Ies sicriele printr-un perete de sticlă
militarii le aşează pe afetul de tun
în depărtare se aşează bubuiturile
cerul e spălat cu săpun
Clopotele bat, cântă fanfara
marşurile militare curg ca iedere peste zid,
flaute, alămuri, tobele mari
tristeţea ca o pisică trece gardul lichid
Sicriele tot ies prin peretele amintit
nu mai sunt soldaţi, nu mai sunt drapele
carele mortuare au fost rechiziţionate
mobilizaţi rezerviştii, nu sunt atele
Să se oblojească oasele,
nu mai sunt preoţi care să cânte in urma morţilor care tot vin
nu se găsesc cruci, la florării
nu găseşti o crizantemă, un crin
Nu găseşti lumânări nici colaci
porţia de colivă s-a înjumătăţit
cerşetorii se-ngraşă şi devin mofturoşi
şi încă nu s-a terminat de murit.