1. Integrarea in UE
2. Legea Cultelor
3. Cristi Puiu vs. CNC
INTEGRAREA iN UE
Ciprian Ciucu: “Romanii au facut parte dintre cei mai euro-optimisti viitori cetateni ai UE si au asteptari destul de mari in urma aderarii. Aceste asteptari sint, in mare parte, nerealiste, datorita unei cunoasteri deficitare a lumii occidentale si vad accederea in clubul european ca pe un covor de flori de primavara ce se va fi asternut imediat in iarna lui 2007. Daca romanii asteapta de la Europa bani si protectie sociala, vor trebui sa aiba, in schimb, initiativa economica si cunostinte utile pe piata fortei de munca. Daca asteapta dreptate si justitie sociala, vor trebui sa minimalizeze coruptia si sa-si asume responsabilitati comunitare. Daca vor sa fie parte a proiectului european, vor trebui sa-si conceapa si sa-si asume mai intii un proiect national in cadrul Europei unite, adica exact un proiect comun ce trebuie asumat si pentru care militam aici. Vor trebui sa inceteze sa delege exclusiv autoritatilor toate problemele lor si sa-si internalizeze valori precum participarea la luarea deciziilor. Trebuie sa realizeze legatura dintre problemele lor personale si problemele de nivel general, pe care au fost invatati sa le vada doar ca probleme ‘ale celor de sus’ si trebuie sa deprinda arta asocierii: participarea cetateanului la gestionarea lucrului public. Acum, dupa ce aquis-ul comunitar a fost adoptat, nu se mai pune problema unei schimbari de sistem, ci problema unei schimbari de mentalitate, mult mai greu de schimbat decit institutiile si structurile.” (Observator cultural, Nr. 354 (354), 11-17 ianuarie 2007)
Vianu Muresan: “Prima dinte regulile noastre de viata trebuie sa fie, in acest moment, chiar sa invatam regulile ce fac posibil sistemul din care facem parte – alfabetul Europei. Iar aici nu e vorba de cei care conduc politic sau administreaza Romania, ci de toata lumea, pentru ca, la modul cel mai de jos, de baza si de aceea decisiv, este vorba de a sti ce sa faci, cum sa faci pentru a obtine rezultate viabile, cotate drept valori sau bunuri pe piata europeana, dupa criteriile acesteia. […] Problema fiecaruia este de acum performanta muncii proprii, capacitatea acesteia de a genera valori in cadrul acestui nou si diferit sistem european. In prima instanta, prin valoare se intelege un lucru, un produs, o idee, o atitudine ce face ca in mediul unde ea este promovata sa se produca modificari pozitive, sa aduca folos, sa intretina ordinea de care se profita impreuna. Pacifismul, toleranta religioasa, respectul pentru minoritati, sint exemple intre cele mai valoroase idei ale Europei recente. Odata deveniti europeni, este obligatorie revizuirea cel putin partial a retoricii noastre identitare. Raminem romani, dar acest fapt nu mai constituie genul nostru identitar suprem, ci o specie in cadrul genului european.” (Adevarul literar si artistic, Nr. 853, 10 ianuarie 2007)
Robert Turcescu: “Romania nu e tara deciziilor rapide si nici a masurilor radicale. Aici s-a nascut si a crescut mare tranzitia, aici e pamintul in care se planteaza si cresc initiative – dar numai pina la jumatate! –, aici e locul unde incep multe si se sfirsesc putine. Acestea fiind zise, privesc deja cu interes procesul integrarii noastre europene pentru ca, sint convins, el va fi unul atipic sau chiar inedit de-a dreptul. Fara nici cea mai mica ironie, ma astept ca, pe modelul democratiei originale promovate de Ion Iliescu la inceputul anilor ’90, sa inventam, si in ceea ce priveste UE, o maniera proprie de integrare. Intr-un articol recent, domnul Plesu vorbea despre sansa de a putea bea o cafea la Paris, la Berlin sau la Budapesta ca despre marele cistig al momentului 1 ianuarie 2007. E adevarat, dar ma tem ca, intr-o prima faza, plecam si cu ibricul de acasa.” (Dilema veche, Nr. 155, 26 ianuarie – 1 februarie 2007)
LEGEA CULTELOR
Evenimentul Zilei, 5 ianuarie 2007: “Institutul pentru Religie si Politici Publice din Washington considera ca Legea cultelor este cea mai proasta din Europa si il acuza pe seful statului ca, prin promulgarea actului normativ, nu si-a respectat promisiunea de a se distanta de comunism. ‘Promulgarea acestei legi de catre presedintele Basescu este un atac flagrant la adresa libertatii de religie si a drepturilor fundamentele si demonstreaza distantarea nesemnificativa sau chiar absenta oricarei distantari de precedentele regimuri comuniste, pe care o promisese in timpul campaniei sale electorale’, declara presedintele Institutului, Joseph K. Grieboski, potrivit unui comunicat citat de site-ul Christian Newswire.”
Dorin Dobrincu: “Conform criticilor externe, intre cele 56 de tari membre ale OSCE, Romania impune cele mai restrictive conditii pentru inregistrarea unei asociatii religioase. Aparatorii legii au amintit ca in alte tari europene exista conditii mult mai stricte. Totusi, s-a omis sa se spuna ca sint state europene (Italia, Olanda, dar si Bulgaria, vecina noastra altminteri mult dispretuita, Macedonia s.a.m.d.) in care nu exista astfel de prevederi in legislatia religioasa. Se pare insa ca inca nu reusim sa scapam de tentatia de a raporta situatia din Romania in privinta drepturilor omului la cele mai joase standarde, nu la cele mai inalte. Si inca ceva. Contrar a ceea ce s-au grabit sa spuna unele parti interesate, nu toate cultele (si ma refer la cele deja recunoscute) au sustinut trecerea legii prin parlament in forma actuala. Unele dintre ele au considerat fie ca nu erau rezolvate litigiile existente (mai ales cele legate de patrimoniu), fie ca se lasau ‘portite’ pentru atingerea libertatii de afirmare a cultului.” (22, Nr. 880, 19 – 25 ianuarie 2007)
Radu Preda: “Protestele fata de noua Lege a cultelor au drept element comun apelul la exegeza americana a libertatii religioase. Fie sint invocate instante pseudo-stiintifice, autoritati politice sau alte argumente la limita dintre dimensiunea religioasa propriu-zisa si cea ideologica – libertatea religioasa in lectura americana este prezentata publicului drept singura forma autentica de manifestare a acestui drept fundamental. In aceasta opinie, punerile la punct din perspectiva juridica si invocarea specificului divers si complex, au fost si sint receptate drept tot atitea expresii ale spiritului antiamerican. Ceea ce, partial, este chiar adevarat: prin contestarea sistematica si agresiva a dreptului la identitate cultural-religioasa. Tradusa ca atare in paragrafe de lege, amicii americani pun la grea incercare rabdarea si intelegerea partenerilor europeni, romani si nu numai.” (Adevarul literar si artistic, Nr. 855, 24 ianuarie 2007)
CRISTI PUIU VS. CNC
Ovidiu Simonca: “Acum citeva luni, in octombrie, dupa suita remarcabila de premiere cinematografice romanesti (A fost sau n-a fost?, Hirtia va fi albastra, Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii), spuneam intr-un editorial in Observator cultural ca 2006 e ‘anul cinematografiei’. Imi mentin afirmatia de atunci: ‘Inca nu realizam, cred, la adevaratele proportii, extraordinara detenta a filmului romanesc. O intreaga generatie de tineri regizori a schimbat cu totul optica despre ce inseamna sa fii creator in Romania.’ […] Din pacate, sistemul s-a impotrivit a nu stiu cita oara in fata unei recunoasteri a ‘noului val’. Porcaria sinistra facuta de CNC, cu Sergiu Nicolaescu pe primul loc la finantari, si cu un Cristi Puiu sau Radu Jude pusi la index, arata ca in Romania valoarea isi face cu greu loc, intr-o multitudine de urzeli, blocaje, impotriviri. Faptul ca Romania intra in Uniunea Europeana cu prafuitul si sinistrul ‘comisar Moldovan’ e strigator la cer. Aproape ca au secat rezervele noastre de indignare, daca mai incercam sa cautam justificari si punem pret pe explicatiile aposului domn Serbanescu, aflat in fruntea bucatelor la CNC. Jurizarea de anul acesta arata, cum nu se poate mai clar, ca la CNC nu exista criterii de sustinere a filmului romanesc, sint amalgamate diverse intentii generoase cu finantari absurde. Credem ca foarte bine a facut Cristi Puiu refuzind orice finantare de la stat si hotarind sa inapoieze si banii pe care i-a primit la precedenta jurizare pentru Hrana pentru pestii mici. Banii impartiti anapoda – cei mai multi – aruncati arbitrar spre Sergiu Nicolaescu si refuzati unui Cristi Puiu si Radu Jude ar trebui sa provoace o reactie in lant impotriva CNC-ului. Ministrul Culturii si presedintele CNC sint vinovati, impreuna, de rezultatele unui concurs viciat de impostura.” (Observator cultural, Nr. 97 (354), 11-17 ianuarie 2007)
Gandul, 28 decembrie 2006: “’Moartea domnului Lazarescu’, distins pina acum cu 44 de premii, a intrat in mai multe topuri internationale in 2006, calificindu-se printre primele 10 cele mai bune productii. In numarul din 24 decembrie, filmul este inclus in primele 10 filme ale anului de cronicarul de la New York Times, care il defineste drept ‘doua ore si jumatate de agonie a unui batrin alcoolic – o ciudata si autentica pledoarie pentru viata”. Revista franceza ‘Les Inrockuptibles’ include si ea ‘La mort de Dante Lazarescu’ in primele 10 filme ale anului, iar filmul se afla si pe lista scurta a nominalizatilor pentru cel mai bun film strain iesit pe piata britanica in 2006.”
Sergiu Nicolaescu: “Aici am topul filmelor romanesti (din punctul de vedere al numarului de spectatori – n.r.) si uita-te la cite filme am eu in top. Aici am topul regizorilor (din punctul de vedere al numarului de filme regizate – n.r.). Uite la ce diferenta sint eu, pe primul loc. Al doilea si al treilea au cit mine. Iar de la locul zece in jos, toti astia de aici au cit mine. Iar de la locul zece in jos, toti astia de aici au cit am eu. Am si o statistica pe decenii, cu primele trei filme ale fiecarui deceniu. Practic, reiese ca eu domin clasamentele cinematografiei romanesti de cinci decenii. Crezi ca ma mai intereseaza daca ma mai plac unii sau altii?” (Suplimentul de cultura, Nr. 106, 9-15 decembrie 2006)
Reviste electronice
revist@ – grupaj din principalele reviste culturale (22, Cultura, Dilema veche, Romania literara, Observator cultural, Adevarul literar si artistic, Ziarul de duminica, Suplimentul de cultura) “Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic – paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!” (Alex. Leo Serban).
cinem@ – grupaj cu informatii si comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV . “In societatea de astazi care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica.” (Mircea Vasilescu)
no comment – un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. “Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de ‘No comment’, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ‘manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii’.” (Radu Cosasu)
Cele trei reviste se afiseaza saptaminal pe site-ul de puzzle cultural www.thymos.ro
“Trei portaluri culturale de frecventat: Thymos: puzzle cultural, Romania culturala si LiterNet.ro”
(http://www.blogmania.ro/blog/109.htm)
Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un mesaj la alincristea@thymos.ro