– Iulia HASDEU, fiica eminentului filolog român Bogdan Petriceicu Hasdeu, s-a nascut la Bucuresti în ziua de 14 Noiembrie 1869. La 29 Septembrie 1888, înainte de a împlini vârsta de 19 ani, a decedat la Bucuresti în bratele parintilor sai. Un copil supradotat, citea curent de la vârsta de 2 ani si jumatate, iar la vârsta de 8 ani vorbea perfect limbile germana, franceza, engleza. Dupa absolvirea celor 4 clase primare într-o scoala de baieti din Bucuresti, a urmat liceul la Colegiul Sf. Sava din Bucuresti, întotdeauna premianta, în paralel, studiind la Academia de muzica de la vârsta de 11 ani. Însotita de mama ei, la vârsta de 16 ani a continuat studiile în Franta, la Colegiul Sévigné, apoi la Sorbona, cautând întotdeauna societatea colegelor de clasa, scopul initial fiind studiul literaturii franceze.
În anul 1886, la vârsta de 16 ani Iulia Hasdeu a trecut examenul de bacalaureat în litere – retorica si filozofie -, înscriindu-se ca student al Facultatii de Litere, urmarind simultan cursurile pentru licenta si cel de la Scoala de Înalte Studii. Concomitent studia pictura si canto, având o voce minunata de mezzosoprana dramatica. Nu a neglijat nici compozitia, asa cum o dovedesc ariile pe care ea însasi le compunea pentru un anumit numar din poemele sale. Datorita elocintei sale, a tinut la Sorbona doua conferinte, una despre /Logica ipotezei/ si cealalta despre /A doua carte a lui Herodot/. Cu toate aceste daruri naturale si însusite de-a lungul timpul scurt cât a trait, era o figura deschisa si agreabila, o distinctie naturala, un caracter nobil, cu un mare spirit, o inteligenta vie, o penetrare profunda, un suflet blând, o serenitate constanta si o maturitate poetica.
Toate aceste calitati intelectuale si psihice, au fost însa zdruncinate întrucât sanatatea ei era foarte fragila, suferind de boala pulmonara – ftizie – care înca facea ravagii în acea perioada. Reîntorcându-se la Bucuresti, medicii nu au reusit sa diagnosticheze raul care o macina, iar în ziua de 29 Septembrie 1888 a trecut în eternitate. Acea fiinta fragila a zdruncinat nu numai parintii, dar si pe cei care au avut fericirea s-o cunoasca, ca poet, artist si gânditor, dotata cu o veselie nativa, frumusete naturala, spirit nelinistit, totul era natural în fiinta ei, gratia nativa contopindu-se cu viata intensa în acea natura de elita.
A fost admiratoarea a trei barbati: Napoleon I, Ferdinand de Lesseps si Victor Hugo, pe care îi numea /cei 3 poeti ai secolului/. Iulia Hasdeu a fost înmormântata în Cimitirul Bellu din Bucuresti, cavoul familiei aflându-se pe partea stânga a aleii principale. Tatal ei, profund afectat de moartea prematura a fiicei adorate, a construit la Câmpina un castel unde B.P.Hasdeu se retragea, folosind toate mijloacele de spiritism pentru a intra în contact cu spiritul fiicei sale.
– Hortensia PAPADAT-BENGESCU, scriitoare, s-a nascut la 8 Decembrie 1876, în comuna Ivesti, judetul Galati. A studiat în Bucuresti la „Institutul de domnisoare Bolintineanu”, debutând în presa culturala cu articole în limba franceza în anul 1912. În 1913 publica la revista /Viata româneasca/, formarea ei ca scriitoare fiind marcata de personalitatea lui Garabet IBRAILEANU, cel care a ajutat-o sa debuteze. Din 1919 a început colaborarea la revista si cenaclul /Sburatorul/. Alaturi de Liviu Rebreanu, era socotita creatoarea romanului românesc modern. Rolul hotarâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, l-a avut Eugen Lovinescu, unul din putinii sustinatori ai scriitoarelor femei. Toate romanele Hortensiei Papadat-Bengescu erau citite mai întâi în Cenaclu literar si apoi publicate. Scriitorul preferat al autoarei a fost Marcel PROUST a carui metoda de creatie poate fi regasita, mai mult sau mai putin si în romanele Hortensiei Papadat-Bengescu.
Nenumaratele romane ale scriitoarei sunt prin actualitatea observatiei si prin complexitatea tehnicilor de analiza, printre primele realizari de prestigiu ale prozei psihologice românesti. Boala, spunea ea, ocupa pragmatic, un loc important în opera scriitoarei, afirmând mirata, ca boala nu apare în aceeasi masura, ca tema centrala, la toti romancierii, ea reprezentând „compromisul firesc dintre viata si moarte”. De asemenea, scriitoarea a acordat o atentie deosebita problemelor ereditatii, interesata constant de detectarea si definirea „trupului omenesc”. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt, prin actualitatea observatiei si prin complexitatea tehnicilor de analiza, printre primele realizari de prestigiu ale prozei psihologice românesti.
A fost interzisa ca autoare în perioada regimului comunist, murind la data de 5 Martie 1955 la Bucuresti, din pacate uitata de colegi si de criticii literari.
– Ana ASLAN (1897-1988), medic, biologist, inventator român, de origine armeana, membra a Academiei române în 1974, a dezvoltat substanta numita /procaina/ (un anesteziant) pentru producerea unei substante „contra îmbatrânirii”, aparuta sub numele de GEROVITAL GH3. În anul 1956 Ana Aslan a prezentat rezultatele cercetarilor ei cu ocazia Congresului european de gerontologie de la Karlsruhe (Germania de Vest), unde descoperirea ei a fost primita cu oarecare sceptimism, totusi nu a renuntat sa continue „batalia”. În Clinica din Bucuresti ce-i purta numele, a experimentat produsul pe câteva mii de persoane, rezultatele fiind favorabile, procesul îmbatrânirii naturale diminuând cu peste 40%. Cu ocazia unui alt congres european de gerontologie, Ana Aslan a participat din nou, venind în continuare cu cifre concrete, ce demonstrau evident eficacitatea tratamentului cu GH3, de acea data fiind primita cu aclamatii, motiv pentru care medicamentul este disponibil în mai mult de 70 de tari, fara prescriptie medicala, utilizat fiind de aproximativ 50 milioane persoane.