Băsescu și Ponta sunt în divergență pe tema bugetului Uniunii Europene
Pe măsura apropierii summit-ului Uniunii Europene unde se va discuta bugetul UE pe perioada 2014 – 2020, preşedintele României, Traian Băsescu, şi premierul Victor Ponta au dezgropat securea războiului după o încetare a focului de vreo trei luni.
Premierul Ponta este foarte nemulţumit de proiectul de buget avansat de Comisia Europeană spunând că României îi sunt alocaţi prea puţini bani şi i-a cerut preşedintelui Băsescu să uzeze de dreptul de veto al României în caz că nu va obţine modificări favorabile ale bugetului.
Băsescu a replicat de maniera binecunoscută, ironizându-l pe Ponta:
toate statele contributoare s-au băgat deja sub birouri. Sunt în alertă că România pune veto. Nu poţi să mergi în halul ăsta la Bruxelles. Poţi să pui veto când se încalcă Tratatul. Nu poţi să spui “Doamna Merkel, dacă nu-mi dai bani, eu îţi trântesc un veto de nu mai pleci de la Berlin”.
Summit-ul de la Bruxelles din 22 – 23 noiembrie este extreme de important, pentru că ţări ca Marea Britanie doresc îngheţarea sau chiar reducerea în termini reali a bugetului UE şi un veto britanic ar putea arunca întreaga uniune într-o criză fără precedent.
Aparent, disputa dintre Băsescu şi Ponta are un obiect extrem de important – contribuţia şi beneficiile României la şi de la bugetul Uniunii Europene, modul în care se duce arată neseriozitatea politicienilor români, care s-au trezit în ceasul al doisprezecelea că nu au o poziție comună față de acest extraordinar de important eveniment.
Obiectivele celor doi ar trebui să fie comune, dar situația lor îi face să fie antagonici. Băsescu, care poartă responsabilitatea deciziei la Bruxelles, în timp ce Ponta este lidewrul unui partid în campanie electorală și liderul unei alianțe care va obține probabil majoritatea abslută în parlament în urma alegerilor din 9 decembrie.
De aceea, nu e de mirare că face declarații demgagice ca cea de la Bistrița: “Dacă ni se spunea în 2007, domnule, nu o să aveți nici drumuri, nici spitale, nici agricultură ca în Vest, dar o să vă facem ANI și DNA, poate că ne gândeam de mai multe ori”.
De fapt, Ponta exprimă în mod involuntar atitudinea clasei politice, dar și a multor cetățeni ai României: că uniunea Europeană trebuie să “ne dea și să nu ne ceară nimic în schimb”.
Disputele la vârf în ceea ce privește poziției unei țări la summit-urile UE nu sunt specifice României. Ele au început practic din 1986, odată cu coabitarea dintre președintele Franței, Francois Mitterrand, și premierul Jacques Chirac.
Până a urmă, politica externă fiind în Franța domeniul “rezervat” al președintelui, disputa a fost tranșată, iar la coabitările ulterioare (Mitterrand – Balladur, 1993 – 1995; Chirac – Jospin, 1997 – 2002) nu a mai fost contestat dreptul președintelui de a vorbi în numele Franței la summit-uri.
Divergențe de acest fel s-au manifestat și în Polonia pe vremea coabitării dintre defunctul președinte Lech Kaczynski și premierul Donald Tusk.
În afară de Franța și România, doar Lituania (a cărei președintă, Dalia Grybauskaite este fost comisar european prntru buget) și Cipru (sigura republică prezidențială din UE) sunt reprezentate la summit de președinte. Celelalte state, printre care opt republici în care președintele e ales prin vot direct, sunt reprezentate de prim ministru.
Până la urmă, România rămâne un stat marginal în Uniunea Europeană, în care a fost primită în mod evident nepregătită, iar de la aderarea la UE la 1 ianuarie 2007 politicienii români au tratat statutul de membru ca un fel de permis care conţine numai drepturi nu şi obligaţii. Trezirea la realitate vine odată cu nota de plată a aderării.
Concis, impartial si documentat, ca de altfel toate articolele scrise de dl.Clej
inca nu am inteles ca Basescu se vrea ori se crede Ceausescu?Am uitat ca el a condus guvenele Boc si Ungureanu, este invata sa fie „Tatuc”..Cum va vota, avand in vedere ca a fost sprijinit de germania sa revina la Cotoceni, impotriva poporului, nu de asta este Guvernatorul tarii, sa asculte, cuminte de cei mari, poprul roman nu conteaza, pentru el, daca ar fi contat si-ar fi dat demisia din vara..Sa nu ne asteptam ca basescu va fi Presedinte, el este Guvenator si de asta este mentinut..Credeti ca „presteaza”numai la licuriciul cel mare, oare ceilalti „licuric” nu vor si ei, sa se simta bine? Nu am asteptari de Bine de la basescu, tara asta o va duce mai bine cand va scapa de el, din pacate, mai are destule rele de facut si se va razbuna cat va putea pe propriul popor ca asa sta in firea scorpionului..
Se pare că „Ion” n-a înțeles mare lucru din acest articol, fie și pentru faptul că pare a suferi de microbism politic și pare să fie influențat de propaganda USL cu Germania/Merkel și cu conspirațiile anti-românești. În orice caz, nu cred că realizează cam cum se pun problemele la nivel european, spre deosebire de provinciala Românie.
Cu mica adaugire ca Basescu nu are ce cauta la Briusel .. fiindca hotararile presului nu sunt opozbile nici parlamentului, nici guvernului. Ca adevarul este ca constitutia romaneasca reduce puterile presedintelui ….
Adaugirea personajului care se ascunde sub aliasul „Ghita Bizonu” este inutila. Exista o decizie a Curtii Constitutionale, singura institutie indrituita sa interpreteze Constitutia Romaniei, care a hotarat ca presedintele e cel care trebuie sa reprezinte Romania la summitul UE. Buna,rea, asta e alta discutie, dar decizia trebuie respectata.
CCR? Aia stiu mai putin drept constitutional decat mine!! Care nu prea …
Sa va explic : se duce cel care are capacitatea de a decide. Adica intors in tara sa poa sa faca proiect de legem sa obtina votu parlamentului.. ori asta nu este presedintele.
Si ca „reprezinta”. Apai si drapelul reprezinta. Si stema reprezinta. Pai deci de ce sa maeearga si presedintele daca doar reprezinta? E destul sa se puna pe un pupitru drapelul!!
Personajul care se ascunde sub aliasul ridicol Ghiță Bizonu’ dovedește analfabetism constituțional (pe lângă numeorase alte analfabetisme pe care le etalează cu fudulie). Capacitatea de decizie în cazul acesta aparține executivului – în speță reprezentarea la Consiliul European și adoptarea bugetului UE. Patru țări – Franța, România, Lituania, Cipru – sunt reprezentate de președinte, celelalte de prim ministru. Nu văd care e problema. Decizia Curții Constituționale e definitivă și trebuie repectată, chiar și de miticii de bodegă care-și dau cu părerea pe internet, practicând sportul național românesc, vorbitul după ureche.