Lana s-a îndrăgostit

de fratele profesorului de matematică

umblă toată ziua cu capul în nori

norii au umplut toată casa

nu mai găseşti nimic de răul lor

nici o foarfecă să-ţi tai unghiile

să tai norii ăştia cu ochi negri

să tai toate plantele astea ciudate care intră prin pereţi

şi o îmbrăţişează pe Lana

privirea lui din nori i se strecoară în glas

şi nu şi-l mai aude

glasul ei se aşază pe orice alt zgomot

să-l liniştească

i se strecoară în obraz

şi nu-şi mai vede mîinile

mîinile ei sînt împletite cu salcia de la poartă

unde ea se întîlneşte pe furiş cu el

cînd toţi ai mei dorm duşi

şi casa se roteşte după somnul lor

jumătate din noapte se face zi

cînd cîinii vecinilor latră a om străin

numai cîinele nostru se gudură pe lîngă iubitul ei

şi-i îmblînzeşte pe ceilalţi cîini

şi încet-încet se face iar noapte

el vine îmbrăcat în soldat şi miroase a praf de puşcă

ea miroase a regina nopţii şi tremură în braţele lui

îşi înăbuşă toate spaimele

apoi stă toată ziua în acea îmbrăţişare ca hipnotizată

deşi o doare şi o face să nu-şi mai amintească nimic din ce i-a spus el

numai cînd trece pe lîngă tufele de regina nopţii

simte un miros ciudat de praf de puşcă.