deoarece ai mei ţineau mult la valorile creştine, mi-a fost greu să accept că sunt diferit decât alţii. Părinţii mei nici acum nu ştiu despre orientarea mea şi nu cred că m-ar accepta, dacă ar afla, pentru că sunt foarte religioşi.

Probabil că aşteaptă ziua în care le vei spune că te căsătoreşti…
Da, cu siguranţă, însă eu tărăgănez acest proces. Ca să-i liniştesc şi să nu apară dubii sau întrebări neplăcute din partea lor, am decis că e mai bine să mint.

Am invitat o bună prietenă de a mea în vizită la părinţi, iar ea a jucat perfect rolul viitoarei soţii. Le-a plăcut mult părinţilor. Acum o sună ca să o felicite cu ocazia zilei ei de naştere, de Paşti, de Crăciun. Deseori mă întreabă cum decurge relaţia noastră. Sunt nevoit să mint, pentru liniştea lor.

Ce te-ar împiedica să vorbeşti sincer cu tatăl tău despre orientarea ta homosexuală?
Mi-am vizitat părinţii ceva timp în urmă. În camera în care trebuia să dorm eu, era un dulap plin de cărţi – toate de teologie, iar peretele – plin de icoane. Într-un colţ, am dat de nişte broşuri verzi, pe care scria un titlu auzit la ştiri – “Manifestul homosexualilor, acum şi în Moldova”. Atunci am realizat că stocul urma să fie distribuit prin parohii.
Am citit ceva din broşură despre aşa zisele „intenţii ale homosexualilor”. Am fost cuprins de o stare de nedumerire, căci nu ştiam care sunt “intenţiile mele”. E o minciună, cu care este hrănită lumea, care nu a cunoscut niciodată vreun gay.

Vă mărturisesc că trăiesc un paradox! În timp ce tatăl meu distribuie broşuri homofobe, eu promovez drepturile homosexualilor. Lucrez la un site – www.egali.md – care are drept scop să susţină persoanele gay, mai ales pe adolescenţii, care se află în zona riscului de suicid, din cauza că sunt respinşi de către cei apropiaţi.

Promovăm idei diferite: tatăl meu luptă pe un front, iar eu pe celălalt. Nu-l învinuiesc, pentru că el crede sincer că există acest manifest, „gândit” tot de persoanele religioase. Aceasta însă mă face să ascund în continuare orientarea mea şi activitatea pe care o realizez.

Care a fost cea mai mare provocare, pe care trebuia să o înfrunţi, fiind de o orientare sexuală netradiţională?
Fiind adolescent, mergeam la biserica parohiei şi chiar am fost paraclisier – trebuie explicat termenul timp de nouă ani. Am început să studiez profund teologia încă din liceu şi apoi la Academia Teologică. Nu acceptam ideea că aş fi altul, că aş fi deosebit de cei din jurul meu. M-am luptat cu mine însumi mult timp, căci eram într-un anturaj eclesiastic.

Fiind elev la liceu, m-am îndrăgostit de colegul meu, însă nu doream să recunosc că era dragoste. Eram foarte ataşat de el şi am depus tot efortul, ca să fim prieteni. El s-a căsătorit, acum este profesor de teologie, dar prietenim în continuare. Totuşi, nici nu încearcă să mă schimbe, mă acceptă aşa cum sunt. Ba mai mult, a spus că îmi doreşte fericire, chiar şi lângă un băiat.

Abia când învăţam la Academia de Teologie am început să fiu sincer cu mine însumi şi să-mi pun întrebări. De ce eram ataşat la şcoală de anumiţi băieţi? De ce nu întorc capul după fete, aşa cum o fac prietenii mei?

Cei mai apropiaţi oameni erau părinţii şi colegii de la teologie. Dacă îmi destăinuiam gândurile, ar fi râs de mine şi nu m-ar fi acceptat. Ţineam acest „secret” în mine. Tăceam, iubeam şi sufeream. La spovedanie, nu am vorbit cu preotul niciodată despre aceste trăiri, deoarece nu am întreţinut vreodată relaţii sexuale cu un băiat. Presupun că la teologie te-ai confruntat cu unele mesaje biblice, care spun că homosexualitatea este un păcat.

Ai găsit adevărul pentru tine?
La Academie, teologia se învaţă cu anumite „limite” în interpretarea Bibliei. Nu prea rămâne loc de gândire. Există chiar o anumită frică de a gândi altfel, pentru a nu cădea în erezie, pentru a ne ţine de turmă. Am meditat asupra mesajului că “adevărul vă va face liberi” (Ioan 8:32) şi abia acum mă simt liber, când am devenit cinstit cu Dumnezeu şi cu mine însumi.

Biblia era mereu interpretată de unii pentru a-şi apăra poziţia sau, ceea ce este mai rău, pentru a-şi îndreptăţi ura faţă de oameni. Creştinii îi urau pe musulmani şi îi ucideau în cruciade, în perioada Imperiului Bizantin.

Mai târziu, îi jigneau pe evrei, ca până la urmă să-i ucidă în lagăre de concentrare. Tot tălmăcirea Bibliei a stat la baza creării coloniilor şi ţinerea în robie a africanilor. Acum, lupta se duce împotriva homosexualilor.

Notă: Amintim că în aprilie curent, un politician moldovean a fost reţinut de angajaţii Ministerului Afacerilor Interne pentru că a distribuit peste 1300 de broşuri despre manifestul homosexualilor. Aceste acţiuni au fost catalogate ca unele orientate spre aţâţarea vrajbei împotriva minorităţilor sexuale, prin exploatarea sentimentelor religioase. Cei care vor fi găsiţi vinovaţi, riscă până la trei ani privaţiune de liberate.

Pentru a păstra confidenţialitatea protagonistului, numele acestuia a fost modificat.

Acest interviu este realizat de Centrul de Informare in domeniul Drepturilor Omului, cu sprijinul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Acest articol a fost publicat duminică, 9 decembrie 2012 la rubrica Republica Moldova.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.