Nisipul mă acoperă
Cu poveştile cristaline
Pe care valurile
I le repetă cu obstinaţie.
Pendul care vine,
Mărturiseşte şi pleacă.
Fiecare fir
E o lungă poveste.
A început undeva într-o stâncă
Şi a ajuns iată
Naufragiat la mine pe frunte.
Seara calc nisipul umed
Şi îi ascult istoriile
Pe care valurile
I le repetă cu obstinaţie;
Unele vesele, triste cele mai multe.
Luna grăbită,
Un biet pendul şi ea,
Nu are răbdare să le asculte.
Dan David, Los Angeles, martie-31-2006.