Justiţia americană a audiat pentru prima oară de la extrădarea din Marea Britanie cinci bărbaţi acuzaţi de implicare în terorism islamist.
Cei cinci au ajuns în Statele Unite săptămâna trecută după o luptă de ani de zile împotriva extrădării.
Cel mai vestit dintre cei cinci, clericul radical Abu Hamza al Masri, este inculpat cu 11 capete de acuzare, începând cu răpirea a 16 turişti occidentali în Yemen în 1998, organizarea unei tabere teroriste în statul Oregon din nord-vestul Statelor Unite şi chemarea la război sfânt în Afganistan.
Abu Hamza, care se află în Marea Britanie din 1979 şi a dobândit cetăţenia britanică prin căsătorie, a fost descris în instanţă de procurorul federal american drept “centrul nervos al actelor de teroare comise de Al Qaeda”.
Egiptean de origine, în vârstă de 54 de ani, Abu Hamza a devenit foarte cunoscut nu doar pentru predicile sale inflamatorii de la moscheea Finsbury Park din nordul Londrei, dar şi pentru înfăţişarea sa: el şi-a pierdut ambele braţe şi un ochi în Afganistan pe vremea războiului împotriva sovieticilor, potrivit relatărilor în timp ce confecţiona o bombă artizanală. În loc de mâna dreaptă el are un cârlig.
Statele Unite au cerut extrădarea sa în 2004, dar în 2006 justiţia britanică l-a condamnat la şapte ani închisoare pentru incitare la omor şi la ură rasială. În 2008 el a contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului decizia de extrădare în Statele Unite şi anul acesta a pierdut, fiind extrădat după opt ani de contestaţii la toate nivelurile.
Khalid-al Fawwaz, un saudit în vârstă de 50 de ani, şi Adel Abdel Bary, un egiptean în vârstă de 52 de ani, au fost inculpaţi pentru implicarea în atentatele împotriva ambasadelor Statelor Unite din Kenia şi Tanzania din august 1998, soldate cu moartea a 224 de persoane.
Cei doi au fost arestaţi la Londra în 1998 şi respectiv 1999 şi se află de atunci în stare de arest fără să fi fost trimişi până sâmbătă în judecată, compărând în faţa unui tribunal federal de primă instanţă de la New York, acolo unde a compărut şi Abu Hamza.
Ultimii doi dintre cei cinci extrădaţi, Babar Ahmed, în vârstă de 38 de ani, şi Syed Talha Ahsan, 33 de ani, sunt inculpaţi cu organizarea unor situri pe internet care ajutau la recrutarea de voluntari pentru Talibanii din Afganistan şi Pakistan şi mujahedinii din Cecenia.
Ambii sunt cetăţeni britanici din naştere, iar Ahmed a petrecut opt ani în stare de arest fără a fi trimis în judecată, cea mai lungă perioadă de arest preventiv din istorie pentru un ceţăţean britanic. Cei doi au compărut în faţa unui tribunal federal de primă instanţă din New Haven, Connecticut.
Proces lent
Toţi cei cinci obiectează la faptul că sunt judecaţi în Statele Unite deoarece au de făcut faţă unor condiţii de detenţie extrem de severe, cu perioade de izolare de până la 23 de ore pe zi. Totuşi, chiar dacă vor fi găsiţi vinovaţi, niciunul dintre cei cinci nu va putea fi condamnat la moarte, acesta fiind unul dintre termenii acordului de extrădare, Marea Britanie fiind semnatară a convenţiei care interzice extrădarea în ţări unde există riscul pronunţării pedepsei cu moartea.
Cu excepţia lui Abu Hamza, ceilalţi patru inculpaţi s-au declarat nevinovaţi în instanţă. Lui Abu Hamza is se va cere să facă o declaraţie în acest sens marţi, procesele celor cinci urmând a începe peste câteva săptămâni.
Premierul britanic David Cameron s-a declarat mulţumit de extrădarea lui Abu Hamza, spunând că e sătul până peste cap de oameni ca el.
Procesul îndelungat de extrădare a ridicat semne de întrebare cu privire la adecvarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în cazul celor suspectaţi de terorism.
Alţii însă au criticat detenţia de până la 14 ani a unor suspecţi fără a fi trimişi în judecată.
Ani de zile Marea Britanie a fost un fel de refugiu al extremiştilor islamişti, capitala fiind chiar poreclită “Londonistan”. De pildă, sirianul Omar Bakri Mohammed, cel care ameninţa recent România, printre alte ţări, cu atentate teroriste, a trăit aici timp de 20 de ani şi nu a mai fost primit înapoi după plecarea sa în 2005.
Încetul cu încetul, Marea Britanie începe să nu mai fie o gazdă primitoare pentru suspecţii de terorism islamist, chiar cu preţul, dureros pentru o ţară cu o lungă tradiţie democratică, al restrângerii unor drepturi cetăţeneşti.