Dacă unora li se pare că „viaţa este ca o ţeapă”, iar alţii sunt convinşi că „viaţa le dă şuturi”, eu cred că în trebuie să vedem şi partea bună a lucrurilor. Ce ne-am face dacă la un copil am vedea numai ceea ce face rău sau mai rău, nu vedem nimic din ceea ce face cu intenţie bună pentru noi părinţii, vrând să ne atragă atenţia într-un fel sau altul.
De curând, am avut norocul, aş putea spune să particip la un curs de „reeducare” a părinţilor, aşa îmi place mie să-i spun, deoarece învăţ foarte multe lucruri noi, iar spre exemplu, cum trebuie să ne comportăm cu odraslele noastre atât de neastâmpărate uneori.
Dacă până mai ieri nu ştiam cum să-mi refuz copilul, azi pot spune că am învăţat mici „şiretlicuri” pentru a-i determina să vadă şi să înţeleagă mai bine că noi, părinţii nu le vrem răul.
Acest proiect este organizat de Ambasada Olandei şi trebuie să recunosc că este unul destul de bun. Nu de puţine ori am văzut că străinii acordă mai mult timp copiilor, că îşi plimbă copiii zilnic sau mai frumos, petrec ore în şir în faţa unor jocuri distractive, creative şi educative.
Unii spun că nu este greu să fii părinte, dar din punctul meu de vedere, fie el chiar numai unul subiectiv, vreau să vă spun că „ meseria de părinte” este cea mai grea.
Regulile şi le pun fiecare aşa cum cred că este mai bine, programul la fel, dar nu întotdeauna sunt şi cele mai bune. Avem de unde învăţa. Chiar de la copiii noştri. Faceţi schimb, deveniţi pentru o zi copil şi lăsaţi-vă îngeraşul să fie părinte, veţi avea surpriza să-l înţelegeţi mai bine, iar pe deasupra este şi distractiv!
Nu uitaţi! Şi noi am fost copii o dată şi poate că aveam dreptate când ne spuneam un punct de vedere….
Ionela van Rees-Zota
