Înainte de toate trebuie să definim termenii [vezi şi nota de la sfârşitul articolului!].
„NONES”: Savanţii în Statele Unite au întrebuinţat termenul „nones” („cei fără [religie]”) încă din anii 1960. Cu toate că definiţia acestui substantiv canotă şi alte înţelesuri, acest termen se referă la populaţia care a fost intervievată despre religia lor şi al cărei răspuns cade în trei categorii: „nu sunt religios”, „nu am o religie anumită, „nu prefer o anumită religie”.
Sociologul Glenn Vemon de la Utah University a scris într-un articol de-al său publicat în 1968: „Intenţionat sau neintenţionat, acest cuvânt (nones) presupune că numai acea populaţie care este afiliată cu un anumit grup, sunt religioşi”.
Pew Research Center’s Forum on Religion and Public Life a publicat un studiu despre acest subiect. Din cauza că acest cuvânt are diferite interpretări, studiul condus de Pew Research Center’s Forum on Religion and Public Life preferă să întrebuinţeze „religiously unaffiliated” (neafiliaţi din punct de vedere religios). Persoanele care au participat la acest studiu au răspuns că sunt atei, agnostici sau nu au o religie preferată. „Fără” este un cuvânt atât de consacrat şi popularizat, încât studiul întrebuinţează amândoi termini că având acelaşi înţeles. Important de menţionat este faptul că studiul arăta că absenţa afiliaţiei religioase nu înseamnă absenţa credinţei în religie. Din contra, majoritatea celor care se indentifica ca fiind „fără”, spun că ei cred în Dumnezeu, iar majoritatea lor se indentifica ca fiind religioşi, spirituali sau amândouă.
Studiul arăta că o cincime din populaţia Statelor Unite şi o treime din adulţii de vârstă de peste 30 de ani sunt „fără”. Acest rezultat este cel mai mare procentaj înregistrat de când Pew Research Center a studiat acest fenomen. În ultimii 5 ani, această populaţie a crescut de la 15% la ceva mai puţin de 20%. În Statele Unite sunt peste 13 milioane de atei, agnostici şi 33 de milioane de persoane care spun că nu au nici un fel de afilitie religioasă. Acest fenomen se poate traduce în afirmaţia că unul din cinci adulţi nu este afiliat vreunei religii.
Ce reprezintă acest fenomen şi care sunt implicaţiile acestuia în viaţa populaţiei Statelor Unite?
Exemple de implicaţii:
a. cum votează populaţia (Democraţii sau Republicanii)
b. apartenenţă la un partid şi la o idiologie
c. cât de mare este impactul religiei asupra societăţii
d. probleme sociale şi politice
e. cum au votat „neafiliaţii religioşi” sau „fără” în alegerile prezidentale din 2008
f. cum se clasifică cei care sunt afiliaţi unei religii din punct de vedere politic
În următorul grafic putem vedea cum a crescut numărul de neafiliaţi religioşi între 2007 şi 2012:
În graficul de mai jos se vede că studiul a ajuns la concluzia că 24% din populaţia care se consideră alegători democraţi sunt „fără”. Acest lucru este foarte semnificativ, pentru că printre alegătorii republicani acest număr este mult mai mic.
„Fără” sunt predominant liberali în ce priveşte chestiunile sociale sociale, ceea ce are implicaţii enorme în problema avorturilor şi a căsătorii între persoane de alcelasi sex.
Deasemenea, două treimi (65%) din cei „fără” consideră că nu este important ca Preşedinte Statelor Unite să aibe convingeri religioase şi o mare majoritate de „fără” consideră că atunci când politicienii discută despre religie, ei se simt jenaţi.
Ryan Cragun, professor de sociologie la University of Tampa, atrage atenţia politicienilor că discuţiile despre religie ar trebui să fie reduse la minimum sau deloc. În studiul sau, prof. Cragun scrie: „Politicienii trebuie să înţeleagă că a venit timpul să nu mai curteze populaţia religioasă, pentru că o mare parte din populaţie nu vrea să mai audă discuţii despre acest subiect”.
Următorul grafic arăta apartenenţă la un partid şi idiologie. Dintre „fără”, 63% sunt democraţi şi 26% sunt republican. Când e vorba de idiologie, unde distingem trei categorii – conservatori, moderaţi şi liberali – putem vedea că neafiliaţii religioşi sunt fie moderaţi fie liberali.
În graficul care urmează putem vedea cum se împarte populaţia din punct de vedere al apartenentiei la partidul democrat vs. republican:
Iar în ce priveşte alegerile prezindentiale din 2008, acest graphic nu are nevoie de explicaţii:
În studiul condus de PEW Research Center au luat parte 120.000 de persoane şi studiul a durat 5 ani (2007-2012) şi la acest studiu s-au adăugat cercetări care provin din anii 1972.
Notă:
În terminologia politică din SUA, liberalism înseamnă social-democraţie, inclusiv economie mixtă, iar nu economie de piaţă liberă („liberalism clasic”).
Mulţumesc lui Alex Leibovici pentru ajutorul la programarea articolului şi pentru nenumăratele corecţii care au fost necesare.
Excelenta analiza statistica ! Cu toate aceste certitudini,exprimate in cifre, in realitate,”imprejurarile” prin care trece un om, fie el si american,sunt cele care determina „pro” si „none”, la un moment dat.
In acest sens, ar merita sa se faca si o statistica a fluiditatii convingerilor religioase, in functie de diferiti factori, printre oamenii ajunsi, sa zicem , pana la varsta senectutii !!